2rc-309/13 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă: A. Doga 2rc-309/13 DECIZIE 20 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan examinând recursurile declarate de către Maria Cataraga, administratorul insolvabilităţii Întreprinderea Individuală „Bălan Vladimir”, Întreprinderea Individuală „Metalica -Zuev” şi Societatea cu Răspundere Limitată „Tit-top”, Cristian Carcea, Valentina Toma, Zinovia Morari, Olesea Pavalenco, Aliona Jechiu, Societatea pe Acţiuni „Apă-Canal Chişinău” şi Societatea Comercială „Mabicom-Construct” Societate cu Răspundere Limitată în pricina civilă la cererea introductivă a Societăţii Comercială „Mabicom- Construct” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de Societatea cu Răspundere Limitată „Plugarul” împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, prin care a fost admisă contestaţia Societatea Comercială „Mabicom-Construct” Societate cu Răspundere Limitată, stabilită şi validată creanţa creditorului Maria Cataraga şi încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, prin care au fost respinse contestaţiile depuse de către administratorul insolvabilităţii Vladimir Bălan la tabelul definitiv al creanţelor creditorilor,

repuse în termenul de prescripţie cererile de validare a creanţelor creditorilor cu validarea acestora constată: Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2013 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Plugarul”, în legătură cu incapacitatea de plată a întreprinderii. În temeiul prevederilor art. 34 al Legii Insolvabilităţii, instanţa de judecată a stabilit termenul de înaintare a creanţelor de către creditori, pentru întocmirea Tabelului definitiv, până la 17 mai 2013. La 15 mai 2013 SRL „Speranţa” a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în suma de 1135855,99 lei. La 16 mai 2013 Ion Uncu a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în suma de 97896 Euro.

La 16 mai 2013 Diana Nedelcev a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în sumă de 842790,16 lei. La 16 mai 2013 Eduard Belibov a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în sumă de 1341157 lei. La 16 mai 2013 SRL „Regat Service” a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în sumă de 393716,78 lei. La 16 mai 2013 SRL „Crăiasa” a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în sumă de 454050,05 lei. La 16 mai 2013 Svetlana Nagrineac a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în sumă de 432000 lei.

La 17 mai 2013 Ion Uncu a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în suma de 1566336 lei. La 17 mai 2013 Călin Pripa a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în suma de 20000 Euro şi 437475 lei. La 17 mai 2013 SRL „Fin-Gestioni Imobiliari” a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în suma de 441434 Euro sau 7090489,48 lei. La 17 mai 2013 Tatiana Popescu a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în suma de 594316 lei. La 17 mai 2013 Tatiana Popescu a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în suma de 636117 lei.

La 18 mai 2013 Lilia Josanu reprezentată de Oleg Uţică a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în suma de 179308 lei şi 12500 Euro. La 20 mai 2013 Anatolie Rusu reprezentat de Tudor Panici a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în suma de 206075 lei şi 12000 Euro. La fel şi SRL „Var” a depus cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în suma de 42764 lei. La 31 mai 2013, administratorul insolvabilităţii Vladimir Bălan, a prezentat Tabelul definitiv al creanţelor creditorilor.

Administratorul a contestat şi a înlăturat din tabelul respectiv de creanţe, următorii creditori: - Rusu Anatolie - cu suma de 398 973,80 lei; SRL „Var” - cu suma de 42764 lei; SRL „Crăiasa” - cu suma 454050,05 lei; SRL „Fin-Gestioni Imobiliari” - cu suma de 7090489,48 lei; Pripa Călin - cu suma de 758723 lei; Josan Lilia - cu suma de 380088 lei; Popescu Tatiana - cu suma de 1230433 lei; Uncu Ion - cu suma de 1572444,71 lei; Belibov Eduard - cu suma de 1341157 lei; Nagrineac Svetlana - cu suma de 432000 lei; SRL „Regat Service” - cu suma de 393716,78 lei; Popescu Tatiana - cu suma de 1013676 lei; SRL „MN Speranţa” - cu suma de 1135855,99 lei şi penalitatea de 525901,32 lei şi Nedelcev Diana - cu suma de 842790,16 lei.

La 06 iunie 2013 creditorul SC „Mabicom – Construct” SRL a depus contestaţia nr. 3374, împotriva Tabelului definitiv prezentat de către administratorul insolvabilităţii Vladimir Bălan, şi anume împotriva creditorului Maria Cataraga care a fost inclusă în tabelul definitiv a creanţelor în sumă de 1432701,83 lei, solicitând respingerea cererii de validare a creanţei şi radierea creanţei din tabelul definitiv. În motivarea contestaţiei a invocat că conform hotărârii instanţei de judecată s-a comis o eroare de calcul şi suma totală a fost indicată incorect. La 12 iunie 2013 administratorul procesului de insolvabilitate a înaintat motivele şi temeiurile de înlăturare a creanţelor înaintate de către creditori faţă de patrimoniul SRL „Pligarul”.

În susţinerea acestei contestaţii a invocat că cererile de validare a creanţelor înaintată de Anatolie Rusu şi Lilia Josan au fost înaintate cu omiterea termenului stabilit de art. 140 alin. (2) al legii insolvabilităţii. Menţionează că înlăturarea din Tabel a creanţelor creditorilor Călin Pripa, Tatiana Popescu, Eduard Belibov, Svetlana Nagrineac, Tatiana Popescu şi Diana Nedelcev a fost din motiv că probele prezentate de către aceştia reprezintă nişte copii ale Contractelor de investiţie şi ale dispoziţiilor de încasare a numerarului, care nu constituie documente justificative ce confirmă achitarea plăţilor şi respectiv creanţele date, mai mult că ultimii au omis termenul de prescripţie prevăzut de art. 267 alin. (1) Cod civil.

Indică că Ion Uncu înaintând cererea de validare a creanţei în sumă de 1572444,71 lei, pe lângă faptul că a fost omis termenul de prescripţie, n-a anexat nici un document de plată care ar confirma achitarea sumei ce era obligat s-o achite conform contractului de cumpărare a bunului imobil. Cu referire la creanţele pretinse de SRL „Fin Gestioni Imobiliari” în mărime de 441434 Euro sau 7090489,48 lei, conform contractelor de investiţie în construcţie încheiate la 19 mai 2008, administratorul a invocat că ultimul la fel a omis termenul de prescripţie pentru apărarea pe cale judiciară a drepturilor încălcate stabilit de art. 267 alin. (1) Cod civil, la fel atenţionând şi asupra faptului că SRL „Plugarul” nu dispune de careva obligaţie de plată faţă de societatea dată, în temeiul acestor contracte.

Şi în partea ce ţine de creanţele înaintate de SRL „Var”, SRL „Crăiasa”, SRL „Regat Service”, SRL „MN Speranţa” a menţionat că ultimii au omis termenul de prescripţie şi nu au prezentat documente justificative în temeiul cărora au apărut obligaţiile de plată. Print încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013 a fost admisă contestaţia depusă de către creditorul SC „Mabicom – Construct” SRL şi a fost stabilită şi validată creanţa creditorului Maria Cataraga în sumă de 1108796,07 lei.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013 au fost respinse contestaţiile depuse de către administratorul insolvabilităţii Vladimir Bălan la tabelul definitiv al creanţelor creditorilor din 31 mai 2013, au fost repuşi în termenul de prescripţie cererile de validare a creanţelor creditorilor, şi au fost validate următoarele creanţe: 1.Rusu Anatolie - suma de 398 973,80 lei; 2.SRL „Var” - suma de 42764 lei; 3.SRL „Crăiasa” - suma de 306 790 lei; 4.SRL „Fin Gestioni Imobiliari” - suma de 7 090 489,48 lei; 5.Pripa Călin - suma de 758 723 lei; 6.Josan Lilia - suma de 380 088 lei; 7.Popescu Tatiana (c.p.-0962806018790) - suma de 1 230 433 lei; 8.Uncu Ion - suma de 1 572 444,71 lei; 9.Belibov Eduard - suma de 1 341 157 lei; 10.Nagrineac Svetlana - suma de 432 000 lei; 11.SRL „Regat Service” - suma de 393 716,78 lei; 12.Popescu Tatiana (c.p.- 2002042087704) - suma de 1 013 676 lei; 13.SRL „MN Speranţa” - suma de 1 135 855,99 lei; 14.Nedelcev Diana - suma de 842 790,16 lei; 15.Jechiu Aliona - suma de 807 015,88 lei.

