2ra-2453/13 — Repararea prejudiciului material şi moral, încasarea venitului ratat

prima instanţă: V. Caisîn dosarul nr. 2ra-2453/13 instanţa de apel: Iu. Grosu Corcenco, D.Corolevschi DECIZIE 18 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii:Ala Cobăneanu, Ion Corolevschi Sveatoslav Moldovan, Tatiana Răducanu examinând recursul declarat de ÎM „Helidoni Exim” SRL, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Helidoni Exim” SRL împotriva Statului Republicii Moldova, în persoana Ministerului Finanţelor şi Direcţiei Generale Teritoriale Bălţi cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea venitului ratat, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 14 martie 2013 c o n s t a t ă La data de 07 decembrie 2012 ÎM „Helidoni Exim” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Statului Republicii Moldova, în persoana Ministerului Finanţelor şi Direcţiei Generale Teritoriale Bălţi cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea venitului ratat.

În motivarea acţiunii ÎM „Helidoni Exim” SRL a invocat, că întreprinderea a fost fondată la 01.09.2005 cu genul de activitate colectarea miezului de nucă şi realizarea acestuia peste hotarele Republicii Moldova. La data de 12 iunie 2009 în privinţa întreprinderii a fost intentată o cauză penală, ultima fiind învinuită de intenţia trecerii ilegale a mărfii. În baza procesului-verbal de sechestrare din 15 iunie 2009 a fost sechestrat miezul de nucă împachetat în 1380 cutii de carton, fiecare având greutatea de 10 kg, în total 13800 kg şi s-a dispus păstrarea corpurilor delicte la depozitul ce aparţine SA „Kalinamild” din mun.Bălţi, str. Cerneahovschii,52. Prin ordonanţa procurorului în serviciul Nord al Procuraturii Anticorupţie din 23 iunie 2009 s-a dispus predarea miezului de nucă către IFS Bălţi pentru a se decide comercializarea acestuia.

În baza procesului-verbal din 24 iunie 2009 bunurile în cauză au fost transmise la evidenţa Inspectoratului Fiscal de Stat. 1 ÎM „Helidoni Exim” SRL a atacat ordonanţa procurorului în serviciul Nord al Procuraturii Anticorupţie din 23 iunie 2009 şi prin încheierea Judecătoriei Bălţi din 25 iunie 2009 s-a dispus eliberarea de sub sechestru a miezului de nucă în cantitate de 13815 kg, cu obligarea organului de urmărire penală de a restitui întreprinderii marfa în cauză. Încheierea nominalizată a devenit irevocabilă, însă pînă în prezent nu a fost executată. Reclamanta solicită încasarea sumei de 679388,40 lei, cu titlu de prejudiciu material, cauzat în rezultatul acţiunilor ilicite a DUP a DGT Nord a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, a venitului ratat în urma acţiunilor ilegale a DUP a DGT Nord a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în mărime de 612293,10 lei şi 1000000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea judecătoriei Bălţi din 12 iunie 2012 acţiunea s-a admis parţial şi s-a încasat din contul Statului Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul ÎM „Helidoni Exim” SRL suma de 679388,40 lei cu titlu de prejudiciu material. În rest cerinţele ÎM „Helidoni Exim” SRL împotriva Statului Republicii Moldova în persoana Ministerului Finanţelor privind încasarea venitului ratat şi prejudiciului moral au fost respinse ca neîntemeiate, dar şi cerinţele înaintate împotriva Direcţiei Generale Teritoriale Nord a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei privind repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea venitului ratat au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 martie 2013 s-a admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, s-a casat hotărîrea primei instanţe în partea admiterii parţiale a acţiunii privind încasarea din contul Statului Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul ÎM „Helidoni Exim” SRL a sumei de 679388,40 lei cu titlu de prejudiciu material şi în această parte s-a emis o nouă hotărîre prin care cerinţele s-au respins, în rest hotărîrea primei instanţe s-a menţinut. La 23 mai 2013 ÎM „Helidoni Exim” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului a indicat, că instanţa de apel nu a luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.

Cu certitudine s-a stabilit, că recurentul, ÎM „Helidoni Exim” SRL s-a adresat cu acţiune către Statul Republicii Moldova, în persoana Ministerului Finanţelor şi Direcţiei Generale Teritoriale Bălţi şi a solicitat încasarea sumei de 679388,40 lei, cu titlu de prejudiciu material, cauzat în rezultatul acţiunilor ilicite a DUP a DGT Nord a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, a venitului ratat în urma acţiunilor ilegale a DUP a DGT Nord a Centrului pentru 2 Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în mărime de 612293,10 lei şi 1000000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. Prima instanţă a admis parţial cerinţele recurentului şi a încasat din contul Statului Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul ÎM „Helidoni Exim” SRL suma de 679388,40 lei cu titlu de prejudiciu material.

