2rac-300/13 — Nulitatea actelor juridice

Judecătoria Economică de Circumscripţie Dosarul nr. 2rac-300/13 Judecător: A.Us Curtea de Apel Chişinău Judecători: Gh.Creţu, A.Pahopol, A.Minciună Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 25 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Nicolae Clima, Vera Macinskaia, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de SRL „Vistarn”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Vistarn” către Centrul de Cultură Rusă din Republica Moldova şi Agenţia Proprietăţii Publice privind recunoaşterea nulă a procurei, a contractului de vînzare-cumpărare şi a actului de primire-predare, şi cererea reconvenţională înaintată de Centrul de Cultură Rusă din Republica Moldova către SRL „Vistarn” privind evacuarea firmei SRL „Vistarn” din oficiul nr. B-b situat pe str. Bucureşti, 34, mun.

Chişinău, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 septembrie 2012, prin care a fost respinsă cererea de apel înaintată de SRL „Vistarn”, c o n s t a t ă: Primăria mun. Chişinău s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către Centrul de Cultură Rusă din RM, prin care a solicitat încasarea datoriei de 2 356,70 lei, a amenzii de 431 lei, rezilierea contractului de arendă nr.3/97/030 din 09.04.1997 şi evacuarea din încăperilor ocupate din str. Bucureşti, 34, lit. „B-b” şi restituirea lor proprietarului în baza actului de predare-primire. Motivînd acţiunea, reclamantul a indicat că, a încheiat cu pîrîtul contractul de arendă nr. 3/97/030 a încăperilor cu altă destinaţie decît cea locativă din str. Bucureşti, 34, lit. B-b, mun.

Chişinău. Conform pct. 2.2.3. al contractului de arendă, pîrîtul era obligat să efectueze plata de arendă în volumul, termenii şi ordinea stabilită de contractul de arendă, clauză nerespectată de pîrît de la 09.07.2001. Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 24 octombrie 2002, a fost admisă integral acţiunea înaintată de Primăria mun. Chişinău. Centrul de cultură rusă din RM a depus cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanţe, iar prin decizia Curţii de Apel Economice din 15.10.03, hotărîrea atacată a fost anulată, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanţă. SRL „Vistarn” a înaintat o acţiune către Centrul de cultură rusă din RM şi Agenţia Teritorială de Privatizare prin care a solicitat recunoaşterea nulă a procurii nr. 13515, a contractului de vînzare-cumpărare a imobilului situat pe str. Bucureşti, 34, mun.

Chişinău, încheiat între Centrul de cultură rusă din RM şi Agenţia Teritorială de Privatizare, anularea actului de primire-predare a încăperii amplasate pe str. Bucureşti, 34, mun. Chişinău. Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 11.02.2004 a fost dispusă conexarea acţiunilor intentate de Primăria mun. Chişinău şi SRL „Vistarn”. SRL „Vistarn” a înaintat o cerere de concretizare a acţiunii, prin care a solicitat încasarea din contul Centrului de cultură rusă din RM a sumei de 10 000 dolari USA, cu achitarea acestora în lei. Centrul de cultură rusă din RM a înaintat o acţiune reconvenţională prin care a solicitat evacuarea firmei SRL „Vistarn” din of. nr. 34 „B-b” din str. Bucureşti, mun.

Chişinău. Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 14.03.2006 a fost dispusă încetarea examinării cauzei înaintate de Primăria mun. Chişinău către Centrul de cultură rusă privind încasarea datoriei, din motiv că Primăria mun. Chişinău a renunţat la acţiune. În rezultatul efectuării raportului de expertiză seria AA nr. 002563 din 12 iulie 2004 de către Institutul Republican de Expertiză Judiciară şi Criminalistică şi a raportului de expertiză a Direcţiei Tehnico-Criminalistică a Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 587 din 10 martie 2005, s-a constatat faptul că pe Acordul de eliberare a încăperii contra plată - 10 000 dolari SUA din 14.08.2001 şi actul de primire-predare a încăperii din 14.08.2001 nu este aplicată ştampila rotundă a Centrului de cultură rusă din RM, ci o altă ştampilă.