La 24 iunie 2013, Maria Cataraga a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, prin care a fost admisă contestaţia depusă de către creditorul SC „Mabicom – Construct”, stabilită şi validată creanţa creditorului Maria Cataraga – în sumă de 1108796,07 lei, solicitând admiterea acestuia şi modificarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013 şi dispunerea admiterii şi validării creanţei ei faţă de SRL „Plugarul”, în mărime de 89196 Euro, conform hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 aprilie 2012 şi a titlului executoriu eliberat în temeiul hotărârii judecătoreşti. În motivarea recursului a indicat că prin încheierea nominalizată i-a fost validată creanţa în mărime de 69000 Euro la cursul de schimb euro-leu la data intentării procesului de insolvabilitate, fapt cu care nu este de acord, considerând această încheiere ilegală.

Menţionează că creanţa sa faţă de intimat a apărut în temeiul unui act judecătoresc irevocabil. Iar conform cererii înaintate, ea a solicitat validarea creanţei sale în cuantum deplin şi careva probe pertinente şi legale care ar fi justificat diminuarea cuantumului acesteia nu au fost prezentate. Astfel instanţa nu a avut nici un temei legal să diminueze creanţa ei faţă de intimat. Mai indică că conform hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 aprilie 2012 se prescrie obligaţia debitorului de restituire către creditor a sumei de 89196 (optzeci şi nouă mii o sută nouăzeci şi şase) EURO, la cursul de schimb euro- leu la data executării hotărârii judecătoreşti irevocabile, pe când la caz neîntemeiat s-a luat echivalentul în lei la cursul de schimb la ziua intentării procesului de insolvabilitate.

La 28 iunie 2013, administratorul insolvabilităţii ÎI „Bălan Vladimir” a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, prin care au fost respinse contestaţiile, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013 în partea ce ţine de respingerea contestaţiilor administratorului insolvabilităţii la tabelul definitiv, repunerea în termen şi validarea creanţelor creditorilor Rusu Anatolie, SRL „Var”, SRL „Crăiasa”; SRL „Fin Gestioni Immobiliari”, Pripa Călin, Josan Lilia, Popescu Tatiana (c/p - 0962806018790), Uncu Ion, Belibov Eduard, Nagrineac Svetlana, SRL „Regat Service”, Popescu Tatiana (c/p- 2002042087704), SRL „MN Speranţa”, Nedelcev Diana către SRL „Plugarul”.

Totodată a solicitat respingerea cererilor de validare a creanţelor depuse de Rusu Anatolie, SRL „Var”, SRL „Crăiasa”, SRL „Fin Gestioni Immobiliari”, Pripa Călin, Josan Lilia, Popescu Tatiana, Uncu Ion, Belibov Eduard, Nagrineac Svetlana, SRL „Regat Service”, Popescu Tatiana, SRL „MN Speranţa”, Nedelcev Diana împotriva SRL „Plugarul”. În motivarea recursului a indicat că încheierea contestată este una ilegală, deoarece este nemotivată şi nu face trimitere la nici o normă de drept. Cu referire la art. 270 alin. (1) lit. e) CPC a indicat că instanţa de judecată nu a respectat norma dată, nu a motivat respingerea argumentelor administratorului insolvabilităţii şi a dispus ceea ce nu a fost solicitat de către părţi.

Invocând art. 141 alin. (1) şi (3) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, a indicat că cererea de admitere a creanţelor are acelaşi regim juridic ca şi cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art. 19. La cerere se anexează documentele justificative din care izvorăsc creanţele şi actele de constituire de garanţii. Conform art. 142 alin. (1, 4) al aceleiaşi Legi, creanţele se supun procedurii de verificare, prevăzută de prezenta lege, de către administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilităţii, sau de lichidator, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale. Administratorul insolvabilităţii/lichidatorul va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri de admitere înregistrate la instanţa de insolvabilitate şi a documentelor depuse şi va efectua o cercetare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe.

Potrivit art. 143 alin. (6) al Legii insolvabilităţii, o creanţă acceptată şi inclusă de administratorul insolvabilităţii/ lichidator în tabelul definitiv al creanţelor se consideră validată dacă, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare, nu a fost contestată de debitor sau de un creditor ori dacă contestaţia ridicată a fost înlăturată. Contestaţia debitorului nu se opune validării creanţei. Recurentul în temeiul art. 144 al aceleiaşi Legi a mai indicat că debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv.

Contestaţiile se depun în scris la instanţa de judecată care examinează cazul de insolvabilitate cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei fixate pentru examinarea valabilităţii creanţelor incluse în tabelul definitiv. Contestaţiile înaintate după termenul prevăzut se declară tardive şi se restituie fără a fi examinate. Instanţa de insolvabilitate soluţionează contestaţiile în şedinţă de validare sau în cadrul unei alte şedinţe speciale, cu citarea contestatorului, a creditorului care deţine creanţa contestată, dacă acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi a oricărei alte părţi interesate, după caz. Dacă la examinarea contestaţiei se constată existenţa unui litigiu de drept, instanţa de insolvabilitate admite contestaţia printr-o încheiere motivată, care poate fi atacată cu recurs de către creditorul a cărui creanţă nu a fost validată.

În acest caz, creanţa se radiază din tabel, iar creditorul a cărui creanţă nu a fost validată este în drept să intenteze proces separat de confirmare a creanţei sau de preluare a procesului pendinte. Susţine că Legea stipulează această atribuţie a administratorului insolvabilităţii potrivit căreia el întocmeşte Tabelul definitiv al creanţelor înaintate spre validare de către creditori în urma unei verificări minuţioase. Totodată, administratorul înlătură din tabel creanţele creditorilor în privinţa căror există careva obiecţii sau care nu sunt recunoscute de către administratorul insolvabilităţii.

Afirmă că creditorii şi debitorii erau obligaţi de a face cunoştinţă cu Tabelul definitiv întocmit şi prezentat de administratorul insolvabilităţii la 31 mai 2013, iar conform termenului indicat în hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2013, aceştia urmau să depună contestaţii la Tabel cu cel puţin trei zile înainte de şedinţa de validare, care a fost stabilită pentru 10 iunie 2013. Astfel, susţine că nici unul din creditorii intimaţi nu au depus careva contestaţii la Tabelul definitiv, iar contestaţiile depuse după termenul prevăzut urmau a fi declarate tardive şi restituite fără a fi examinate. Afirmă că instanţa a ignorat faptul că creanţele înlăturate de administrator sunt cu termenul de prescripţie expirat.

Consideră că concluzia instanţei precum că conform contractului termenul de prescripţie expiră la 01 iulie 2013, astfel considerând necesar de a repune în termen şi de a valida suma creanţei integral este contradictorie, deoarece această argumentare a aplicat-o tuturor creanţelor, fără a ţine cont de faptul că creanţele au diferite temeiuri de apariţie şi au apărut la termeni diferiţi, ceea ce denotă că au diferite termene de prescripţie. Mai mult, instanţa constatând că termenul de prescripţie nu a expirat, în acelaşi timp dispune repunerea în termenul de prescripţie a creanţelor validate.

Afirmă că instanţa de insolvabilitate nu a luat în consideraţie şi n-a făcut nici o deosebire între termenul de prescripţie prevăzut de Codul civil, ce reprezintă un termen în interiorul cărui orice persoană fizică sau juridică este în drept de a-şi apăra drepturile încălcate pe calea înaintării unei cereri în instanţa de judecată şi termenul de depunere cererii de validare a creanţei, stabilit de Legea insolvabilităţii şi hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2013. Susţine că în cel de-al doilea caz se vorbeşte de termenul prevăzut de Legea insolvabilităţii, ce ţine de procedura de insolvabilitate şi referitor la care doar instanţa de insolvabilitate este în drept să se pronunţe conform art. 145 al Legii insolvabilităţii.