În rest cerinţele ÎM „Helidoni Exim” SRL împotriva Statului Republicii Moldova în persoana Ministerului Finanţelor privind încasarea venitului ratat şi prejudiciului moral au fost respinse ca neîntemeiate, dar şi cerinţele înaintate împotriva Direcţiei Generale Teritoriale Nord a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei privind repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea venitului ratat au fost respinse ca neîntemeiate. Instanţa de apel a admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, a casat hotărîrea primei instanţe în partea admiterii parţiale a acţiunii privind încasarea din contul Statului Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul ÎM „Helidoni Exim” SRL a sumei de 679388,40 lei cu titlu de prejudiciu material şi în această parte a emis o nouă hotărîre prin care cerinţele a respins, în rest a menţinut hotărîrea primei instanţe.

Instanţa de recurs consideră, că prima instanţă corect a încasat din contul Statului Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul ÎM „Helidoni Exim” SRL suma de 679388,40 lei cu titlu de prejudiciu material, deoarece cu certitudine s-a constatat, că ÎM „Helidoni Exim” SRL a fost fondată la 01.09.2005 cu genul de activitate colectarea miezului de nucă şi realizarea acestuia peste hotarele Republicii Moldova. La data de 12 iunie 2009 în privinţa întreprinderii a fost intentată o cauză penală, ultima fiind învinuită de intenţia trecerii ilegale a mărfii. În baza procesului-verbal de sechestrare din 15 iunie 2009 a fost sechestrat miezul de nucă împachetat în 1380 cutii de carton, fiecare având greutatea de 10 kg, în total 13800 kg şi s-a dispus păstrarea corpurilor delicte la depozitul ce aparţine SA „Kalinamild” din mun.Bălţi, str. Cerneahovschii,52.

Prin ordonanţa procurorului în serviciul Nord al Procuraturii Anticorupţie din 23 iunie 2009 s-a dispus predarea miezului de nucă către IFS Bălţi pentru a se decide comercializarea acestuia. În baza procesului-verbal din 24 iunie 2009 bunurile în cauză au fost transmise la evidenţa Inspectoratului Fiscal de Stat. ÎM „Helidoni Exim” SRL a atacat ordonanţa procurorului în serviciul Nord al Procuraturii Anticorupţie din 23 iunie 2009 şi prin încheierea irevocabilă a Judecătoriei Bălţi din 25 iunie 2009 s-a dispus eliberarea de sub sechestru a miezului de nucă în cantitate de 13815 kg, cu obligarea organului de urmărire penală de a restitui întreprinderii marfa în cauză. Recurentul pretinde la restituirea miezului de nucă în cantitatea de 13815 kg, invocînd, că produsul a fost stricat în măsura în care consumarea umană a acestuia a fost interzisă şi solicită repararea prejudiciului material, moral şi încasarea venitului ratat.

Instanţa de recurs consideră, că prima instanţă corect a conchis, că în urma adoptării deciziei irevocabile a Curţii de Apel Bălţi din 10.06.2009, prin care a fost constatat caracterul legal a dobîndirii dreptului de proprietate ÎM „Helidoni - Exim" SRL asupra miezului de nucă şi care a stat la baza adoptării încheierii 3 judecătorului de instrucţie din 25.06.2009 privind eliberarea miezului de nucă de sub sechestru, recurentul a obţinut o speranţă legitimă după eliberarea mărfii de sub sechestru şi acesta v-a exercita cu siguranţă dreptul de proprietate asupra produsului în cauză. La caz, prin prisma Protocolului 1 al CEDO (cauza Pine Valley Development Ltd. vs. Irlanda, 199) a avut loc o ingerinţă în dreptul de proprietate a ÎM „Helidoni-Exim” SRL prin exercitarea acţiunii de aplicare a sechestrului asupra cantităţii miezului de nucă.

Părţile nu au contestat, că miezul de nucă în urma ingerinţei date a pierdut calităţile sale alimentare într-o măsură în care plasarea acestora spre comercializare şi consum este interzisă. Instanţa de recurs consider, că prima instanţă corect a invocat o evident ingerinţă în dreptul recurentului în respectarea bunurilor sale în sensul art. 1 Protocolul 1 CEDO. Astfel, aplicarea sechestrului a fost dispusă la data de 15.06.2009, după ce a fost adoptată decizia irevocabilă a Curţii de Apel Bălţi prin care a fost recunoscut faptul dobîndirii legale a dreptului de proprietate asupra miezului de nucă de către recurent.

Direcţia Generală Teritorială Bălţi a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nu a prezentat probe care confirmă care a fost necesitatea de a sechestra miezul de nucă de la recurent, or, la momentul aplicării sechestrului organul de urmărire penală a cunoscut despre decizia nominalizată, fapt confirmat prin menţiunea din încheierea judecătorului de instrucţie al Judecătoriei Bălţi din 25.06.2009 (f.d. 22). După adoptarea încheierii judecătorului de instrucţie din 25.06.2009 cu privire la revocarea încheierii de aplicare a sechestrului şi obligarea organului de urmărire penală de restituire a miezului de nucă în cauză, organul de urmărire penală nu s-a conformat deciziei judecătorului de instrucţie din 25.06.2009 şi nu a restituit bunurile în cauză.

