Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
2ra-2978/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
25 septembrie 2013
Părțile
Podolean Nicolae împotriva Consiliului raional Ungheni
Pe scurt
Restituirea bunurilor, recuperarea valorii acestora prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice

2ra-2978/13 — Încasarea sumei

dosarul nr.2ra-2978/13 prima instanţă: M. Moraru instanţa de apel: A. Gheorghieş, A. Rotaru şi V. Harmaniuc DECIZIE 25 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Iurie Bejenaru, Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea şi Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Consiliul raional Ungheni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nicolai Podolean împotriva Consiliului raional Ungheni cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Nicolai Podolean şi a fost casată hotărârea Judecătoriei Ungheni din 12 noiembrie 2010, cu emiterea unei noi hotărîri, c o n s t a t ă: La 28 iulie 2008, Nicolai Podolean a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Ungheni cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii, reclamantul Nicolai Podolean a indicat că în anul 1941, împreună cu tatăl său, Trofim Podolean, şi cu toată familia au fost deportaţi în Federaţia Rusă pe un termen de 20 ani, din motive de represiuni politice. Tatăl, Trofim Podolean, a fost condamnat de un tribunal militar sovietic pe un termen de 10 ani şi în acelaşi an, în 1941, a decedat în închisoare. În anul 1990 toată familia a fost reabilitată. În timpul represiunilor politice le-a fost confiscată toată averea de care dispuneau la acel moment ce consta din: 2 case de locuit, una veche şi alta nouă,sarai pentru vite şi tehnică agricolă, 3 cai, 100 de oi, 12 stupi cu albine, două vaci şi doi viţei, zece porci , 2 boi, 2 căruţe, plug, boronă, cultivator, semănătoare, rîşniţă de mînă, mobilă şi alte lucruri, în valoare totală de 500 000 lei.

Reclamantul mai invocă şi faptul că în urma deportării şi a suferinţelor la care au fost supuşi, le-a fost pricinuit şi un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 500000 lei. 1 Familia a fost reabilitată, însă nu a fost despăgubită conform Legii nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992. Solicită, Nicolai Podolean, încasarea în beneficiul său din contul Consiliului raional Ungheni prejudiciului material în mărime de 500000 lei şi a prejudiciului moral, de asemenea, în mărime de 500000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 12 noiembrie 2010, acţiunea a fost respinsă, indicîndu-se că reclamantul nu a prezentat în judecată lista bunurilor confiscate şi valoarea acestora, precum şi certificat de moştenitor legal, nedovedind că are dreptul să pretindă la averea părinţilor săi, în urma represiunilor politice (f.d.

153-154). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 iunie 2012, a fost repins apelul declarat de Nicolai Podolean, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 12 noiembrie 2010 (f.d.211-212). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 noiembrie 2012, a fost admis recursul declarat de către Nicolai Podolean. A fost casată integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 iunie 2012, cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel, indicîndu-se că relaţiile de rudenie dintre Nicolai Podolean şi Mitrofan Podolean, represat politic în anul 1941 se confirmă prin răspunsul Comitetului Securităţii de Stat a RSSM nr.1-339 din 10 septembrie 1990 şi nr. 1-340 din 10 septembrie 1992 a secţiei administrative Ungheni a Ministerului Afacerilor Interne.

De asemenea, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 iunie 2009, cauza a fost restituită la rejudecare în judecătoria Ungheni, în urma admiterii recursului declarat de către Nicolai Podolean împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 ianuarie 2009 (f.d.40- 41,56-58). La acel moment decizia Curţii de Apel Bălţi nu a fost contestată cu recurs de către Consiliul raional Ungheni, astfel încît să se pună la îndoială data naşterii şi patronimicul lui Podolean Nicolai. Astfel, Curtea Supremă de Justiţie indică faptul că respingerea acţiunii după rejudecarea cauzei din aceste motive (adică lipsa relaţiilor de rudenie) duce la o înrăutăţire a situaţiei lui Nicolai Podolean în propriul recurs.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013, a fost admis apelul declarat de Nicolai Podolean. A fost casată hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 12 noiembrie 2010 şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea depusă de Nicolai Podolean a fost admisă parţial. A fost încasat din contul Consiliului raional Ungheni în beneficiul reclamantului suma de 130350 lei, prejudiciu material legat de confiscarea averii în urma represiunilor politice. La 27 iunie 2013, Consiliul raional Ungheni a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii lui Nicolai Podolean.