Prin încheierea din 16 octombrie 2006, a fost dispusă suspendarea cauzei, pînă la soluţionarea cauzei intentate de Procuratura mun. Chişinău şi Guvernul RM către SRL „Vistarn”, Agenţia de Privatizare a RM şi Ministerul Culturii al RM cu privire la anularea contractului de privatizare a imobilului amplasat pe str. Bucureşti, 34 B, mun. Chişinău. Prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 5 februarie 2010, a fost respinsă ca nefondată şi tardivă cererea de chemare în judecată înaintată de Procuratura mun. Chişinău în interesele Guvernului RM către Agenţia de Privatizare a RM, Centrul de cultură rusă, intervenient principal Ministerul Culturii al RM privind anularea Hotărîrii Comisiei Republicane de Privatizare nr. 75 din 13.07.2000 şi declararea nulă a contractului de privatizare a imobilului amplasat pe str. Bucureşti 34 lit. B-b parter, mun.

Chişinău încheiat la 13.10.2003. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 01 aprilie 2010, s-a respins recursul declarat de Procuratura mun. Chişinău şi menţinută hotărîrea Curţii de Apel Economice din 05.02.2010. Prin încheierea emisă de Judecătoria Economică de Circumscripţie la 04.11.2010, a fost dispusă reluarea procesului suspendat. Centrul de cultură rusă din RM a înaintat o cerere privind mărirea cuantumului pretenţiilor, prin care a solicitat evacuarea SC „Vistarn” SRL din încăperile nr. 1 cu suprafaţa de 16 mp, nr. 2 cu suprafaţa de 15,9 mp, 1/2 din încăperea nr. 3 cu suprafaţa de 15,9 mp şi 1/2 din încăperea nr. 14 cu suprafaţa de 3,4 mp amplasate pe str. Bucureşti, 34 B-b, mun.

Chişinău, înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului şi ridicarea sechestrului de pe imobilul amplasat pe str. Bucureşti 34 B-b mun. Chişinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 27 octombrie 2011, s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către SRL „Vistarn” către Centrul de cultură rusă din RM şi Agenţia Proprietăţii Publice privind 2 recunoaşterea nulă a procurei, a contractului de vînzare-cumpărare şi actului de primire-predare, şi s-a admis cererea reconvenţională înaintată de către Centrul de cultură rusă din RM către SRL „Vistarn” privind evacuarea firmei SRL „Vistarn” din of. nr. 34 „B-b” parter din str. Bucureşti, mun. Chişinău. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, SRL „Vistarn” a depus apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond, şi remiterea cauzei la rejudecare.

Prin decizia din 04 septembrie 2012, Curtea de Apel Chişinău a respins apelul declarat de SRL „Vistarn” şi a menţinut hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 27 octombrie 2011. Motivînd soluţia, instanţa de apel a conchis că, instanţa de fond în mod corect a respins argumentul reclamantului SRL „Vistarn” precum că încăperile în litigiu au fost transmise benevol de către Centrul de cultură rusă din RM, or, acest argument contravine circumstanţelor cauzei şi acelor fapte ce denotă că contractul de vînzare-cumpărare a imobilului în litigiu a fost semnat în anul 2003 şi pînă în acel moment Centrul de cultură rusă din RM, nu putea dispune de acest imobil fără acordul Primăriei mun.

Chişinău. Mai mult ca atît, în conformitate cu concluziile raporturilor de expertiză, semnăturile şi ştampila de pe aceste acorduri au fost falsificate. De asemenea, a indicat că în mod just a fost respins argumentul reclamantului SRL „Vistarn” cu privire la faptul că procura eliberată de Centrul de cultură rusă din RM pe numele lui Mereacre Serghei este nulă pentru că ar fi fost eliberată după decesul conducătorului Ohrimenco E. ca fiind întemeiat, deoarece din conţinutul contractului de vînzare-cumpărare a mobilului din 13.10.2003 şi procura autentificată de notarul Daniela Ţurcan, aceasta a fost perfectată la 10.10.2002. Astfel, s-a stabilit că, indicarea în contractul de vînzare-cumpărare a imobilului în litigiu, a faptului că Mereacre Serghei acţionează în baza procurii nr. 13515 din 10.10.2003 constituie o eroare mecanică.

