2ra-2675/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: S. Dimitriu dosarul nr.2ra-2675/13 instanţa de apel: B. Bîrca M. Moraru, T.Pelin ÎNCHEIERE 19 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Clichici Nicolae şi de reprezentantul lui Sarsan Piotr, avocatul Pavalachi Vadim în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Clichici Nicolae împotriva lui Sarsan Piotr cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2013 c o n s t a t ă La data de 11 august 2012 Clichici Nicolae a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sarsan Piotr cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

In motivarea acţiunii reclamantul Clichici Nicolae a invocat că, la 09.05.2009, aproximativ la orele 13.40 pe str. Chişinăului din com. Bacioi mun. Chişinău, s-a produs accidentul rutier în care a fost implicat el şi pîrîtul Sarsan Piotr. În urma accidentului pîrîtului au fost cauzate vătămări corporale medii şi în privinţa sa a fost pornită urmărirea penală pe art. 264 alin. (1) Cod penal. Prin sentinţa Judecătoriei Botanica din 21 decembrie 2009 el a fost condamnat, însă prin Decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2010 a fost casată sentinţa dată, cu achitarea sa, iar prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 ianuarie 2011 a fost menţinută decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2010 prin care a fost achitat.

Anterior, la 23 iulie 2009 în privinţa pîrîtului a fost pornită procedura contravenţională pe art. art. 229 al.(2), 229 al. (3), 230 al.(2), 231 al. (1), 233 al.(l) Cod contravenţional, iar prin decizia Agentului Constatator privind aplicarea sancţiunii din 23.07.2009 pîrîtul Sarsan Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiilor nominalizate. 1 La 20 august 2010 prin decizia Agentului Constatator privind aplicarea sancţiunii, pîrîtul Sarsan Piotr a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenţiei prevăzute de art. 242 al.(2) Cod contravenţional („încălcarea regulilor de circulaţie rutieră soldată cu deteriorarea considerabilă a vehiculelor...,,) şi s-a constatat că în rezultatul acestor încălcări Sarsan Piotr a comis tamponarea automobilului FORD TRANZIT cu n/î С KH 857 care îi aparţine cu drept de proprietate, producându-i deteriorări tehnice considerabile.

Pentru constatarea deteriorărilor cauzate automobilului vizat, el s-a adresat asigurătorului său SA „Donaris Group" care a evaluat pagubele produse în urma accidentului, întocmind la 09.06.2009 un proces-verbal de constatare a pagubelor în valoare de 14500 lei, însă el n-a putut obţine despăgubirile respective de la asigurătorul său, fiindcă conform Legii nr. 414 din 22.12.2006, despăgubirile se acordă de asigurător doar pentru prejudiciile produse din vina asiguratului său, iar el fiind asigurat a fost recunoscut nevinovat în comiterea accidentului şi astfel asigurătorul său nu este obligat să-i achite despăgubirile. S-a adresat de nenumărate ori pîrîtului cu solicitarea de a repara automobilul sau de a fi despăgubit, ultimul însă nu a întreprins nimic.

Susţine, că deoarece pîrîtul refuză să-i repare automobilul, a hotărât să-1 repare din contul său, a cumpărat piesele necesare în sumă de 9500 lei. Nu a avut posibilitatea materială să repare automobilul, fiind nevoit să-1 repare singur, lucrând aproximativ 80 ore, munca depusă de el constituie „bun" în sensul CEDO, prin faptul că el a muncit, pîrîtul a realizat o economisire, îmbogăţindu-se fară justă cauză. Luînd în considerare Hotărîrea Guvernului nr. 773 din 27.11.2010 privind mărimea salariului mediu prognozat pe economie în anul 2010, conform căruia, salariul mediu lunar pe ţară constituie 2950 lei, cere remunerarea muncii sale de 1340,40 lei, reieşind din calculul pe fiecare oră de muncă, ce constituie 16,76 lei.

Menţionează, că datorită acţiunilor de nerecunoaştere a vinei sale de către pârât în comiterea accidentului, ascunderea adevărului, el a suferit psihic, a fost condamnat pe nedrept, toată familia a avut nelinişte pe parcursul unei perioade îndelungate, din care cauză se consideră prejudiciat moral în sumă de 10000 lei. Reclamantul solicită încasarea de la pârât a prejudiciului material în sumă de 15840 lei, a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei, dar şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 14 noiembrie 2011 acţiunea s-a respins. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 aprilie 2012 s-a respins apelul declarat de Clichici Nicolae şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 noiembrie 2012 s-a admis recursul declarat de Clichici Nicolae şi pricina a fost restituită spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2013 s-a admis apelul declarat de Clichici Nicolae, s-a casat hotărîrea primei instanţe în partea încasării prejudiciului material şi în această parte s-a emis o hotărâre nouă prin care cererea de chemare în judecată depusă de către Clichici Nicolae s-a admis parţial, s-a încasat de la Sarsan Piotr în beneficiul lui Clichici Nicolae suma de 10840,40 lei şi cheltuielile de judecată pentru taxa de stat în sumă de 590 lei. În rest hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 14 noiembrie 2011 s-a menţinut. La data de 06 iunie 2013 Clichici Nicolae a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2013 în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 10000 lei. În motivarea recursului a invocat, că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material. 2 La data de 22 iulie 2013 reprezentantul lui Sarsan Piotr, avocatul Pavalachi Vadim a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea parţială a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2013 şi menţinerea hotărârii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat, că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Clichici Nicolae şi de reprezentantul lui Sarsan Piotr, avocatul Pavalachi Vadim nu se încadrează în 3 temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele recurenţilor că instanţele de judecată eronat au aplicat normele de drept material nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Clichici Nicolae şi de reprezentantul lui Sarsan Piotr, avocatul Pavalachi Vadim ca inadmisibile.

În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursurile declarate de Clichici Nicolae şi de reprezentantul lui Sarsan Piotr, avocatul Pavalachi Vadim se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 4