În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, recursul declarat la 27 iunie 2013 se consideră depus în termen. Recurentul, Consiliul raional Ungheni, în motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei contestate a încălcat normele de drept procedural şi material, nu a constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii. 2 În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 25 iulie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa lui Nicolai Podolean cererea de recurs depusă de Consiliul raional Ungheni cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Pînă la examinarea pricinii, partea nu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat. În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04 septembrie 2013 recursul declarat de Consiliul raional Ungheni a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea deciziei atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat în limitele invocate, pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Art. 1 din Legea nr. 1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice prevede că represiune politică se consideră curmarea de vieţi omeneşti, măsurile de constrîngere întreprinse de către stat faţă de cetăţeni din motive politice, naţionale, religioase sau sociale sub formă de privaţiune de libertate, deportare, exilare, trimitere la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii, expulzare din ţară şi lipsire de cetăţenie, expropriere, internare forţată în instituţii de psihiatrie, sub altă formă de limitare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor declarate periculoase din punct de vedere social pentru stat sau pentru regimul politic, realizate în baza deciziilor organelor de stat administrative, judiciare şi extrajudiciare.

Conform art. 3 al aceleiaşi legi, sînt declarate nevinovate şi urmează a fi reabilitate în faţa societăţii şi reintegrate în drepturi, indiferent de locul lor de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 şi 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul actualei Republici Moldova, precum şi cetăţenii Republicii Moldova, supuşi represiunilor politice pe teritoriul altui stat. 3 Din actele cauzei s-a stabilit că Nicolai Podolean este fiul lui Mitrofan Podolean şi al Elizavetei Podolean, fapt confirmat prin certificatul de naştere nr. 441570 (f.d. 12). Prin certificatul nr. 13-2200/89 din 21 august 1990 eliberat lui Nicolai Podolean de către Procuratura R.S.S.M.

se confirmă că tatăl acestuia a fost reabilitat (f.d. 6), iar prin certificatul nr. 1-339 din 10 septembrie 1990 eliberat de către Comitetul Securităţii de stat al R.S.S.M. se confirmă că toţi membrii familiei Podolean au fost reabilitaţi (f.d.11). La 28 iulie 2008, Nicolai Podolean a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Ungheni solicitînd încasarea în beneficiul său din contul Consiliului raional Ungheni prejudiciului material în mărime de 500000 lei şi a prejudiciului moral, de asemenea, în mărime de 500000 lei.

Fiind investită cu examinarea pricinii, prima instanţă prin hotărîrea din 12 noiembrie 2010, a respins acţiunea, indicînd faptul că reclamantul nu a prezentat în judecată lista bunurilor confiscate şi valoarea acestora, precum şi certificat de moştenitor legal, nedovedind că are dreptul să pretindă la averea părinţilor săi în urma represiunilor politice Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013, a fost admis apelul declarat de Nicolai Podolean. A fost casată hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 12 noiembrie 2010 şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea depusă de Nicolai Podolean a fost admisă parţial. A fost încasat din contul Consiliului raional Ungheni în beneficiul reclamantului suma de 130350 lei, prejudiciu material legat de confiscarea averii în urma represiunilor politice.

Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind probele administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă a emis o decizie legală. Instanţa de recurs menţionează că potrivit art. 12 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitate, li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor.

În cazul în care bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie în legătură cu represiunile politice nu pot fi restituite, valoarea acestora se recuperează prin achitarea de compensaţii, în baza cererii depuse de persoanele reabilitate sau de moştenitorii acestora. Restituirea bunurilor, recuperarea valorii bunurilor ce nu pot fi restituite se efectuează, în baza cererii, din contul bugetului de stat, prin transferuri către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi către bugetul municipiului Bălţi. Cererile de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora se examinează de către comisiile special create în acest scop. Modul de recuperare a valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice se aprobă de către Guvern.

