2ra-2579/13 — Eliberarea carnetului de muncă, încasarea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: I.Naşco dosarul nr. 2ra-2579/13 instanţa de apel: E.Secrieru, A.Parpalac, S.Leu ÎNCHEIERE 25 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Baranov Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Baranov Alexandru împotriva Liceului Teoretic „Mihail Viteazul” privind obligarea eliberării carnetului de muncă, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 21 martie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Baranov Alexandru şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ştefan-Vodă din 07 septembrie 2012, c o n s t a t ă La 25 mai 2012, Baranov Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liceului Teoretic „Mihail Viteazul” privind obligarea eliberării carnetului de muncă, repararea prejudiciului material şi moral.

În susţinerea cererii reclamantul a indicat că, la 15 aprilie 2010 în baza ordinului Liceului Teoretic „Mihail Viteazul” nr.12p a fost concediat din funcţia de profesor, în temeiul art. 86 alin. (1) lit.m) şi 208 din Codul muncii. Prin hotărîrea Judecătoriei Ştefan-Vodă din 20 mai 2011, menţinută prin decizia Curţii de Apel Bender din 28 iulie 2011 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15 decembrie 2011, a fost anulat ordinul Liceului Teoretic „Mihail Viteazul” nr.12p din 15 aprilie 2010, fiind restabilit în funcţia de profesor de la 15 aprilie 2010 pînă la 31 august 2010. 1 Susţine că, pînă la momentul depunerii acţiunii în instanţa de judecată pîrîtul nu i- a eliberat carnetul de muncă.

Consideră reclamantul că, pîrîtul este obligat să-i achite salariul mediu pentru întreaga perioadă de reţinere a carnetului de muncă şi penalitatea prevăzută de art.330 alin. (2) Codul muncii. Urmare a neeliberării carnetului de muncă de către pîrît i-au fost cauzate suferinţe psihice, stresuri în legătură cu lipsa unui loc de muncă şi a salariului. Cere reclamantul, obligarea Liceului Teoretic „Mihail Viteazul” de a-i elibera carnetul de muncă, încasarea de la Liceul Teoretic „Mihail Viteazul” în beneficiul lui a prejudiciului material în mărime de 38 892 lei pentru reţinerea carnetului de muncă, penalităţii în mărime de 9 344 lei, prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei şi cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ştefan-Vodă din 07 septembrie 2012 acţiunea lui Baranov Alexandru împotriva Liceului Teoretic „Mihail Viteazul” privind obligarea eliberării carnetului de muncă, repararea prejudiciului material şi moral, a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Baranov Alexandru a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 21 martie 2013 a fost respins apelul declarat de către Baranov Alexandru şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ştefan-Vodă din 07 septembrie 2012. La 04 iunie 2013 Baranov Alexandru, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei hotărîri de admitere a pretenţiilor.

În susţinerea recursului s-a indicat că, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, din ce şi rezultă aplicarea eronată a normelor de drept material. Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Baranov Alexandru urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; 2 c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Baranov Alexandru este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). 3 Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Baranov Alexandru, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Baranov Alexandru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Valentina Clevadî 4