2ra-2831/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

Judecătoria Edineţ Dosarul nr. 2ra-2831/13 Judecător: M.Iftodi Curtea de Apel Bălţi Judecători: Iu.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 25 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Dvornic Grigore, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Dvornic Grigore către Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013, CONSTATĂ : La 31.01.2013 Dvornic Grigore s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Ministerul Finanţelor al RM şi Ministerul Justiţiei al RM cu privire la recuperarea prejudiciului material în sumă de 17 245 lei, cheltueli pentru efectuarea expertizei 932 lei şi paguba morală 20 000 lei.

În motivarea acţiunii a invocat, că pe 24.01.2011, în sat. Cepeleuţi, r-l Edineţ a avut loc un accident rutier cu implicarea a două automobile. El conducea automobilul de model „Wolksvagen”, iar cel de-al doilea automobil implicat era condus de cet. Balaicuţa Octavian. Susţine reclamantul că la faţa locului agentul constatator a întocmit un proces- verbal pe numele său, iar el a încercat să-i lămurească agentului constatator, că nu este vinovat, recum şi faptul, că Balaicuţa O. nici nu deţinea permisul de conducere, fiind anterior lipsit de dreptul de a conduce automobilul. Pentru comiterea acestei contravenţii a fost sancţionat cu amendă de 40 u.c. şi 5 puncte de penalizare. A atacat în instanţă procesul-verbal întocmit pe numele său şi la 12.04.2011 a fost anulat de Judecătoria Edineţ.

Agentul constatator a contestat cu recurs hotărîrea Judecătoriei Edineţ, care la 06.07.2011 a fost respins de Curtea de Apel Bălţi. Indică că în urma investigaţiilor incomplecte şi a concluziilor greşite a poliţiei rutiere, a fost lipsit de dreptul de despăgubire din partea Campaniei de asigurare SA „Transelit” SRL. Ambele automobile erau asigurate la această companie. S-a adresat la Procuratura Edineţ pentru a investiga cazul şi pentru a-l atrage la răspundere pe şoferul Balaicuţa O. Prin răspunsul din 03.08.2011 Procuratura Edineţ i-a răspuns că nu poate fi atras la răspundere contravenţională Balaicuţa O. pentru contravenţia comisă în urma accidentului rutier, deoarece a expirat prescripţia contravenţională de 3 luni.

În urma accidentului i-a fost comis un prejudiciu material în mărime de 17 245 lei, sumă ce constituie costul reparaţiei automobilului, 932 lei pentru achitarea expertizei. 1 Susţine reclamantul că, reieşind din faptul că a fost recunoscut ilegal vinovat de săvîrşirea accidentului şi i-a fost întocmit un proces-verbal, consideră că prin aceasta i-a fost adus un prejudiciu material şi moral. Prejudiciu moral care i-a fost cauzat se manifestă prin faptul că a fost nevoit să înainteze acţiuni în judecată, pentru care a suportat cheltueli. Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 26 martie 2013, acţiunea lui Dvornic Grigore a fost respinsă. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a conchis că reclamantul nu este în drept de a cere repararea daunei, deoarece cerinţele acestuia nu cade sub incidenţa Legii nr. 1545 din 25.02.1998.

Împotriva hotărîrii instanţei de fond, la 23.04.2013, Dvornic Grigore a depus apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Edineţ din 26 martie 2013 şi emiterea unei hotărîri noi de admitere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013, a fost respins apelul declarat de Dvornic Grigore şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 26 martie 2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 25.06.2013, Dvornic Grigore a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013 şi hotărîrii Judecătoriei Edineţ din 26 martie 2013 şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În argumentarea recursului recurentul a invocat că instanţele de judecată au examinat cauza superficial şi nu au luat în consideraţie că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvîrşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. În viziunea recurentului instanţele de judecată au examinat cauza superficial şi nu au luat în consideraţie că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvîrşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. 2 Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Dvornic Grigore, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Dvornic Grigore ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Dvornic Grigore, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Dvornic Grigore către Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 3