Omiterea acestui termen se referă doar la 3 creditori şi anume Anatolie Rusu, Lilia Josan şi Aliona Jechiu. Indică că în partea lui Anatolie Rusu şi Lilia Josan administratorul a înlăturat creanţele, deoarece aceştia nu au solicitat repunerea în termen şi nu au adus careva argumente sau probe care ar motiva omiterea întemeiată a acestuia. În partea ce ţine de creditorul Aliona Jechiu, cererea de validare a creanţei a fost înregistrată în cancelaria Curţii de Apel Chişinău după data de 31 mai 2013, adică după data depunerii de către administrator a tabelului definitiv în instanţă şi respectiv această creanţă n-a fost în genere specificată în tabel. Cu toate acestea cererea depusă de Aliona Jechiu a parvenit prin poştă din Spania, iar în cerere se solicită repunerea în termen a acesteia din cauza ca creditorul se afla peste hotare şi a aflat mai târziu despre necesitatea înaintării creanţelor.

Totodată, în şedinţa de judecată Aliona Jechiu a prezentat copia paşaportului ce confirmă aflarea în afara ţării în perioada de până la depunerea cererii în judecată. Administratorul n-a înaintat careva obiecţii în privinţa validării acestei creanţe, deoarece este confirmată prin titlu executoriu. Respectiv, administratorul nu contestă în această parte încheierea din 19 iunie 2013. Invocă că înlăturarea din Tabel a creanţelor creditorilor Călin Pripa, Tatiana Popescu, Eduard Belibov, Svetlana Nagrineac, Tatiana Popescu şi Diana Nedelcev este îndreptăţită pe motivul că probele prezentate de către aceştia reprezintă nişte copii ale Contractelor de investiţie şi ale dispoziţiilor de încasare a numerarului, şi respectiv nu pot servi ca documente justificative ce confirmă achitarea plăţilor.

Indică că prin actul de revizie din 23 septembrie 2011 întocmit de Centrul Naţional Anticorupţie s-a stabilit lista persoanelor care au investit în construcţia blocului locativ, iar în această listă nu figurează persoanele înlăturate din tabel de către administratorul insolvabilităţii. Referitor la creanţa înaintată de Ion Uncu în sumă de 1572444,71 lei, conform contractului nr. 2/2 din 31 martie 2006, pe lângă faptul că a fost omis termenul de prescripţie, instanţa a neglijat şi faptul că pretinsul creditor în genere n-a anexat nici un document de plată care ar confirma achitarea sumei ce era obligat s-o achite conform contractului menţionat.

Cu referire la creanţele pretinse de SRL „Fin Gestioni Imobiliari” în mărime de 441434 Euro sau 7090489,48 lei, conform contractelor de investiţie în construcţie încheiate la 19 mai 2008, administratorul susţine că a verificat rulajul bancar pe contul SRL „Plugarul” şi a constatat că de fapt asemenea mijloace băneşti invocate de pretinsul creditor SRL „Fin Gestioni Imobiliari” nu au intrat în contul bancar al debitorului, respectiv din evidenţa contabilă a SRL „Plugarul” nu rezultă existenţa cărorva datorii faţă de SRL „Fin Gestioni Imobiliari”. În partea ce ţine de creanţele înaintate de SRL „Var”, SRL „Crăiasa”, SRL „Regat Service”, SRL „MN Speranţa” menţionează că instanţa a ignorat faptul omiterii de către aceştia a termenului de prescripţie, ba chiar şi neprezentarea de către aceştia a documentelor justificative în temeiul cărora au apărut obligaţiile de plată.

Mai indică faptul că SRL „Plugarul” a investit în construcţia blocului locativ din str. Ciuflea 1, suma de 3000000 lei, pe când creanţele admise de instanţa de fond sunt în valoare de 27851025,65 lei şi la moment nu există nici o confirmare a faptului că asemenea mijloace au fost încasate de către SRL „Plugarul”.

La 02 iulie 2013 ÎI „Metalica-Zuev” şi SRL „Tit-Top”, au declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013 prin care au fost respinse contestaţiile depuse de către administratorul insolvabilităţii SRL „Plugarul” şi repuse în termenul de prescripţie cererile de validare a creanţelor creditorilor, solicitând admiterea cererii de recurs, anularea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013 în partea ce ţine de respingerea contestaţiilor administratorului insolvabilităţii la Tabelul definitiv, repunerea în termen şi validarea creanţelor creditorilor, SRL „Var”, SRL „Crăiasa”, SRL „Fin Gestioni Immobiliari”, Pripa Călin, Popescu Tatiana (c/p - 0962806018790), Uncu Ion, Belibov Eduard, Nagrineac Svetlana, SRL „Regat Service”, Popescu Tatiana (c/p -302042087704), SRL „MN Speranţa”, Nedelcev Diana către SRL „Plugarul”, ca fiind neîntemeiată.

Totodată au solicitat respingerea cererilor de validare a creanţelor depuse de SRL „Var”, SRL „Crăiasa”, SRL „Fin Gestioni Immobiliari”, Pripa Călin, Popescu Tatiana (c/p- 0962806018790), Uncu Ion, Belibov Eduard, Nagrineac Svetlana, SRL „Regat Service”, Popescu Tatiana c/p - 2002042087704), SRL „MN Speranţa”, Nedelcev Diana faţă de SRL „Plugarul”. În motivarea recursului au indicat că încheierea instanţei de judecată este nemotivată, nu face trimitere la nici o normă de drept pe care instanţa îşi întemeiază concluziile, iar constatările făcute sunt în contradicţie cu materialele cauzei.

Cu referire la art. 144 alin. (2) al Legii insolvabilităţii au indicat că, creditorii şi debitorii erau obligaţi de a face cunoştinţă cu Tabelul definitiv întocmit şi prezentat de administratorul insolvabilităţii la 31 mai 2013, iar conform termenului indicat în hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2013, aceştia urmau să depună contestaţii la Tabel cu cel puţin trei zile înainte de şedinţa de validare, care a fost stabilită pentru 10 iunie 2013. Susţin că instanţa validând creanţele creditorilor intimaţi nu a luat în consideraţie faptul că majoritatea intimaţilor au prezentat acte fictive, care nu pot fi apreciate ca documente justificative, nu pot constitui probe şi respectiv nu confirmă achitarea cărorva sume de bani faţă de SRL „Plugarul” în calitate de investiţii în construcţia blocului locativ din str. Ciuflea, 1. Insistă că reţinând că debitorul şi creditorul au recunoscut datoria şi au solicitat repunerea în termen, instanţa nu a indicat cine este debitorul şi în ce temei acesta are dreptul de a recunoaşte datoria sau de a repune în termen o creanţă.

În acelaşi timp instanţa n-a luat în consideraţie nici faptul că conform evaluărilor reale a investiţiilor efectuate de SRL „Plugarul” în construcţia blocului locativ din str. Ciuflea 1, aflat în prezent la nivelul ciclului „0”, acesta a investit doar aproximativ 3000000 lei, pe când creanţele solicitate de creditori în cadrul procesului de insolvabilitate şi admise de instanţa sunt în valoare de 27851 025,65 lei. La moment nu există o confirmare a faptului că asemenea mijloace au fost încasate sau că SRL „Plugarul” a beneficiat de servicii şi marfa în mărimea dată, or suma de 27851025,65 lei era suficientă pentru construcţia întregului bloc locativ dar nu edificarea doar a fundaţiei acestuia.

