2rh-45/14 — Obligarea de a efectua modificări în planul cadastral şi înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului şi terenului aferent

prima instanţă: B. Talpă dosarul nr. 2rh-45/14 instanţa de apel: L. Bulgac, A. Gavriliţa, L. Popova instanţa de recurs: A. Cobăneanu, T. Răducanu, S. Moldovan ÎNCHEIERE 05 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de către Grigori Cojuhar în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigori Cojuhar împotriva lui Igor Păduraru, Primăriei com.

Coşniţa, r-nul Dubăsari şi Oficiului Cadastral Teritorial Dubăsari cu privire la obligarea de a efectua modificări în planul cadastral şi obligarea de a nu crea impedimente în folosirea imobilului şi terenului aferent împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2013, prin care recursul declarat de către Grigori Cojuhar a fost considerat inadmisibil constată: La 16 decembrie 2008, Grigori Cojuhar a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Păduraru cu privire la demolarea construcţiilor nelegitime şi înlăturarea impedimentelor în folosirea bunului imobil. În motivarea acţiunii a indicat că el este proprietarul casei de locuit individuale cu suprafaţa de 141,9 m.p.

(nr. cadastral 3818110.358.01), construcţie accesorie (bucătărie de vară nr. cadastral 3818110.358.02 cu suprafaţa de 37,8 m.p. construcţie accesorie (şură nr. cadastral 38118110.358.04) cu suprafaţa de 376,0 m.p., terenul aferent (nr. cadastral 38118110.358) cu suprafaţa de 0,3984 ha, ce se confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile din 23 octombrie 2008. Menţionează că în conformitate cu planul de construcţie din 07 iulie 1980 el a instalat gard din plasă metalică de la peretele surei de 2,8 metri până la terenul aferent a vecinei Vera Leşan, fără careva conflict. Susţine că după ce vecinii noi, în anul 2000, Valeriu Păduraru şi feciorul lui, Igor Păduraru, au procurat imobilul cu terenul aferent de la fiica vecinei Valentina Gorobeţ, între ei au apărut neînţelegeri şi conflicte de vecinătate în ceea ce priveşte instalarea gardurilor şi construcţiilor neautorizate.

Afirmă că fără consimţământul lui, în mod abuziv, vecinii Păduraru au instalat gardul pe terenul lui aferent la o distanţă de 1,7 metri până la 5,6 metri de la peretele surei lui din stâlpi şi plasă metalică pe o lungime de 49,15 metri, au construit până la 1 peretele bucătăriei de vară un gard din stâlpi şi plasă metalică cu lungimea de 2,8 metri, îngrădindu-i accesul liber pe lângă casă şi şure, au construit fundament al bucătăriei sale de vară, cu suprafaţa de 6,0 m.p. pe lângă peretele şurei lui, la o distanţă de 60 cm şi au săpat sub peretele surei pe o lungime de 17 metri cu adâncimea de 70 cm. Invocă că pârâţii îi creează obstacole în folosirea imobilului şi terenului aferent şi nu-i permit să efectueze reparaţia curentă şi capitală a imobilului.

Indică că de multiple ori s-a adresat cu plângeri în adresa Consiliului com. Coşniţa, r-nul Dubăsari, Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru şi alte organe de drept. Menţionează că la 30 iunie 2006 Comisia funciară a com. Coşniţa, r-nul Dubăsari a hotărât ca Igor Păduraru să strămute benevol gardul cu 1,50 metri de la peretele şurei lui. La fel, susţine că pârâtul la 12 iulie 2006 i-a dat acordul în scris la construirea gardului dintre hotare, aşa cum este stabilit de toate documente şi cum a fost gardul până la cumpărarea de către dânsul a imobilului dat, însă îi pune piedici în folosirea imobilului şi nu-i permite să instaleze gardul conform actelor de care dispune.