În cazul în care bunurile nu s-au păstrat sau nu pot fi restituite în natură, fiind privatizate în condiţiile legii, se recuperează valoarea lor în formă de compensaţie bănească sau de valori materiale, luîndu-se ca bază preţurile de piaţă în vigoare la data examinării cererii. La acelaşi articol este prevăzută modalitatea de determinare a valorii bunurilor. Astfel, bunurile imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de oficiul 4 cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii, iar costul animalelor domestice, al păsărilor, al produselor agricole, al altor bunuri se stabileşte conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

Potrivit actului Comisiei Primăriei din 06 martie 2007 a fost confirmată lista bunurilor de valoare a familiei Podoleanu pe care le deţineau în gospodărie pînă la data cînd au fost supuşi represiunilor politice (f.d.8). De asemenea, în baza certificatului eliberat de către Biroul Executiv Cooperativa de Consum Pîrliţa este confirmat costul bunurilor la 13 aprilie 2008 (f.d. 7). În privinţa compensării valorii bunurilor imobile solicitate de către Nicolai Podolean în acţiunea depusă, instanţa de recurs consideră neîntemeiată această cerinţă, deoarece reclamantul nu a prezentat careva probe referitor la calculele efectuate de oficiul cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

Mai mult decît atît, în şedinţa de judecată, Nicolai Podolean a renunţat la capătul de cerere privind compensarea valorii bunurilor imobile, pretinzînd doar la suma de bani stabilită conform certificatului eliberat de către Biroul Executiv Cooperativa de Consum Pîrliţa (f.d. 16). În această ordine de idei, pornind de la probele anexate la materialele dosarului (f.d. 7, 8), Colegiul consideră că instanţa de apel corect a concluzionat că valoarea bunurilor solicitate de către Nicolai Podolean constituie echivalentul a 139350 lei, sumă ce urmează a fi încasată de la pîrît. Concomitent urmează a fi menţionat că Nicolai Podolean în şedinţa de judecată din 30 mai 2013 a renunţat şi de la încasarea prejudiciului moral în mărime de 500000 lei, fapt admis de către instanţă printr-o încheiere protocolară (f.d.

18, Vol.II). În opinia instanţei de recurs nu era necesar ca instanţa de apel să motiveze respingerea acestui capăt de cerere din moment ce apelantul a renunţat la cerinţa privind încasarea prejudiciului moral. Prin urmare, nu pot fi reţinute argumentele reprezentantului Consiliului raional Ungheni că cererea lui Nicolai Podolean a fost examinată deja o dată de către comisia specială şi adoptată o decizie în acest sens. Or, prin decizia Comitetului executiv raional Ungheni nr. 3/3 din 29 martie 1994, s-a hotărît de a-i restitui mamei reclamantului, Elizaveta Podolean, despăgubirea în mărime de 90000 ruble, pe cînd reclamantul a depus cerere în calitate de persoană supusă represiunilor.

Mai mult decît atît, Elizaveta Podolean, conform certificatului, a decedat în anul 1990, în timp ce decizia prin care s-a dispus achitarea compensaţiilor în mărime de 90000 ruble datează din 1994 (f.d.5, 13). Cît priveşte alegaţia recurentului despre faptul că Nicolai Podolean urma să prezinte certificatul de moştenitor, acest argument nu poate fi reţinut de către instanţa de judecată şi se respinge ca neîntemeiat, deoarece la materialele dosarului este anexat certificatul din 26 aprilie 2010 eliberat de Primăria comunei Zagarancea, care confirmă că Nicolai Podolean este moştenitor de gradul I al Elizavetei Podolean (f.d. 112). Potrivit art. 1558 alin. (1) Cod Civil, dacă nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operaţiuni de durată şi moştenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moştenitor.

5 Având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material şi procedural, a verificat şi apreciat probele administrate în conformitate cu art. 130 Cod de procedură civilă şi a adoptat o decizie legală şi întemeiată, iar argumentele invocate de către reprezentantul Consiliului raional Ungheni în cererea de recurs poartă caracter declarativ, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat şi de a menţine decizia contestată. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Consiliul raional Ungheni.

Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Podolean împotriva Consiliului raional Ungheni cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Iurie Bejenaru Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea Ion Corolevschi 6

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.