La 03 iulie 2013 Maria Cataraga, Cristian Carcea, Valentina Toma, Zinovia Morari, Olesea Pavalenco şi Aliona Jechiu au depus cerere de recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate în partea prin care au fost validaţi în calitate de creditori ai SRL „Plugarul”: SRL „Var”, SRL „Crăiasa”, SRL „Fin Gestioni Immobiliari”, Călin Pripa, Lilia Josan, Tatiana Popescu (c. p. 0962806018790), Ion Uncu, Eduard Belibov, Svetlana Nagrineac, SRL „Regat Service”, Popescu Tatiana (c. p. 2002042087704), SRL „MN Speranţa” şi Diana Nedelcev. În motivarea recursului au invocat că instanţa de insolvabilitate nu era în drept să se expună asupra aspectelor litigioase a creanţelor înaintate de intimaţi, dar urma să refuze în validarea creanţelor constatând că creanţele lor nu sunt confirmate.

Susţin că ei şi toţi ceilalţi creditori acceptaţi şi confirmaţi de către administratorul insolvabilităţii, dispun de hotărâri judecătoreşti irevocabile prin care instanţa de judecată de drept comun a constatat creanţele investite în construcţie şi pretinse de la SRL „Plugarul”, a rezoluţionat contractele de investiţie în construcţie şi a dispus încasarea mijloacelor băneşti. La fel, afirmă că ei şi ceilalţi investitori acceptaţi de administrator dispun de dispoziţii de plată bancare care confirmă depunerea banilor de către investitor pe contul bancar al SRL „Plugarul”, aceste investiţii fiind verificate şi confirmate de către administratorul insolvabilităţii prin suprapunerea rulajului bancar a SRL „Plugarul”.

Menţionează că intimaţii care pretind că au investit şi ei bani în construcţie nu dispun de nici un bon de plată bancar, dar de simple chitanţe interne ale întreprinderii, care nu sunt însoţite de bonuri de plată eliberate de Editura Statistica, de cecul aparatului de casă, aşa cum prevede Legea contabilităţii şi Regulamentele Guvernului privind evidenţa operaţiunilor economice şi privind aplicarea aparatelor de casă cu memorie fiscală. Indică că chitanţele prezentate de intimaţi sunt nişte documente fictive, false care nu corespund realităţii, dar întocmite cu date din urmă de către directorul şi fondatorul SRL „Plugarul”- Ion Plugaru şi Anatol Plugaru cu scopul de a le sustrage banii ce au fost investiţi de ei şi care ar putea fi recuperaţi în cadrul procesului de insolvabilitate, prin includerea unor creditori fictivi ce nu au de fapt nici o creanţă.

Chitanţele de plată sunt semnate doar de către directorul Ion Plugarul pe când conform legii contabilităţii, documentele de plată urmează a fi semnate de casierul care încasează banii şi contabilul şef al întreprinderii, fapt care de asemenea indică la nulitatea chitanţelor prezentate de intimaţi. Recurenţii consideră că Curtea de Apel Chişinău fără nici un temei legal a repus în termen şi a validat creanţele intimaţilor, fără a lua în consideraţie faptul că la materialele dosarului nu sunt documente confirmative, că contractele şi chitanţele anexate sunt doar în copii, că termenele de prescripţie au expirat şi că administratorul are obiecţii la creanţele date de natura juridică şi că toţi creditorii pretind încasarea de la SRL „Plugarul” a unei sume de peste 27000000 lei, pe când real în construcţia blocului au fost investiţi de SRL „Plugarul” doar aproximativ 3000000 lei.

Invocă că instanţa n-a luat în consideraţie nici faptul, că cererea de validare a creanţei din numele Svetlanei Nagrineac este semnată de către o altă persoană decât cea din numele căreia este depusă cererea, adică de o persoană neîmputernicită, fără a se indica cine este ea şi în ce temei semnează. Mai indică că Curtea de apel Chişinău n-a luat în consideraţie faptul că conform datelor din dosarul penal intentat faţă de Ion Plugaru şi Anatol Plugaru, aflat în Judecătoria Centru, mun. Chişinău, la care este ridicată şi anexată evidenţa contabilă a SRL „Plugarul”, contractele de investire încheiate cu persoane fizice şi juridice, nici unu din pretinşii investitori nu figurează ca fiind încheiate contracte şi ca fiind achitate mijloace băneşti pentru construcţia apartamentelor.

De asemenea, conform explicaţiei şi listei investitorilor prezentată de contabilul şef al SRL „Plugarul” la dosarul penal nu figurează investitorii intimaţi pe care nu i-a recunoscut administratorul, considerând că acest fapt confirmă că contractelor şi chitanţelor anexate la dosar sunt fictive. Recurenţii menţionează că argumentele relatate se referă şi la compania italiană Fin Gestioni Immobiliari, care la fel pe parcursul a 5 ani nu a înaintat nici o pretenţie faţă de SRL „Plugarul”, deşi pretinde că a investit peste 7000000 lei, n-a înaintat acţiune în instanţa de judecată, n-a depus plângere la procuratură, iar în urma interogărilor de către procurori au declarat că nu au nici o pretenţie faţă de SRL „Plugarul”.

Afirmă că instanţa a ignorat faptul că conform raportului, motivaţiei la obiecţii prezentate de administratorul insolvabilităţii s-a constatat că reieşind din rulajul bancar al SRL „Plugarul” achitările invocate de SRL „Fin Gestioni Immobiliari” nu figurează ca intrate în contul debitorului, respectiv nu se confirmă achitările. Instanţa şi în acest caz a pus la bază doar nişte copii a contractelor şi a unor dispoziţii de plată, fără măcar, a vedea originalele acestora, cu atât mai mult că copiile au fost declarate neveridice de către administrator. Menţionează că drept rezultat al aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele.

Invocă că Curtea de apel Chişinău a ignorat prevederile art. 138, 139 CPC, a confirmat datorii de peste 17000000 lei bazându-se doar pe nişte copii a contractelor, chitanţelor, dispoziţii de plată a unei bănci străine ce nu se confirmă de contabilitatea SRL „Plugarul”, nu sunt acceptate şi sunt înlăturate din tabelul creanţelor de către administratorul insolvabilităţii. Consideră că verificarea tuturor acestor circumstanţe urma să aibă loc în cadrul unui sau unor dosare civile separate respectându-se ordinea generală de examinare a cauzei, în care se respectă principiul contradictorialităţii procesului judiciar, unde părţile aduc şi verifică probele prezentate conform procedurii civile stabilite de Codul de Procedură Civilă.

Instanţa de insolvabilitate nefiind în drept de a se expune în această privinţă, având cu totul altă competenţă. La 03 iulie 2013 SA „Apă-Canal Chişinău” a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea parţială a încheierii contestate în partea respingerii contestaţiilor administratorului insolvabilităţii la tabelul definitiv, repunerii în termen şi validarea creanţelor creditorilor SRL „Var”, SRL „Crăiasa”, SRL „Fin Gestioni Immobiliari”, Călin Pripa, Tatiana Popescu (c. p. 0962806018790), Ion Uncu, Eduard Belibov, Svetlana Nagrineac, SRL „Regat Service”, Tatiana Popescu (c. p. 2002042087704), SRL „MN Speranţa”, Diana Nedelcev.

De asemenea a solicitat respingerea cererilor de validare a creanţelor depuse de SRL „Var”, SRL „Crăiasa”, SRL „Fin Gestioni Immobiliari”, Călin Pripa, Lilia Josan, Tatiana Popescu (c. p.0962806018790), Ion Uncu, Eduard Belibov, Svetlana Nagrineac, SRL „Regat Service”, Tatiana Popescu (c. p. 2002042087704), SRL „MN Speranţa”, Diana Nedelcev împotriva SRL „Plugarul”, iar în rest încheierea să fie menţinută. Susţine că cu încheierea redactată a luat cunoştinţă la 25 iunie 2013. În motivarea recursului recurentul a invocat că Curtea de Apel a aplicat eronat normele dreptului civil şi nu a argumentat legal validarea creanţelor. Afirmă că instanţa nu a reţinut argumentele invocate de către administratorul procedurii de insolvabilitate şi a dat o apreciate incorectă faptelor expuse pe marginea examinării cauzei.

