2ra-2725/13 — Anularea ordinului de transfer şi ordinului de concediere, înscrierii în carnetul de muncă a datelor cu privire la concediere

prima instanţă: D. Puşca dosarul nr. 2ra-2725/13 instanţa de apel: E. Ababei, N. Matveeva, G. Polivenco ÎNCHEIERE 18 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu Examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Larisa Poclitari , în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Larisei Poclitari împotriva Societăţii pe Acţiuni „Incomlac” din mun.

Bălţi cu privire la anularea ordinului de transfer şi ordinului de concediere, anularea înscrierii în carnetul de muncă a datelor cu privire la concediere, încasarea salariului pentru perioadă absenţei forţate de la lucru şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Poclitari Larisa şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 07 decembrie 2012 c o n s t a t ă La data de 13 august 2012 Poclitari Larisa a depus cerere de chemare in judecata împotriva SA „Incomlac” din mun.

Bălţi cu privire la anularea ordinului de transfer şi ordinului de concediere, anularea înscrierii în carnetul de muncă a datelor cu privire la concediere, încasarea salariului pentru perioadă absenţei forţate de la lucru şi repararea prejudiciului moral, În motivarea acţiunii a indicat prin ordinul nr. 35 din 27 febraurie 1989 a fost angajata în calitate de contabil la Beliţcoie proizvodstvennoie obiedinenie "MOLOCO" (actualul SA "Incomlac") în Secţia de brînzeturi din or. Făleşti. Prin ordinul nr. 55 din 9 aprilie 1991, a fost transferata în cadrul aceleiaşi unităţi în funcţia de sef de depozit a Secţiei Brinzeturi din or. Făleşti. Prin ordinul nr. 95 din 26 martie 2009, a fost transferata in cadrul secţiei respective în funcţia de puitor-ambalator.

Din 01 decembrie 2010, secţia Făleşti s-a închis cu excepţia unei mici secţii de ambalare a caşcavalului, iar din 01 noiembrie 2011 secţia ambalare a caşcavalului din Făleşti a fost transferata la Bălţi. Din acel moment Secţia Făleşti nu avea activitate. In anul 2009 s-a îmbolnăvit grav, a urmat un curs de tratament de lunga durata (6 luni), după care, comisia medicala i-a acordat gradul III de invaliditate. După finisarea cursului de tratament, a solicitat administraţiei SA „Incomlac” sa fie transferata la o munca pe care ar putea s-o îndeplinească, ţinînd cont de starea precara a sănătăţii si de gradul ei de invaliditate. Răspunsul administraţiei SA „Incomlac", în persoana doamnei Gaiduc Olga (şefa secţiei resurse umane) a fost, că pentru a nu o concedia i-au propus sa solicite suspendarea contractului individual de munca în baza art. 77 lit. a CM pentru acordarea concediului fără plata pentru o perioada mai mare de 1 luna de zile.

Reieşind din situaţia creată, a depus o astfel de cerere. Pe parcursul anilor 2010-2012 administraţia SA „Incomlac" a impus-o sa repete aceeaşi metodă: pentru a nu fi concediata au impus-o sa solicite concediu fară plata. La 12 martie 2012, din aceleaşi considerente, a fost nevoită sa solicite un nou concediu fără plată pînă pe data de 12 mai 2012. Pe data de 15 mai 21 s-a prezentat la serviciu, însă la intrare paznicul i-a interzis sa intre pe teritoriul fabricii. La 23 mai 2012 de la administraţia SA „Incomlac" a primit scrisoarea din 17.05.2012. prin care a fost invitată la Secţia cadre a SA „Incomlac" la explicaţii de ce nu se prezintă la locul de munca. Pe data de 24 mai 2012, a aflat că a fost transferata la un alt loc de munca, la Bălţi şi din data de 14 mai 2012 dînsa trebuia să se prezinte la serviciu.

Solicită anularea ordinului de concediere nr.372 din 18 iunie 2012, anularea ordinului de transfer nr.404 din 01.11.2011, anularea înscrierii din carnetul de muncă, plata despăgubirii pentru întreaga perioadei absenţei forţate de la munca, încasarea prejudiciului moral, precum şi a cheltuielilor de judecatei. Referitor la ilegalitatea transferului şi a concedierii, mai indică că şedinţa comitetului sindicat a fost non-deliberativă, fiind prezenţi din opt membri doar trei, iar termenul de aplicare a sancţiunii disciplinare - eliberarea de la lucru, este cu încălcarea art. 209 Codul Muncii, or s-a aplicată cu încălcarea termenului de 1 lună de la momentul constatării abaterii. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 07 decembrie 2012 acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Poclitari Larisa şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Larisa Poclitari a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrlor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii. Recurenta în motivarea recursului a indicat că instanţa de apela a aplicat eronat normele de drept material. Prin referinţă reprezentantul SA „Incomlac” a solicitat respingerea recursului din motiv că recurenta a acceptat transferul la o altă muncă, fapt confirmat de semnătura aplicată pe ordinul de transfer.

2 De asemenea, recurentei, în legătură cu starea sănătăţii, i s-a propus un alt loc de muncă de la care ultima a refuzat, neprezentîndu-se la serviciu începînd cu data de 14 martie 2012. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Larisa Poclitari este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Larisa Poclitari nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de 3 acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Larisa Poclitari ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Larisa Poclitari se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu 4