Mai mult ca atît, Centrul de cultură rusă din RM, prin acţiunile sale, a confirmat încheierea contractul de vînzare-cumpărare a imobilului în litigiu. S-a mai indicat că, în partea ce priveşte acţiunea reconvenţională înaintată de Centrul de cultură rusă din RM prin care a solicitat evacuarea firmei SRL „Vistarn” din of. nr. 34 „B-b” din str. Bucureşti, mun. Chişinău cu suprafaţa de 41,50 mp, prima instanţă în mod just a dispus admiterea acesteia, or, cu certitudine s-a constatat că Centru este proprietarul of. nr. 34 „B-b” din str. Bucureşti, mun. Chişinău în baza Hotărîrii Comisiei Republicane de Privatizare nr. 75 din 13.07.2000 şi a contractului de privatizare a imobilului încheiat la 13.10.2003.

La 26 martie 2013, SRL „Vistarn” a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanţei de apel prin care a solicitat casarea hotărîrii instanţei de fond şi de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanţă. În vederea motivării recursului s-a indicat că, de către instanţe nu au fost elucidate pe deplin circumstanţele cauzei care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. Nu au fost dovedite prin probe veridice circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii pe care prim instanţă le considera constatate. În acest sens s-a indicat că instanţa nu s-a expus asupra cererii reconvenţionale prezentate de Agenţia Teritorială de Privatizare. Mai indică recurentul că, instanţa de judecată nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, fără a se referi la o atare normă.

3 Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide netemeinicia lui, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ este considerată legală şi întemeiată.

Potrivit materialelor cauzei, cu certitudine s-a constatat că, Centrul de Cultură Rusă din R.Moldova era arendatorul încăperilor în litigiu în baza contractului de arendă nr.3/97/030 din 09.04.1997 încheiat cu Primăria mun. Chişinău. Ulterior, Centrul de Cultură Rusă din R.Moldova a depus o cerere prin care a solicitat privatizarea încăperilor închiriate. Prin Hotărîrea Comisiei Republicane de Privatizare nr. 75 din 13.07.2000 Centrului de Cultură Rusă din R.Moldova i-a fost permisă transmiterea contra mijloace băneşti încăperea nr. 34 B parter din str. Bucureşti, mun. Chişinău cu suprafaţa de 41,50 m.p. La 13.10.2003 a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare cu Departamentul Privatizării RM a acestor încăperi.

La 23.10.2003 a fost semnat actul de predare-primire a încăperilor, privind transmiterea din proprietatea Primăriei mun. Chişinău în proprietatea Centrul de Cultură Rusă din RM. Totodată, Colegiul reţine că, legalitatea Hotărîrii Comisiei Republicane de Privatizare nr. 75 din 13.07.2000 a fost verificată de către Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 01 aprilie 2010, prin care a respins recursul declarat de Procuratura mun. Chişinău şi a menţinut hotărîrea Curţii de Apel Economice din 05.02.2010, prin care s-a respins acţiunea intentată de Procuratura mun. Chişinău în interesele Guvernului RM privind anularea Hotărîrii Comisiei Republicane de Privatizare nr. 75 din 13.07.2000 şi declararea nulă a contractului de privatizare a imobilului amplasat pe str. Bucureşti, 34, lit. B-b parter, mun.

Chişinău încheiat la 13.10.2003. Prin urmare, toate argumentele recurentului referitoare la legalitatea contractului de privatizare a imobilului amplasat pe str. Bucureşti, 34, lit. B-b parter, mun. Chişinău, încheiat la 13.10.2003 între Departamentul Privatizării şi Centrul de Cultură Rusă din R.Moldova, sunt neîntemeiate. Or, potrivit art. 123 alin. (2) CPC, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

La fel, Colegiul consideră că instanţele ierarhic inferioare în mod corect au respins argumentul reclamantului SRL „Vistarn” precum că încăperile în litigiu au fost transmise benevol de către Centrul de Cultură Rusă din R.Moldova, or, acest argument contravine circumstanţelor cauzei şi acelor fapte ce denotă că contractul de vînzare - cumpărare a imobilului în litigiu a fost semnat în anul 2003 şi pînă în 4 acel moment Centrul de Cultură Rusă din RM nu putea dispune de acest imobil fără acordul Primăriei mun. Chişinău. Mai mult ca atît, în conformitate cu concluziile raporturilor de expertiză semnăturile şi ştampila de pe este acorduri au fost falsificate.