Susţine că instanţa şi-a depăşit atribuţiile prevăzute de Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, prin respingerea contestaţiile depuse de către administrator, repunerea în termen şi validarea creanţelor creditorilor. Consideră că instanţa avea doar competenţa de aprobare a tabelului definitiv al creanţelor, întocmit şi acceptat de către administratorul insolvabilităţii/lichidatorul, la şedinţa de validare a creditorilor (art. 143 pct. 1, 4, 5). La fel, invocă că instanţa de apel a aplicat eronat art. 144 al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, care prevede că competenţa contestării creanţelor ţine de debitor şi de creditori şi nici într-un caz de administratorul procedurii.

Competenţa administratorului procedurii ţine de înlăturarea creanţelor nejustificate. Consideră că în temeiul art. 142 al Legii, administratorul procedurii de insolvabilitate a verificat fiecare cerere de admitere a creanţei înregistrate la instanţa de insolvabilitate şi a documentelor depuse şi a efectuat o cercetare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe, întocmind tabelul definitiv. Menţionează că dreptul sau obligaţia de a contesta creanţele incluse sau înlăturate din tabelul definitiv al creanţelor îl deţin creditorii sau debitorul în temeiul prevederilor pct. 5, art. 143 al Legii nominalizate. Indică că administratorul procedurii de insolvabilitate, a înlăturat întemeiat din tabelul definitiv creanţele, acestea nefiind asigurate cu documente justificative din care izvorăsc creanţele şi actele de constituire de garanţii.

Constatarea valabilităţii creanţelor înlăturate de către administratorul procedurii de insolvabilitate din tabelul definitiv, ţine de un litigiu de drept separat în temeiul prevederilor art. 144 al Legii insolvabilităţii. Consideră că Curtea de Apel Chişinău prin încheierea din 19 iunie 2013, parţial, a validat neîntemeiat creanţele creditorilor, cu excepţia creditorilor Anatol Rusu, Lilia Josan şi Aliona Jechiu care dispun de titluri executorii, însă au depus cereri de validare după 17 mai 2013, prin aceasta prejudiciind interesele creditorilor acceptaţi de către administratorul proceduri de insolvabilitate şi validaţi.

La 03 iulie 2013 SC „Mabicom-Construct” SRL a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea parţială a încheierii contestate în partea respingerii contestaţiilor administratorului insolvabilităţii la tabelul definitiv, repunerii în termen şi validarea creanţelor creditorilor: Anatolie Rusu, SRL „Var”, SRL „Crăiasa”, SRL „Fin Gestioni Immobiliari”, Călin Pripa, Lilia Josan, Tatiana Popescu (c. P. 0962806018790), Ion Uncu, Eduard Belibov, Svetlana Nagrineac, SRL „Regat Service”, Tatiana Popescu (c. p. 2002042087704), SRL „Speranţa”, Diana Nedelcov împotriva SRL „Plugarul”.

De asemenea solicitând respingerea cererilor de validare a creanţelor depuse de Rusu Anatolie, SRL „Var”, SRL „Crăiasa”, SRL „Fin Gestioni Immobiliari”, Călin Pripa, Lilia Josan, Tatiana Popescu (c. p. 0962806018790), Ion Uncu, Eduard Belibov, Svetlana Nagrineac, SRL „Regat Service”, Tatiana Popescu (c. p. 2002042087704), SRL „Speranţa”, Diana Nedelcov către SRL „Plugarul”. Recurentul a invocat dezacordul cu încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013 în partea respingerii contestaţiilor depuse de administratorul insolvabilităţii Vladimir Balan, repunerii în termenul de prescripţie a cererilor intimaţilor de validare a creanţelor şi validarea creanţelor intimaţilor. Menţionează că motivele de fapt şi de drept a recursului înaintat le va expune prin depunerea unei cereri suplimentare.

La 19 iulie 2013 administratorul procesului de insolvabilitate a SRL „Plugarul”, ÎI „Bălan Vladimir” a depus cerere de renunţare parţială la recursul declarat împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, prin care a renunţat la recursul declarat în partea validării creanţelor lui Anatolie Rusu şi Liliei Josan, în rest menţinând recursul şi solicitând admiterea acestuia. În susţinerea cererii a invocat că după depunerea recursului Anatolie Rusu şi Liliei Josan au confirmat faptul omiterii motivate a termenului de depunere a cererilor de validare a creanţelor, în instanţa de insolvabilitate, şi anume din motivul aflării lor înafara ţării în perioada termenului stabilit de instanţa de insolvabilitate pentru depunerea acestora.

La 03 septembrie 2013 SC „Mabicom-Construct” SRL a depus cerere de renunţare parţială la recursul declarat împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, renunţând la recursul declarat în partea validării creanţelor lui Anatolie Rusu şi Liliei Josan, în rest menţinând recursul şi solicitând admiterea acestuia. La 04 septembrie 2013 Maria Cataraga, Valentina Toma, Zinovia Morari, Olesea Pavalenco şi Aliona Jechiu au depus cerere de renunţare parţială la recursul declarat împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, prin care a renunţat la recursul declarat în partea validării creanţelor Liliei Josan, în rest a menţinut recursul şi a solicitat admiterea acestuia.

La 16 septembrie 2013 administratorul procesului de insolvabilitate ÎI „Bălan Vladimir” a depus supliment la cererea de recurs, menţionând că în cadrul şedinţei din 10 iunie 2013 el n-a acceptat validarea creanţelor a unui şir de creditori, pe motiv că creanţele acestora nu se confirmă prin datele contabile disponibile administratorului şi se combat prin materialele acumulate de administrator în perioada de până la intentarea procesului de insolvabilitate şi după intentarea acestuia.

Susţine că prin neacceptarea creanţelor şi invocarea obiecţiilor în privinţa existenţei de fapt sau a mărimii acestora, a invocat existenţa litigiilor de drept, care urmează a fi soluţionate în cadrul unor procese separate, după ordinea generală, cu respectarea principiului contradictorialităţii şi în care ambelor părţi li s-ar asigura dreptul la un proces echitabil, dreptul de a prezenta probe, de a verifica probele prezentate de partea adversă, de a numi expertize, de a adresa întrebări şi de a aduce contraargumente, proceduri care nu pot fi asigurate într-o singură şedinţă de examinare a contestaţiilor.

Menţionează că procedura de validare a creanţelor şi de examinare a contestaţiilor se referă doar la constatarea de către instanţa de insolvabilitate a faptului dacă în privinţa anumitor creanţe există sau nu obiecţii, contestaţii şi dacă aceste obiecţii sau contestaţii cuprind litigii de drept sau nu, fără a cuprinde şi dreptul instanţei de insolvabilitate de a examina în cadrul şedinţei de examinare a contestaţiei, litigiul de drept ivit între părţi. În acest caz iniţiindu-se un dosar separat în procedură contencioasă, conform art. 5 alin. (2) şi 144 alin. (4) al Legii insolvabilităţii. Consideră că prin încheierea recurată, instanţa de insolvabilitate a încălcat prevederile legale şi a depăşit atribuţiile prevăzute de lege, considerând că această încheiere trebuie casată cu asigurarea posibilităţii părţilor de a iniţia litigii separate privind confirmarea creanţelor faţă de debitor.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 18 septembrie 2013 a fost admisă renunţarea parţială la recurs a administratorului procesului de insolvabilitate a SRL „Plugarul” - ÎI „Bălan Vladimir”, SC „Mabicom-Construct” SRL, Mariei Cataraga, Valentinei Toma??, Zinoviei Morari, Olesei Pavalenco şi Alionei Jechiu, în partea prin care ultimii au contestat încheierea recurată cu privire la validării creanţelor a lui Anatolie Rusu şi Liliei Josan şi a fost încetată procedura de recurs în această parte. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Instanţa de recurs constată că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursurile în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile întemeiate şi care urmează a fi admise din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, soluţionând prin decizie problema în fond.

