2rac-415/13 — Încasarea datoriei, penalităţii şi cheltuielilor de judecată

prima instanţă: Peni A. dosarul nr.2rac-415/13 instanţa de apel: Lazareva E., Dimina E. şi Talai D. ÎNCHEIERE 25 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Ala Cobăneanu Judecătorii: Tatiana Răducanu şi Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către societatea cu răspundere limitată „Stueana Mirciu”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a societăţii cu răspundere limitată „Gagauz-Gaz” împotriva societăţii cu răspundere limitată „Stueana Mirciu” cu privire la încasarea datoriei, penalităţii şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 6 noiembrie 2012, prin care s-a admis apelul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Gagauz-Gaz”, s-a casat hotărârea judecătoriei Ceadîr-Lunga şi s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 20 iunie 2011 societatea cu răspundere limitată „Gagauz-Gaz” a depus la Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva societăţii cu răspundere limitată „Stueana Mirciu” cu privire la încasarea datoriei, penalităţii şi cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că la 12 decembrie 2009 şi 22 decembrie 2010 societatea cu răspundere limitată „Gaguz-Gaz” a încheiat cu societatea cu răspundere limitată „Stueana Mirciu” contractele nr. 53 şi 56 de furnizare a gazelor naturale agenţilor economici. Prin punctul 3.3 din contract consumatorul s-a obligat să achite costul gazului furnizat până la termenul limită indicat în factură, însă pârâtul nu a achitat gazul consumat în luna aprilie în sumă de 1088,66 lei. La 27 mai 2011 pârâtului i s-a expediat somaţia nr. 675, însă gazul nu a fost achitat. Cere societatea cu răspundere limitată „Gagauz-Gaz” încasarea de la societatea cu răspundere limitată „Stueana Mirciu” a datoriei pentru gazele furnizate în sumă de 1088,66 lei, penalităţii de întârziere în sumă de 138,29 lei şi a taxei de stat în sumă de 270 lei, iar în total suma de 1496,95 lei.

Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău prin încheierea din 11 octombrie 2011 a transmis pricina spre examinare în fond conform competenţei la judecătoria Ceadîr-Lunga. La 28 decembrie 2011 societatea cu răspundere limitată „Gagauz-Gaz” a depus cerere de completare a pretenţiilor în care a indicat că datoria societăţii cu răspundere limitată „Stueana Mirciu” s-a format în rezultatul pierderilor gazelor naturale din cauza deteriorării mecanice cu spargerea conductei de gaz PRM 11 şi MSRM 10 ce aparţine pârâtului. 1 Conform calculului din 17 februarie 2010 efectuat în baza Metodologiei de calculare a pierderilor de gaze naturale în urma scurgerilor, aprobată prin hotărârea ANRE nr.33 din 6 februarie 2001, pierderile în urma scurgerii gazelor naturale au constituit 245 m3.

În baza acestuia calcul a fost întocmit actul de transmitere a gazului natural pentru luna aprilie 2010 şi factura fiscală în sumă de 1088,66 lei care au fost transmise pârâtului prin scrisoarea recomandată din 7 mai 2010. Societatea cu răspundere limitată „Stueana Mirciu” nu a achitat datoria până în prezent şi legalitatea acesteia nu a contestat în termen de 30 de zile în ordinea contenciosului administrativ. Prin hotărârea judecătoriei Ceadîr-Lunga din 24 aprilie 2012 acţiunea societăţii cu răspundere limitată „Gagauz-Gaz” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 4 iunie 2012 societatea cu răspundere limitată „Gagauz-Gaz” a atacat hotărârea judecătoriei Ceadîr-Lunga cu apel. Curtea de Apel Comrat prin decizia din 6 noiembrie 2012 a admis apelul declarat de societatea cu răspundere limitată „Gagauz-Gaz”, a casat hotărârea judecătoriei Ceadîr-Lunga din 24 aprilie 2012 şi a emis o nouă hotărâre prin care a admis integral acţiunea.

La 19 aprilie 2013 societatea cu răspundere limitată „Stueana Mirciu” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 6 noiembrie 2012, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. În motivarea recursului societatea cu răspundere limitată „Stueana Mirciu” a indicat că instanţa de apel a ignorat prevederile art. 1398 alin. (2) şi (3) şi art. 1413 Codul civil, eronat a aplicat punctul 20 al Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni „Moldovagaz” la deservirea tehnică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 683 din 18 iunie 2004 şi neîntemeiat a concluzionat că societatea era obligată să conteste factura de plată în ordinea contenciosului administrativ.

A mai invocat că conducta de gaz s-a defectat în rezultatul forţei majore de la căderea unei părţi de ţeavă instalată pe peretele cazangeriei întreprinderii municipale „Apă Termo”. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând argumentele invocate de societatea cu răspundere limitată „Stueana Mirciu” în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Argumentele invocate de societatea cu răspundere limitată „Stueana Mirciu” în cererea de recurs se resping cu probele administrate, poartă caracter declarativ şi nu se 2 încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că argumentele invocate de societatea cu răspundere limitată „Stueana Mirciu” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat inadmisibil. În conformitate cu art.270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Stueana Mirciu” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Ala Cobăneanu Judecătorii: Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan 3