Solicită obligarea pârâtului să strămute gardul de pe terenul lor aferent din partea de jos a terenului, de la 1,70 metri până la 5,6 metri de la peretele şurei lui, pe o lungime de 49,15 metri, construit din stâlpi şi plasă metalică, să demoleze gardul construit ilegal până la peretele bucătăriei lui de vară şi anume gardul construit din stâlpi şi plasă metalică cu lungime de 2,8 metri, să demoleze fundamentul bucătăriei sale de vară cu suprafaţa de 6,0 m.p., construit ilegal pe lângă peretele şurei lui, la o distanţă de 60 cm şi să niveleze pământul care a fost săpat de dânsul sub peretele şurei, pe o lungime de 17 metri cu adâncimea de 70 cm; să nu-i creeze impedimente la instalarea: gardului din dosul şurei, din partea de jos a terenului de la o distanţă cu 5,6 metri până la o distanţă de 1,5 metri din partea de sus a terenului pe o lungime de 17,13 metri, la instalarea gardului pe lângă terenul aferent la o distanţă de 1,5 metri de la peretele şurei până la o distanţă de 0,1 metri pe o lungime de 22,95 metri, înspre drumul central a comunei Coşniţa; obligarea pârâtului să nu le creeze obstacole în folosirea imobilului şi terenului aferent şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În cadrul dezbaterilor judiciare Grigori Cojuhar, reprezentat de către Gheorghe Nistreanu a depus cerere suplimentară împotriva lui Igor Păduraru, Primăriei com. Coşniţa, r-nul Dubăsari şi Oficiului Cadastral Teritorial Dubăsari, prin care a solicitat obligarea Primăriei com. Coşniţa, r-nul Dubăsari şi Oficiului Cadastral Teritorial Dubăsari să efectueze modificarea planurilor cadastrale din titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren după cum urmează: planul sectorului cu numărul cadastral 3818110358 a lui Grigore Cojuhar: poz. 9-10 de schimbat de la 39,86 metri până la 41,6 metri, poz. 6-7 de schimbat de la 2,76 metri la 0,00 metri în direcţia poz. 8, poz. 7-8 de schimbat de la 2,82 metri la 0,00 metri în direcţia poz.

8, poz. 8 de unit cu poz. 4 pe linie dreaptă; planul sectorului cu numărul cadastral 3818100029 a lui Igor Păduraru: poz. 2 de unit cu poz. 6 pe linie dreaptă, poz. 7-8 de schimbat de la 19,97 metri până la 18,20 metri, poz. 3-4 de schimbat de la 1,04 metri până la 2,40 metri, invocând că în planurile cadastrale înregistrate la OCT Dubăsari şi indicate în titlurile deţinătorilor de teren se conţin erori în suprafeţele terenurilor. Ulterior, Grigori Cojuhar, reprezentat de către Gheorghe Nistreanu a renunţat la cerinţele 1, 2, 3 din cererea de chemare în judecată depusă la 16 decembrie 2008, solicitând admiterea integrală a cererii suplimentare cu privire la modificarea titlurilor 2 cadastrale a ambelor părţi şi încasarea tuturor cheltuielilor de judecată, pentru efectuarea expertizei şi taxa de stat în sumă de 2336 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Dubăsari din 21 decembrie 2011 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 noiembrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Grigori Cojuhar şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2013 recursul declarat de către Grigori Cojuhar a fost considerat inadmisibil. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 18 septembrie 2013 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Grigori Cojuhar împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2013. La 19 decembrie 2013, Grigori Cojuhar a depus cerere de revizuire, solicitând admiterea materialelor suplimentare cu explicaţii supra acestora, pentru examinarea prezentei pricini în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor sale la proprietatea privată conform legislaţiei RM.

În susţinerea cererii de revizuire a menţionat că Oficiul Cadastral Teritorial Dubăsari şi Primăria com. Coşniţa până la moment nu a executat hotărârea Judecătoriei Dubăsari. Invocă nulitatea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 3818000029 eliberat pe numele Valentinei Gorobeţ. În acest sens afirmă că I. Cibuc – inginerul cadastral al Primăriei com. Coşniţa a semnat titlul din numele său şi pentru Primarul F. Cebotenco, fără a dispune de acest drept, deoarece în ianuarie 2000 ultimul nu era în concediu, dar Cibuc nu era numit ca adjunct, primea salariul pentru funcţia de inginer cadastral. Susţine că titlul nominalizat a fost trecut în registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri la 23 martie 1993, decizia consiliului primăriei fiind adoptată la 28 iunie 1993. Indică că la interpelarea Primăriei com.

