- Dosarul nr.
- 2ra-1830/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 18 septembrie 2013
- Părțile
- SRL Into şi Aramă Ion vs Terzi Vladimir
- Pe scurt
- Temeiurile degrevării de probaţiune
2ra-1830/13 — Anularea actelor juridice
prima instanţă: G.Moscalciuc dosarul nr. 2ra-1830/2013 instanţa de apel: L. Bulgac, L. Popova, A. Gavriliţa DECIZIE 18 septembrie 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Into” reprezentată de către avocatul Viorel Chetruşcă, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Into” şi Ion Aramă au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Terzi, intervenient accesoriu Terzi Alexandr cu privire la anularea actelor juridice, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Into” şi Ion Aramă, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 02 august 2012 prin care acţiunea a fost respinsă c o n s t a t ă La 05 martie 2012 Societatea cu Răspundere Limitată „Into” şi Ion Aramă au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Terzi, intervenient accesoriu Terzi Alexandr cu privire la anularea actelor juridice.
În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că, Societatea cu Răspundere Limitată „Into” a fost constituită (înregistrată) la 24 martie 1994, fondatori ai acesteia fiind Ion Aramă - 50% şi Natalia Aramă - 50%. La 14 octombrie 1997 a fost întocmit contractul de constituire a Societăţii cu Răspundere Limitată „Into”, conform căruia au fost acceptaţi în calitate de asociaţi Vladimir Terzi - 25%) şi Alexandr Terzi - 25%), respectiv lui Ion Aramă şi Natalia Aramă revenindu-le cîte 25% - cotă-parte din capitalul social al Societăţii cu Răspundere Limitată „Into”. Conform contractului menţionat, Vladimir şi Alexandr Terzi s-au obligat să transmită Societăţii cu Răspundere Limitată „Into” suma de 22 000 dolari SUA.
Drept confirmare a onorării obligaţiei menţionate Vladimir Terzi prezintă : - chitanţa, la dispoziţia de încasare nr. 1 din 22 ianuarie 1998, cu valoare de 40 000 lei; chitanţa la dispoziţia de încasare nr. 2 din 02 februarie 1998, cu valoare de 2700 lei; - recipisa eliberată de Ion Aramă lui Vladimir Terzi pentru suma de 30 000 lei, conform contractului de constituire a Societăţii cu Răspundere Limitată „Into” din 14 octombrie 1997. Înscrisurile date sunt falsificate, contravin normelor legale imperative în aspect de formă, conţinut şi evidenţă. Chitanţele respective nu au fost reflectate în rapoartele financiare în modul prevăzut de lege, sunt pretense a fi semnate de către directorul Societăţii cu Răspundere Limitată „Into” – Ion Aramă, pe cînd semnătura acestuia este falsificată.
Pe chitanţe lipseşte semnătura contabilului-şef şi/sau a casierului, care sunt obligatoriu a exista. Deoarece chitanţele sînt improprii, autorii s-au limitat doar la falsificarea semnăturii lui Ion Aramă, dar în lipsa semnăturii numărul doi, aceste chitanţe nu au fost luate la evidenţă, dar nici nu puteau fi înregistrate legal, deoarece sunt nule în mod absolut. Referitor la recipisa pretinsă a fi eliberată de Ion Aramă lui Vladimir Terzi, pentru suma de 30 000 lei, deasemenea urmează a fi anulată.
Reclamanţii solicită constatarea ilegalităţii şi anularea : chitanţei la dispoziţia de încasare nr. 1 din 22 ianuarie 1998, în valoare de 40 000 lei şi chitanţa la dispoziţia de încasare nr. 2 din 02 februarie 1998, în valoare 2700 lei, pretins a fi eliberate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Into” lui Terzi Vladimir; recipisa pentru suma de 30 000 lei, conform contractului de constituire a Societăţii cu Răspundere Limitată „Into” din 14 octombrie 1997. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 02 august 2012 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Into” şi Ion Aramă, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 02 august 2012. La 13 februarie 2013 Societatea cu Răspundere Limitată „Into” reprezentată de către avocatul Viorel Chetruşcă a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 02 august 2012, cu pronunţarea unei decizii de admitere a acţiunii.
