2ra-2927/13 — Restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru

dosarul nr. 2ra-2927/13 prima instanţă A. Malîi instanţa de apel Iu. Cimpoi, Sv. Caitaz, M. Guzun ÎNCHEIERE 25 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vasile Corjuc, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Corjuc împotriva societăţii pe acţiuni „Consam” cu privire la restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Vasile Corjuc şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 24 ianuarie 2013 c o n s t a t ă La 20 martie 2012 Vasile Corjuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii pe acţiuni „Consam” cu privire la anularea ordinului, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii Vasile Corjuc a indicat că, de la 01 februarie 2005 a activat la societatea pe acţiuni „Consam” în calitate de paznic la sectorul de mecanizare, salariul de funcţie constituind 1100 lei lunar. La 21 decembrie 2011 prin ordinul nr. 296-c a fost eliberat în baza art. 86 al. (1) lit. g) Codul muncii, pentru încălcarea repetată a disciplinei de muncă. Conform ordinului, drept motiv de eliberare din serviciu a fost invocat faptul că a permis intrarea pe teritoriul întreprinderii a două automobile, care nu erau în listele angajaţilor, prin ce a încălcat grav disciplina muncii, în rezultatul căruia a izbucnit un incendiu. Cu ordinul de eliberare a făcut cunoştinţă la 22 decembrie 2011. 1 Reclamantul consideră ilegal ordinul de eliberare din următoarele considerente.

Astfel, reclamantul menţionează că ordinul de eliberare nu conţine menţiunea referitor la termenul de contestare, precum şi organul la care poate fi contestat. De asemenea, a menţionat că deoarece drept motiv de eliberare din serviciu a fost indicată încălcarea repetată a disciplinei muncii, angajatorul urma să-i aducă la cunoştinţă contra semnătură conţinutul regulamentului intern, precum şi alte acte normative la nivel de unitate, obligatorii pentru funcţia sa. Pînă la data de 14 decembrie 2011 nu i s-a adus la cunoştinţă careva act normativ ce ar indica care anume unităţi de transport urmează să fie admise pe teritoriul întreprinderii.

Lista automobilelor ce pot intra pe teritoriul întreprinderii a fost întocmită deja după data de 14 decembrie 2011, care i-a fost adusă la cunoştinţă abia la 19 decembrie 2011. Reclamantul a mai menţionat că, pe data de 14 decembrie 2011 a permis intrarea pe teritoriul întreprinderii a automobilelor la indicaţia verbală a inginerului-şef, deoarece pe teritoriul întreprinderii activa Haveriuc Vasile, care presta servicii de reparaţie a automobilelor. Mai mult ca atît, la eliberarea din funcţie angajatorul nu a solicitat acordul preliminar al comitetului sindical. Reclamantul Vasile Corjuc solicită anularea ordinului de concediere nr. 206-c din 21 decembrie 2011, restabilirea în funcţia de paznic la societatea pe acţiuni „Consam”, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 3300 lei şi repararea prejudiciului moral în mărime de 10.000 lei.

Ulterior reclamantul a depus cerere privind modificarea cererii de chemare în judecată, solicitînd şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 14300 lei, în rest cerinţele rămînînd aceleaşi. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 24 ianuarie 2013, acţiunea a fost respinsă. De la Vasile Corjuc a fost încasat în beneficiul societăţii pe acţiuni „Consam” cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 1000 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2013, a fost respins apelul declarat de către Vasile Corjuc şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 24 ianuarie 2013. Vasile Corjuc a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie admisă.

Recurentul Vasile Corjuc, în motivarea recursului a menţionat că, la examinarea cauzei au fost aplicate eronat normele de drept material. Prin referinţa depusă, societatea pe acţiuni „Consam” a solicitat respingerea cererii de recurs declarată de Vasile Corjuc şi a invocat că Corjuc Vasile a fost angajat în baza ordinului nr. 9-e din 01 februarie 2005 la S.A. „Consam” în calitate de paznic la sectorul de mecanizare pe un termen nedeterminat. Cu angajatul Corjuc Vasile a fost încheiat la 01 februarie 2005 contract de răspundere materială deplină, apoi contractul dat a fost reiînoit, fiind încheiat din data de 01 octombrie 2 2009. În timpul activităţii sale în calitate de paznic Corjuc Vasile a admis mai multe încălcări ale disciplinei.

La data de 14 decembrie 2011 Corjuc Vasile a admis o încălcare repetată a obligaţiilor sale de serviciu (prima încălcare a avut loc la data 17 iunie 2011 fiind depistat la locul de muncă în stare de ebrietate) şi a permis intrarea pe teritoriul întreprinderii S.A. „Consam” de pe str. Industrială 75 a două unităţi de transport străini (un autocamion de model „DAF 105" cu nr. de înmatriculare la remorcă CVZ 044, automobilul „Renault 19" cu nr. de înmatriculare CIL 743), care nu aveau acces pe teritoriu conform listei unităţilor de transport. Ca urmare a încălcării obligaţiilor de serviciu a avut loc un incendiu de proporţii, în urma căruia au fost distruse patru autovehicule, una din care aparţine întreprinderii S.A.

„Consam". Prejudiciul, cauzat întreprinderii S.A. „Consam" în urma izbucnirii incendiului constituie suma de 45 5694,84 lei, iar prejudiciul total, cauzat în urma incendiului depăşeşte suma de 1 000 000 de lei. Pe faptul izbucnirii Incendiului de către CPs Ciocana a fost pornită o cauza penală. Astfel, acţiunile paznicului Corjuc Vasile au determinat întru oarecare măsura consecinţele dezastruoase pentru întreprindere, la care a fost angajat. La fel, intimatul invocă în referinţă că recurentul cunoştea obligaţiile sale de serviciu, iar lista automobilelor, care au avut acces pe teritoriul întreprinderii i-a fost adusă la cunoştinţa, fiind confirmate prin declaraţiile martorilor Pîslaru Pavel si Dmitriev Pavel.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Vasile Corjuc este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Vasile Corjuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

3 Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context completul Colegiului civil, comercial şi de contencios , administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vasile Corjuc ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Vasile Corjuc se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu 4