Astfel, actele cauzei denotă că la 14 mai 2013 Maria Cataraga a depus cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în sumă de 89196 Euro. La 06 iunie 2013 creditorul SC „Mabicom – Construct” SRL a depus contestaţia nr. 3374, împotriva Tabelului definitiv a creanţelor prezentat de către administratorul insolvabilităţii Vladimir Bălan, şi anume împotriva creanţei validate pentru creditorul Maria Cataraga, care a fost inclusă în tabelul definitiv cu creanţa de 1432701,83 lei. Ca urmare, prin încheierea din 19 iunie 2013 Curtea de Apel Chişinău a admis contestaţia depusă de către creditorul SC „Mabicom – Construct” SRL, a stabilit şi a validat creanţa creditorului Maria Cataraga în sumă de 1108796,07 lei, în acest sens reţinând faptul că anterior prin hotărârea instanţei de judecată, s-a comis o eroare de calcul şi suma creanţei introdusă în tabelul definitiv a fost stabilită incorect.

Instanţa de recurs constată drept întemeiat recursul Mariei Cataraga formulat împotriva încheierii nominalizate, deoarece această încheiere este una ilegală. În acest context instanţa de recurs ţine să menţioneze că întru justificarea cererii sale de validare a creanţei Maria Cataraga a prezentat hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 27 aprilie 2012, prin care a fost rezoluţionat contractul de investire nr. 37 încheiat la 25 iulie 2008 între ea şi SRL „Plugarul” şi a fost încasat din contul societăţii în beneficiul Mariei Cataraga suma de 89196 Euro sau echivalentul în moneda naţională la momentul executării hotărârii (f. d. 10-18).

Ca rezultat, a fost eliberat şi Titlu executoriu nr. 2-8019/11 în care se reflectă dispozitivul hotărârii adoptate (f. d. 9). Prin urmare, instanţa de recurs constată că prin încheierea recurată instanţa de insolvabilitate neîntemeiat a stabilit şi a validat creanţa creditorului Maria Cataraga doar în mărime de 1108796,07 lei şi nu de 1432701,83 lei, care, de altfel, a fost admisă şi validată de către administratorul insolvabilităţii în tabelul definitiv din 31 mai 2013 (f. d. 24). Mai mult, este apreciată ca lipsită de suport legal şi stabilirea instanţei, reţinută ca temei pentru adoptarea unei asemenea soluţii, şi anume faptul că anterior prin hotărârea instanţei de judecată, s-a comis o eroare de calcul, deoarece aceasta contravine prevederilor art. 249 CPC, care reglementează corectarea greşelilor din hotărâre . Or, în sensul acestei norme este de înţeles că doar instanţa care a pronunţat hotărârea este în drept de a corecta din oficiu sau la cererea participanţilor la proces greşelile sau omisiunile din hotărâre.

Sub aspectul celor relatate se impune casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, prin care a fost admisă contestaţia SC „Mabicom-Construct” SRL, stabilită şi validată creanţa creditorului Maria Cataraga şi emiterea unei noi încheieri cu privire la respingerea contestaţiei SC „Mabicom-Construct” SRL.

Totodată, instanţa de recurs constată că printr-o altă încheiere din 19 iunie 2013 instanţa de insolvabilitate a respins contestaţiile depuse de către administratorul insolvabilităţii Vladimir Bălan la tabelul definitiv al creanţelor creditorilor din 31 mai 2013, a repus în termenul de prescripţie cererile de validare a creanţelor creditorilor şi a validat creanţele creditorilor: Anatolie Rusu - suma de 398973,80 lei, SRL „Var” - suma de 42764 lei, SRL „Crăiasa” - suma de 306790 lei, SRL „Fin Gestioni Imobiliari” - suma de 7090489,48 lei, Pripa Călin - suma de 758723 lei, Lilia Josan - suma de 380 088 lei, Tatiana Popescu (c.p.-0962806018790) - suma de 1230433 lei, Ion Uncu - suma de 1572444,71 lei, Eduard Belibov - suma de 1341157 lei, Nagrineac Svetlana - suma de 432000 lei, SRL „Regat Service” - suma de 393716,78 lei, Tatiana Popescu (c.p.- 2002042087704) - suma de 1013676 lei, SRL „MN Speranţa” - suma de 1135855,99 lei, Diana Nedelcev - suma de 842790,16 lei şi Aliona Jechiu - suma de 807015,88 lei.

Din conţinutul recursului declarat rezultă că recurenţii Maria Cataraga, administratorul insolvabilităţii ÎI „Bălan Vladimir”, ÎI „Metalica -Zuev”, SRL „Tit- top”, Cristian Carcea, Valentina Toma, Zinovia Morari, Olesea Pavalenco, Aliona Jechiu, SA „Apă-Canal Chişinău” şi SC „Mabicom-Construct” SRL invocă dezacordul cu încheierea nominalizată numai în partea, prin care au fost respinse contestaţiile depuse de către administratorul insolvabilităţii Vladimir Bălan la Tabelul definitiv al creanţelor creditorilor din 31 mai 2013, repuse în termenul de prescripţie cererile de validare a creanţelor creditorilor şi validate creanţele creditorilor: SRL „Var” - suma de 42764 lei, SRL „Crăiasa” - suma de 306790 lei, SRL „Fin Gestioni Imobiliari” - suma de 7090489,48 lei, Călin Pripa - suma de 758723 lei, Tatiana Popescu (c.p.-0962806018790) - suma de 1230433 lei, Ion Uncu - suma de 1572444,71 lei, Eduard Belibov - suma de 1341157 lei, Svetlana Nagrineac - suma de 432000 lei, SRL „Regat Service” - suma de 393716,78 lei, Tatiana Popescu (c.p.- 2002042087704) - suma de 1013676 lei, SRL „MN Speranţa” - suma de 1135855,99 lei şi Diana Nedelcev - suma de 842790,16 lei, în acest sens susţinând că la emiterea încheierii în partea recurată instanţa de insolvabilitate a admis încălcarea prevederilor Legii insolvabilităţii, care reglementează înaintarea şi validarea creanţelor.

Verificând legalitatea încheierii nominalizate în raport cu prevederile aplicabile la caz şi argumentele aduse în recursuri instanţa de recurs constată ilegalitatea acestei încheieri. Astfel, în speţă se constată că la 15 mai 2013 SRL „Speranţa” a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în sumă de 1135855,99 lei, anexând la aceasta copiile contractului de prestare a serviciilor nr. 02/07 din 30 iulie 2008, actului de verificare din 31 decembrie 2011, acordului privind acceptarea datoriei din 24 august 2009 şi actului de verificare din 24 august 2009. La 16 mai 2013 Ion Uncu a înaintat cerere de validare a creanţelor în suma de 97896 Euro, anexând la cerere copiile contractului de cumpărare a dreptului de proprietate asupra imobilului din 31 martie 2006, contractului de vânzare-cumpărare a părţii sociale şi buletinului de identitate.

La 15 mai 2013, 16 mai 2013 şi la 17 mai 2013 au fost înaintate cereri de validare a creanţelor de către Tatiana Popescu (IDNP 2002042087704) în sumă de 1013676 lei Diana Nedelcev în suma de 842790,16 lei, Eduard Belibov în sumă de 1341157 lei, Svetlana Nagrineac în sumă de 432000 lei, Călin Pripa a înaintat cerere în suma de 20000 Euro şi 437475 lei şi Tatiana Popescu (IDNP 0962806018790) în sumă de 594316 lei şi de 636117 lei, în confirmarea cererilor anexând copiile contractelor de investire, copiile buletinelor de identitate şi copiile chitanţelor de plată.