Organul de urmărire penală nu a prezentat probe care confirmă, că în urma păstrării miezul de nucă sechestrat s-a stricat. In conformitate cu art. 524 Cod de procedură penală, persoanele cărora, în cursul procesului penal, prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală sau ale instanţelor judecătoreşti, i-a cauzat un prejudiciu material sau moral au dreptul la despăgubire echitabilă în conformitate cu prevederile legislaţiei cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale lanelor de urmărire penală şi ale instanţelor judecătoreşti. În conformitate cu art. 210 alin.(1) Cod de procedură penală, bunurile se scot de sub sechestru prin hotărîrea organului de urmărire penală sau instanţei dacă, în urma retragerii acţiunii civile, modificării încadrării juridice a infracţiunii incriminate bănuitului, învinuitului, inculpatului ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru.

Instanţa de judecată, judecătorul de instrucţie sau procurorul, în limitele competenţei lor, ridică sechestrul asupra bunurilor şi în cazurile în care constată ilegalitatea punerii acestora sub sechestru de către organele de urmărire penală fără autorizaţia respectivă. Articolul 524 Cod de procedură penală prevede, că persoanele cărora, în cursul procesului penal, prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală sau 4 ale instanţelor judecătoreşti, li s-a cauzat un prejudiciu material sau moral au dreptul la despăgubire echitabilă în conformitate cu prevederile legislaţiei cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale instanţelor judecătoreşti.

În conformitate cu art. 525 alin.(2) Cod de procedură penală, acţiunea pentru repararea prejudiciului poate fi iniţiată în instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială domiciliază persoana căreia i-a fost cauzat prejudiciul sau, după caz, succesorii ei, în ordinea procedurii civile, chemînd în judecată statul, care este reprezentat de către Ministerul Finanţelor.

Articolul 3 alin.(1) lit.c) Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite a organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr.1545 din 25 februarie 1998 prevede, că în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice.

Cu referire la cerinţele recurentului privind încasarea venitului ratat în urma acţiunilor ilegale a DUP a DGT Nord a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în mărime de 612293,10 lei instanţa de recurs consideră, că prima instanţă corect a respins aceste cerinţe, deoarece recurentul nu a prezentat probe în acest sens. Recurentul a prezentat contractul nr. 05/E din 24 noiembrie 2011 încheiat între OOO şi Mattheos IL.Cardassilaris cu privire la procurarea miezului de nucă (f.d.24). Conform art. 14 alin.(2) Cod civil, se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

Venitul ratat este acel venit care ar fi fost posibil în condiţiile unui comportament normal din partea autorului prejudiciului în împrejurări normale. Astfel, pentru a pretinde recuperarea venitului ratat, recurentul trebuie să fie subiectul nemijlocit a raportului contractual cu autorul prejudiciului. La caz, recurentul nu este parte a contractului nominalizat.

Mai mult decît atît, circumstanţele privind restituirea miezului de nucă s-au derulat în anul 2009, dar raportul contractual din contractul nr. 05/E a fost încheiat la data de 24 noiembrie 2011 şi prin urmare, miezul de nucă în cauză nu constituie obiectul contractului nr. 05/E din 24 noiembrie 2011. Corect prima instanţă a respins şi cerinţele recurentului privind încasarea sumei de 1000000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, deoarece conform art. 1422 alin. alin. (1), (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial. 5 Admiterea încasării acestuia poate avea loc doar în cazul în care vor fi prezentate probe pertinente şi concludente ce ar convinge instanţa că recurentul a avut astfel de suferinţe. În conformitate cu art. 118 alin.(1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale, dacă legea nu dispune altfel. Dispoziţiile normei de drept citate, dar şi ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale nu dau dreptul în mod automat la despăgubiri pentru prejudicial material şi moral şi nici la un anumit cuantum al reparaţiei.

Mai mult decît atît, Curtea Europeană a Drepturilor Omului atunci cînd acordă despăgubiri morale nu operează cu criteria de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate. Recurentul nu a prezentat în şedinţele de judecată probe pertinente, care confirmă că în urma acţiunilor organelor de urmărire penală i-au fost cauzate suferinţe psihice sau fizice. Însăşi faptul admiterii acţiunii în partea reparării prejudiciului material constituie un mijloc de reparare a prejudiciului moral. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că hotărîrea primei instanţe este legală, iar decizia instanţei de apel este neîntemeiată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.f) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de ÎM „Helidoni Exim” SRL. Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 martie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Helidoni Exim” SRL împotriva Statului Republicii Moldova, în persoana Ministerului Finanţelor şi Direcţiei Generale Teritoriale Bălţi cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea venitului ratat şi se menţine hotărîrea judecătoriei Bălţi din 12 iunie 2012. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Ion Corolevschi Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu 6