Recurentul în motivarea recursului a indicat că, nu sunt de acord cu decizia instanţei de apel, pe care o consideră neîntemeiată şi ilegală din motiv că la pronunţarea deciziei nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în decizie sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs; Materialele cauzei denotă faptul că la 14 octombrie 1997 a fost întocmit contractul de constituire a Societăţii cu Răspundere Limitată „Into”, conform căruia au fost acceptaţi în calitate de asociaţi Vladimir Terzi - 25%) şi Alexandr Terzi - 25%), respectiv lui Ion Aramă şi Natalia Aramă revenindu-le cîte 25% - cotă-parte din capitalul social al Societăţii cu Răspundere Limitată „Into” (f.d. 7). După cum rezultă din conţinutul extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice nr.16881 din 21 iulie 2008, asociaţi ai Societăţii cu Răspundere Limitată „Into” sunt : Ion Aramă, Natalia Aramă, Vladimir Terzi şi Alexandr Terzi, fiecărui revenindu-i cîte 25% cotă-parte din capitalul social (f.d.6).
În conformitate cu art.118 alin.(1), (4) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. În cazul nerespectării prevederilor legii privind legalizarea probelor ori al pierderii unui document autentic, efectul defavorabil al nedovedirii afirmaţiilor referitoare la circumstanţele de fapt ale pricinii va cădea asupra părţii sau altui participant la proces care a avut posibilitatea şi care trebuia să se asigure pînă la judecată cu probă veridică fără a suscita îndoieli. În conformitate cu art.121 CPC, instanţa judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului.
Astfel, Colegiul examinînd conţinutul materialelor cauzei reţine corectă concluzia instanţelor inferioare cu referire la faptul că este imposibilă verificarea şi stabilirea cu certitudine a originalităţii semnăturilor de pe înscrisurile respective în lipsa acestora, şi nu pot fi acceptate drept probate afirmaţiile lui Ion Aramă precum că, semnăturile lui de pe chitanţele şi recipisa contestate sînt falsificate.
În confirmarea soluţiei contestate Colegiul reţine şi faptul că actele date au fost obiectul examinării în cadrul unei alte pricini intentate la cererea lui Alexandr Terzi şi Vladimir Terzi împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Into” cu privire la confirmarea contractului de constituire din 14 octombrie 1997, procesului-verbal nr.2 din 25 noiembrie 1997, repartizarea capitalului social în cote-părţi, anularea deciziei Camerei Înregistrării de Stat din 10 ianuarie 2002 şi cererea reconvenţională a lui Ion Aramă împotriva lui Vladimir Terzi cu privire la declararea nulă a contractului din 14 octombrie 1997 şi a procesului-verbal nr. 2 din 25 noiembrie 1997. Respectiv, în urma examinării cauzei menţionate, prin decizia Curţii de Apel Economică din 11 decembrie 2007 a fost casată hotărîrea judecătoriei Economice din 22 iunie 2007 cu adoptarea unei noi hotărîri, prin care cererea iniţială a fost admisă, iar cererea reconvenţională respinsă, decizia fiind menţinută către Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie din 19 iunie 2008 (f.d.39-46).
Prin urmare la caz avînd incidenţă prevederile art. 123 alin. (2) CPC, care statuiază că, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.
Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul constată că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Into” reprezentată de către avocatul Viorel Chetruşcă, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate şi în instanţa de apel, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.
Concomitent însă urmează a se menţiona că reieşind din competenţele instanţei de apel, reflectate în art. 373 alin. (2) CPC, conform căruia în limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces, iar recurentul a dispus de posibilitatea reală de a invoca toate argumentele în vederea admiterii acţiunii, de a administra probele pe care le consideră necesare în vederea argumentării poziţiei. Examinînd actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că instanţa de apel a examinat pricina în conformitate cu normele de drept procedural în vigoare, respectînd principiul disponibilităţii şi egalităţii părţilor în proces.
Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că decizia instanţei de apel este legală şi întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul, de a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. art. 444, art. 445 alin.(1) lit.a), 445 alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Into” reprezentată de către avocatul Viorel Chetruşcă.
Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Into” şi Ion Aramă au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Terzi, intervenient accesoriu Terzi Alexandr cu privire la anularea actelor juridice. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Galina Stratulat