La 16 mai 2013 SRL „Crăiasa” a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în sumă de 454050,05 lei, anexând la aceasta copia actului de verificare şi penalitatea, în baza contractului 18 iunie 2008. La 16 mai 2013 SRL „Regat Service” a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în sumă de 393716,78 lei, anexând la cerere copia actului de verificare şi contractului de prestare a serviciilor de pază din 01 septembrie 2008, valabil până la 01 septembrie 2009. La SRL „Var” a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate în sumă de 42764 lei, întemeindu-şi cererea pe contractul de vânzare-cumpărare a mărfurilor din 18 noiembrie 2008 şi facturile fiscale din 18 noiembrie 2008 şi 24 noiembrie 2008. La 17 mai 2013 a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de SRL „Plugarul” în proces de insolvabilitate şi SRL „Fin-Gestioni Imobiliari” în suma de 441434 Euro sau 7090489,48 lei, anexând la aceasta copia contractelor de investire nr. 25-32 şi 35 încheiate la 19 mai 2008 şi copia ordinelor de plată din 21 mia 2008, 19 iunie 2008 şi din 18 iulie 2008. Conform art. 141 alin. (1)-(3) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, cererea de admitere a creanţelor are acelaşi regim juridic ca şi cererea de chemare în judecată,

cu excepţiile stabilite la art.19. Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanţelor, precum şi menţiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinţă sau garanţii. La cerere se anexează documentele justificative din care izvorăsc creanţele şi actele de constituire de garanţii. Conform art. 142 alin. (1) şi (4) al aceleiaşi legi, creanţele se supun procedurii de verificare, prevăzută de prezenta lege, de către administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilităţii, sau de lichidator, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale. Administratorul insolvabilităţii/lichidatorul va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri de admitere înregistrate la instanţa de insolvabilitate şi a documentelor depuse şi va efectua o cercetare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe.

Pornind de la prevederile enunţate, instanţa de recurs reţine că în rezultatul verificării mijloacelor de probă oferite de către pretinşii creditori ai SRL „Plugarul” şi anume Călin Pripa, Tatiana Popescu, Eduard Belibov, Svetlana Nagrineac, Tatiana Popescu şi Diana Nedelcev în susţinerea cererilor de validare a creanţelor sale în valoare totală de 5618779 lei, s-a constatat că pretinsele creanţe sunt întemeiate pe probe care nu pot fi considerate ca fiind justificative. În susţinerea acestei opinii instanţa de recurs va reţine prevederile Legii contabilităţii şi Regulamentului cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control, care direct indică că pentru efectuarea decontărilor în numerar, la încasarea plăţilor, agentul economic este obligat să elibereze bonul de plată de strictă evidenţă şi bonul eliberat de aparatul de casă.

La caz, însă, solicitanţii nu au prezentat, în confirmarea cererilor sale de validare, bonul de plată de strictă evidenţă şi bonul eliberat de aparatul de casă, după cum prevede legislaţia în vigoare, în confirmarea achitării sumelor vizate, iar administratorul procesului de insolvabilitate, cât şi Cristian Carcea, Olesea Pavalenco, Aliona Jechiu, care sunt creditori validaţi, insistă asupra faptului că în evidenţa contabilă a SRL „Plugarul” nu există careva confirmări cu privire la introducerea mijloacelor băneşti, reflectate în chitanţele prezentate, precum şi a faptului investirii acestor mijloace în construcţia apartamentelor.

Mai mult, după cum rezultă din actele cauzei în privinţa directorului SRL „Plugarul” Ion Plugarul şi fondatorului Anatol Plugaru a fost intentat dosar penal, pe faptul însuşirii prin înşelăciune şi abuz de încredere a mijloacelor investite în construcţia blocului locativ din str. Ciuflea, 1, care în prezent se află în proces de examinare la Judecătoria Centru mun. Chişinău, în cadrul cărui a fost efectuată de către CCCEC revizia economico-financiară la societatea dată şi întocmit actul de revizie din 23 septembrie 2011, în urma cărui CCCEC nu a constatat investiţiile efectuate de către Călin Pripa, Tatiana Popescu, Eduard Belibov, Svetlana Nagrineac, Tatiana Popescu şi Diana Nedelcev. În situaţia descrisă este evidentă existenţa unui litigiu de drept în cadrul cărui necesită a fi verificate şi elucidate aspectele menţionate, precum şi temeinicia pretinselor creanţe în cuantumul invocat de persoanele fizice nominalizate.

La caz se constată că în mod arbitrar instanţa a validat şi creanţa lui Ion Uncu în sumă de 1572444,71 lei, deoarece ultimul a anexat la cererea sa doar contractul de cumpărare a dreptului de proprietate nr. 2/2 din 31 martie 2006 şi acordul din 01 iulie 2012, privind calcularea penalităţilor şi indexarea preţului, fără a fi prezentate, însă, careva documente ce ar confirma efectuarea plăţii date şi justificarea creanţei solicitate.

De altfel, nici acordul de indexare a preţului şi de calculare a dobânzilor din 01 iulie 2012 nu poate constitui drept probă justificativă, deoarece după cum corect a remarcat administratorul insolvabilităţii acesta este semnat de către Anatol Plugaru (fondator) din numele lui Ion Plugaru (director), pe când la 13 aprilie 2012, prin încheierea Curţii de Apel Chişinău administrator provizoriu al SRL „Plugarul” a fost numit Vladimir Bălan, organele de conducere fiind înlăturate de la gestionarea întreprinderii, cu obligarea de a transmite către administratorul provizoriu ştampila societăţii şi documentele contabile.

La fel, nu poate justifica creanţa în mărimea pretinsă de către Ion Uncu nici contractul de vânzare-cumpărare a părţii sociale din 03 iunie 2006, în baza cărui SRL „Plugarul” a cumpărat de la Ion Uncu, Ioana Uncu şi Serghei Uncu cota-parte în SRL „Maria Unim”, deoarece conform p. 3.1 - 3.3 al contractului dat, preţul părţii sociale cumpărat de SRL „Plugarul” constituie 69301,49 lei, din care se oglindeşte şi faptul că vânzătorii declară că au primit preţul acestei părţi sociale la momentul încheierii contractului.

În speţă se constată că neîntemeiat a fost repusă în termen şi validată şi creanţa înaintată de SRL „Fin Gestioni Immobiliari” în sumă de 7090489.48 lei, deoarece aceasta a fost admisă, de către instanţă, într-un mod arbitrar doar în baza copiilor contractelor de investire nr. 25-32, 35 din 19 mai 2008, prin care SRL „Plugarul” s-a obligat să organizeze construcţia apartamentelor, iar SRL „Fin Gestioni Immobiliari” ar fi obţinut dreptul de proprietate asupra obiectivelor imobiliare după efectuarea achitării şi darea în exploatare a imobilului. De altfel şi ordinele de plată din 21 mai 2008, 19 iunie 2008 şi 18 iulie 2008, care nu au fost acceptate de administratorul procesului de insolvabilitate, nu au fost prezentate în original.

Netemeinicia acceptării acestei creanţe de către instanţa de insolvabilitate se confirmă cu atât mai mult cu cât neîntemeiat cererea dată a fost repusă în termen. Or, conform pct. 2.1 lit. f), h) al contractelor, SRL „Plugarul” trebuia să dea în exploatare şi să transmită dreptul de proprietate către SRL „Fin Gestioni Immobiliari” asupra apartamentelor nr. 25-32, 35 nu mai târziu de IV 2009, respectiv din aceste clauze este de înţeles că dreptul la acţiune a acestei societăţi faţă de debitorul SRL „Plugarul” s-a născut începând cu prima zi a următorului trimestru.

Prin urmare, în situaţia dată SRL „Fin Gestioni Immobiliari” urma să-şi justifice inacţiunile sale pentru perioada de până la înaintarea cererii de validare a creanţei, în corespundere cu clauzele contractuale, care, de altfel, prevăd şi rezilierea contractului, or administratorul insolvabilităţii susţine că societatea a omis termenul de prescripţie stabilit de art. 267 alin. (1) Cod civil, reieşind şi din faptul că începând cu luna aprilie 2009 SRL „Plugarul” n-a mai dispus de autorizaţie de construire a blocului locativ din str. Ciuflea mun. Chişinău.

Mai mult ca atât, instanţa de recurs remarcă şi afirmaţiile administratorului procesului de insolvabilitate ÎI „Bălan Vladimir” cu referire la faptul că asemenea mijloacele băneşti, la care SRL „Fin Gestioni Immobiliari” pretinde că au fost transferate în contul debitorului, nu figurează ca intrate în contul bancar al ultimului, precum nici din evidenţa contabilă a SRL „Plugarul” nu rezultă existenţa cărorva datorii faţă de societate. Ca urmare, şi în cazul dat se evidenţiază existenţa unui litigiu de drept, care urmează a fi examinat separat pentru confirmarea unei asemenea creanţe.