Colegiul susţine şi concluzia instanţelor de a respinge afirmaţia reclamantului-recurent SRL „Vistarn” cu privire la faptul că procura eliberată de Centrul de Cultură Rusă din R.Moldova pe numele lui Mereacre Serghei este nulă pentru că ar fi fost eliberată după decesul conducătorului Ohrimenco E., deoarece din conţinutul contractului de vînzare-cumpărare a mobilului din 13.10.2003 şi procura autentificată de notarul Daniela Ţurcan aceasta a fost autentificată la 10.10.2002. În contextul dat, afirmaţia recurentului cum că nu este clar de ce instanţa a considerat o eroare mecanică indicarea în contractul de vînzare-cumpărare a datei procurii 10.10.2003, precum şi că nu a menţionat pe care anume pagină din contract aceasta este greşită, Colegiul o apreciază critic.

Or, în contractul cu pricina, figurînd două date diferite a eliberări procurii, este lesne de înţeles pe care instanţa a considera-o ca eroare mecanică, atîta timp cît este expres indicat acest fapt. La fel este stabilit faptul că Centrul de Cultură Rusă din R.Moldova şi SRL „Vistarn” au arendat, concomitent, spaţiul amplasat pe str. Bucureşti, 34, mun. Chişinău. Fiecare din aceştia au avut dreptul de a provatiza spaţiul arendat. Totodată, instanţa de recurs reţine că SRL „Vistarn” a privatizat doar 102,5 m.p. din imobilul amplasat în str. Bucureşti, 34, lit.B-b, iar Centrul de Cultură Rusă a privatizat 41.50 m.p. La fel, părţile în litigiu au în proprietate comună pe cote-părţi veranda nr. 14 şi antreul nr.3, care se utilizează de ambii în conformitate cu art. 347 CC.

Astfel, afirmaţia recurentului că el este proprietarul imobilului litigios, este apreciată critic, deoarece contravine circumstanţelor cauzei. Colegiul respinge şi afirmaţia recurentului cum că, deşi cauza s-a aflat destul de mult timp în prima instanţă, aceasta nu l-a examinat în fond. Analiza hotărîrii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 27.10.2011 denotă contrariul. Or, instanţa de fond s-a expus asupra tuturor cerinţelor şi temeiurilor înaintate de reclamanţi (f.d. 186-193). Nu pot fi reţinute ca atare nici susţinerile recurentului referitoare la dezacordul său cu efectuarea expertizei, cît şi cu rezultatele acesteia în ce priveşte sigiliile de pe Acordul de eliberare a încăperii contra plată - 10 000 dolari SUA din 14.08.2001 şi actul de primire-predare a încăperii din 14.08.2001.

Aceste afirmaţii nu pot servi temei de casare a deciziei recurate, deoarece ţin reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În acelaşi timp, Colegiul constată că recurentul în mare parte invocă dezacordul său cu circumstanţele care deja au fost stabilite prin hotărîri judecătoreşti irevocabile, ceea ce, prin prisma art. 123 CPC, este inadmisibil. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ atestă că motivele de casare invocate de recurent nu şi-au găsit confirmare în cadrul examinării recursului şi acesta urmează a fi respins ca nefondat. Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 5 DECIDE: Se respinge recursul declarat de SRL „Vistarn”.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 septembrie 2012, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Vistarn” către Centrul de Cultură Rusă din Republica Moldova şi Agenţia Proprietăţii Publice privind recunoaşterea nulă a procurei, a contractului de vînzare-cumpărare şi a actului de primire-predare, şi cererea reconvenţională înaintată de Centrul de Cultură Rusă din Republica Moldova către SRL „Vistarn” privind evacuarea firmei SRL „Vistarn” din oficiul nr. B-b situat pe str. Bucureşti, 34, mun. Chişinău. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Tamara Chişca-Doneva Nicolae Clima Vera Macinskaia Iuliana Oprea 6