Coşniţa a primit răspuns precum că decizia consiliului primăriei nu a existat, nu a fost adoptată şi ea lipseşte. Afirmă că Valentina Gorobeţ din anul 1993 până în anul 2001 nu a fost titular a terenului menţionat, conform materialelor Primăriei, adeverinţa eliberată de Primăria com. Coşniţa r-nul Dubăsari nr. 473 din 09 septembrie 2013 proprietar al respectivului teren a fost mama acesteia, Vera Leşan.

Menţionează că materiale şi acte cu privire la dreptul de succesiune a terenului dat de la mama sa, Valentina Gorobeţ nu deţine, ele lipsesc la Primărie, în dosarul cadastral, în instanţa de judecată, fapt atestat prin informaţia ÎS „Cadastru” nr. 01- 07/9472 din 11 septembrie 2013. Indică că după Vera Leşan cu numărul de înregistrare 304 figurau 0,18 ha din 1997-2001, ulterior Valentina Gorobeţ perfectează titlul 3818000029 pe numele ei deja cu suprafaţa de 0,2001 ha fără a avea acte justificative în acest sens (informaţia ÎS „Cadastru” nr. 01-07/9472 din 11 septembrie 2013, adeverinţa eliberată de Primăria com. Coşniţa r-nul Dubăsari nr. 473 din 09 septembrie 2013). La fel, susţine că la numărul 304 din Registru figurează alt titular Raisa Nicolaeva (Conţevici) cu nr. cadastral 3818110240. Titlul cu numărul cadastral 381800029 eliberat pe numele Valentinei Gorobeţ lipseşte, blocul nr. cadastral – 000 nu există ca loc de amplasare.

Consideră că nulitatea titlului eliberat pe numele Valentinei Gorobeţ se confirmă prin însăşi procedura de vânzare-cumpărare. 3 Afirmă că comisia, încălcând legislaţia a efectuat lucrări cadastrale fără a dispune de materiale şi acte care ar confirma dreptul de proprietate al Valentinei Gorobeţ asupra terenului, documente precum: actul cu privire la dreptul de a primi moştenire de la mama sa, Vera Leşan, planul general, paşaportul tehnic al terenului, actul cu privire la demolarea construcţiei eliberat de arhitector, corespunderea geometrică în plan a terenului, datele pentru contabilitate din cărţile cadastrale şi hărţile topografice. Menţionează că comisia nu a coordonat sub semnătură hotarele şi dimensiunile părţilor cu vecinii, conform Legii cu privire la cadastru, chiar fără a-i preîntâmpina despre vânzare.

La fel, de către comisie nu au fost stabilite hotarele în natură care ar confirma dreptul de folosinţă a terenului. Nu a întocmit procesul-verbal nr. 6 la apariţia divergenţilor în cadrul tranzacţiei de vânzare-cumpărare, care suspendă procedura de vânzare-cumpărare până la elucidarea circumstanţelor. Susţine că despre toate încălcările relatate el a informat Primăria com. Coşniţa, dar măsuri efective nu au fost întreprinse, recomandându-i adresarea în instanţa de judecată. Fără ştirea şi în lipsa cererii lui au înregistrat titlul 3818110358 la OCT Dubăsari la 25 februarie 2005 cu nr. 937-1 deja cu o suprafaţă cu 200 m2 mai puţin, lipsindu-l pe el de dreptul la proprietate privată şi încălcând legislaţia a primit titlul de la Primărie cu mare greu la solicitarea instanţei de judecată din 12 februarie 2009. Mai indică că la OCT Dubăsari nu există documente care ar confirma dreptul de proprietate a Valentinei Gorobeţ.

Menţionează că conform materialelor Primăriei com. Coşniţa de asemenea nu se constată că Valentina Gorobeţ dispune de dreptul de dispoziţie asupra ternului din com. Coşniţa, str. Păcii 204. Dosar cadastral de inventariere pe numele Valentinei Gorobeţ a fost deschis în ianuarie 2000 care nu deţinea dreptul de proprietate, indicând suprafaţa de 0,2001 ha, majorând-o neîntemeiat cu 0,0201 ha (adeverinţa nr. 437 din 09 septembrie 2013). Afirmă că în registrele cadastrale ale Primăriei, datele de arhivă, OCT Dubăsari în dosarele de inventariere şi dosarele cadastrale 3818000029 şi 3818770348 lipsesc careva acte pe numele Valentinei Gorobeţ, ea nu figurează ca titular a terenului dat, nu a primit terenul prin moştenire de la mama ei.

Consideră că copia titlului 3818110348 solicitată de către Igor Păduraru de la OCT Dubăsari intenţionat nu a fost prezentat instanţei din diverse motive. Insistă că acte care confirmă dreptul de proprietate a Valentinei Gorobeţ nu există. De asemenea, indică că în dosar lipseşte copia titlului pe numele lui Igor Păduraru, la solicitarea instanţei nu a fost prezentată pentru cercetare. Menţionează că harta topografică a OCT şi a Primăriei este documentul de bază şi general al dosarului cadastral în baza căruia se verifică locul aflării hotarelor terenului, se verifică actele şi documentele, în baza cărora se soluţionează litigiile, fără de care nu se putea verifica faptul privatizării terenului, considerând că lipsa acestuia contravine Legii cu privire la cadastru.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. 4 În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. În susţinerea cererii de revizuire Grigori Gojuhar a prezentat copia titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat pe numele Valentinei Gorobeţ înregistrat sub nr. 304, copia planului geometric al bunului imobil cu nr. cadastral 3818110348 din str. Păcii 204, com.

Coşniţa, r-nul Dubăsari, copia adeverinţei nr. 473 din 09 septembrie 2013 eliberată de Primăria com. Coşniţa, r-nul Dubăsari, copia răspunsului Primăriei com. Coşniţa, r-nul Dubăsari nr. 427 din 01 august 2013, prin care se comunică că Primăriei com. Coşniţa nu dispune de informaţia pentru anul 1993, când au fost privatizate terenurile de pământ a proprietarilor Vera Leşan, Valentina Gorobeţ, Igor Pădurari şi Grigori Cojuhar şi suprafaţa terenurilor pentru anul respectiv, copai răspunsului Serviciului Arhivă din 12 iulie 2013, prin care se informează că decizia Primăriei com. Coşniţa nr. 29/6 din 28 iunie 1993 cu privire la privatizarea lotului de teren al Valentinei Gorobeţ nu a fost transmis pentru păstrare Serviciului Arhivă r-nul Dubăsari, copia informaţiei eliberată de ÎS „Cadastru” nr. 01- 07/9472 din 11 septembrie 2013, copia răspunsului Primăriei com.

Coşniţa nr. 468 din 04 septembrie 2013, prin care se comunică lui Grigori Cojuhar că abrogarea deciziei Consiliului com. Coşniţa din 28 iunie 1993, referitor la privatizarea bunurilor imobile nu este în competenţa Consiliului local actual şi copia informaţiei eliberate de Primăria com. Coşniţa, r-nul Dubăsari nr. 522 din 04 octombrie 2013 cu privire la atribuirea terenului agricol vecinilor lui Grigori Cojuhar. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În sensul normei enunţate este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere. În contextul dat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuient în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, deoarece înscrisurile prezentate de către revizuient nu pot constitui temei pentru admiterea cererii de revizuire în sensul formulat, or ultimul nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării pricinii a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale pentru soluţionarea pricinii, inclusiv şi pentru obţinerea actelor prezentate ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiţie însă care este direct impusă prin lege.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. 5 Prin urmare este evident că revizuentul Grigori Cojuhar în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei. Din considerentele menţionate şi având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Grigori Cojuhar împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigori Cojuhar împotriva lui Igor Păduraru, Primăriei com. Coşniţa, r-nul Dubăsari şi Oficiului Cadastral Teritorial Dubăsari cu privire la obligarea de a efectua modificări în planul cadastral şi obligarea de a nu crea impedimente în folosirea imobilului şi terenului aferent. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu 6