Pe cale de consecinţă, se constată a fi întemeiat înlăturate şi creanţele înaintate de către SRL „Var”, SRL „Crăiasa”, SRL „regat Service” şi SRL „MN Speranţa”, deoarece din materialul probator anexat la dosar nu rezultă că societăţile enumerate au prezentat instanţei documente justificative în baza cărora s-au format obligaţiunile de plată, dat fiind faptul că aceste cereri de validare a creanţelor sunt întemeiate doar pe acte de verificare, contracte, cât şi alte acte care nu atestă prestarea de fapt a serviciilor sau livrarea mărfurilor în volumul şi valoarea pretinsă.

Înlăturarea temeinică de către administratorul insolvabilităţii a creanţele înaintate de intimaţii nominalizaţi se constată ca întemeiată şi din considerentul că administratorul procesului de insolvabilitate a insistat şi asupra faptului că aceşti creditori, afară de faptul că nu au justificat creanţele sale, au omis şi termenul de prescripţie pentru înaintarea acţiunii în judecată prevăzut de art. 267 alin. (1) Cod civil, combaterea cărui fapt poate fi doar prin prezentarea probelor care ar atesta contrariul. Faptul dat în plus indică că la caz se constată existenţa unor litigii de drept, respectiv, asemenea cereri urmează a fi examinate separat, în procedura contencioasă, pentru confirmarea creanţelor susţinute de aceşti creditori.

În această ordine de idei, se atestă ilegalitatea încheierii recurate, or instanţa de insolvabilitate a ignorat dispoziţiile art. alin. (2) al Legii insolvabilităţii, care expres indică că instanţa de insolvabilitate dispune de competenţă exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce ţin de masa debitoare. Dacă partea interesată invocă existenţa unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă. Mai mult că şi art. 144 alin. (4) al Legii insolvabilităţii, statuează că dacă la examinarea contestaţiei se constată existenţa unui litigiu de drept, instanţa de insolvabilitate admite contestaţia printr-o încheiere motivată, care poate fi atacată cu recurs de către creditorul a cărui creanţă nu a fost validată.

În acest caz, creanţa se radiază din tabel, iar creditorul a cărui creanţă nu a fost validată este în drept să intenteze proces separat de confirmare a creanţei sau de preluare a procesului pendinte. Creanţele faţă de care au fost admise contestaţiile se iau în calcul la elaborarea planului de distribuire intermediară prin rezervarea lor din masa debitoare, în condiţiile stabilite la art.152.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul Mariei Cataraga, de a casa integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, prin care a fost admisă contestaţia depusă de SC „Mabicom-Construct” şi de a emite o nouă încheiere cu privire la respingerea acestei contestaţii, de a admite recursurile de a casa parţial încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, prin care au fost respinse contestaţiile administratorului insolvabilităţii Vladimir Bălan la tabelul definitiv al creanţelor creditorilor din 31 mai 2013, repuse în termenul de prescripţie cererile de validare a creanţelor creditorilor şi au fost validate creanţele creditorilor: SRL „Var” - suma de 42764 lei, SRL „Crăiasa” - suma de 306790 lei, SRL „Fin Gestioni Imobiliari” - suma de 7090489,48 lei, Călin Pripa - suma de 758723 lei, Tatiana Popescu (c.p.-0962806018790) - suma de 1230433 lei, Ion Uncu - suma de 1572444,71 lei, Eduard Belibov - suma de 1341157 lei, Svetlana Nagrineac - suma de 432000 lei, SRL „Regat Service” - suma de 393716,78 lei, Tatiana Popescu (c. p.- 2002042087704) - suma de 1013676 lei, SRL „MN Speranţa” - suma de 1135855,99 lei şi Diana Nedelcev - suma de 842790,16 lei şi a emite în partea dată o nouă încheiere cu privire la respingerea acestor cereri de validare a creanţelor.

În conformitate cu art. art. 427 lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de către Maria Cataraga. Se casează integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, prin care a fost admisă contestaţia depusă de SC „Mabicom-Construct” şi a fost stabilită şi validată creanţa creditorului Maria Cataraga în sumă de 1108796,07 şi se emite o nouă încheiere, prin care: Se respinge contestaţia depusă de SC „Mabicom-Construct” cu privire la respingerea cererii de validare a creanţei depuse de Maria Cataraga şi radierea din tabelul definitiv a creanţei.

Se admit recursurile declarate de către Maria Cataraga, administratorul insolvabilităţii Întreprinderea Individuală „Bălan Vladimir”, Întreprinderea Individuală „Metalica -Zuev” şi Societatea cu Răspundere Limitată „Tit-top”, Cristian Carcea, Valentina Toma, Zinovia Morari, Olesea Pavalenco, Aliona Jechiu, Societatea pe Acţiuni „Apă-Canal Chişinău” şi Societatea Comercială „Mabicom-Construct” Societate cu Răspundere Limitată.

Se casează parţial încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, prin care au fost respinse contestaţiile administratorului insolvabilităţii Vladimir Bălan la tabelul definitiv al creanţelor creditorilor din 31 mai 2013, repuse în termenul de prescripţie cererile de validare a creanţelor creditorilor şi au fost validate creanţele creditorilor: SRL „Var” - suma de 42764 (patruzeci şi două de mii şapte sute şaizeci şi patru) lei, SRL „Crăiasa” - suma de 306790 (trei sute şase şapte sute nouăzeci) lei, SRL „Fin Gestioni Imobiliari” - suma de 7090489,48 (şapte milioane nouăzeci mii patru sute optzeci şi nouă lei şi patruzeci şi opt bani) lei, Călin Pripa - suma de 758723 (şapte sute cincizeci şi opt mii şapte sute douăzeci şi trei lei) lei, Tatiana Popescu (c.p.- 0962806018790) - suma de 1230433 (un milion două sute treizeci mii patru sute treizeci şi trei) lei, Ion Uncu - suma de 1572444,71 (un milion cinci sute şaptezeci şi două mii patru sute patruzeci şi patru ) lei, Eduard Belibov - suma de 1341157 (un milion trei sute patruzeci şi una mii una sută cinzeci şi şapte) lei, Svetlana Nagrineac - suma de 432000 (patru sute treizeci şi două mii) lei, SRL „Regat Service” - suma de 393716,78 (trei sute nouăzeci şi trei mii şapte sute şaisprezece lei şi şaptezeci şi opt bani) lei,

Tatiana Popescu (c.p.- 2002042087704) - suma de 1013676 (un milion treisprezece mii şase sute şaptezeci şi şase) lei, SRL „MN Speranţa” - suma de 1135855,99 (un milion una sută treizeci şi cinci mii opt sute cinzeci şi cinci lei şi nouăzeci şi nouă bani) lei şi Diana Nedelcev - suma de 842790,16 (opt sute patruzeci şi două mii şapte sute nouăzeci) lei şi se emite în partea dată o nouă încheiere, prin care: Se respins cererile de validare a creanţelor a următorilor: SRL „Var” – cu suma de 42764 lei, SRL „Crăiasa” – cu suma de 306790 lei, SRL „Fin Gestioni Imobiliari” – cu suma de 7090489,48 lei, Călin Pripa – cu suma de 758723 lei, Tatiana Popescu (c.p.-0962806018790) – cu suma de 1230433 lei, Ion Uncu – cu suma de 1572444,71 lei, Eduard Belibov – cu suma de 1341157 lei, Svetlana Nagrineac – cu suma de 432000 lei, SRL „Regat Service” – cu suma de 393716,78 lei, Tatiana Popescu (c.p.- 2002042087704) – cu suma de 1013676 lei, SRL „MN Speranţa” – cu suma de 1135855,99 lei şi Diana Nedelcev – cu suma de 842790,16 lei.

În rest încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013 se menţine. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan