- Dosarul nr.
- 2ra-2175/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 18 septembrie 2013
- Părțile
- Primarul general al mun. Chişinău vs Colesnicenco Eugeniu
- Pe scurt
- Condiţiile generale de executare a obligaţiilor
2ra-2175/13 — Încasarea sumei
prima instanţă A. Pahopol dosarul nr.2ra-2175/13 DECIZIE 18 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu, Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Eugeniu Colisnicenco, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei municipiului Chişinău împotriva lui Eugeniu Colisnicenco cu privire la încasarea sumei, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 27 februarie 2013, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 24 septembrie 2012, Primăria mun. Chişinău a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Eugeniu Colisnicenco cu privire la încasarea sumei.
În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 09 septembrie 2005, în baza deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 24/15-66 din 07 iunie 2005, Eugeniu Colisnicenco a încheiat cu Primăria mun. Chişinău contractul de vânzare- cumpărare a terenului aferent cu suprafaţa de 0,0164 ha din str. Vovinţeni, 11, mun. Chişinău. În conformitate cu prevederile capitolului III din contractul menţionat, preţul terenului cumpărat a fost stabilit în mărime de 25000 lei, cu achitarea iniţială de către cumpărător a 25% din suma nominalizată, iar în baza subpct. 3.3 din capitolul menţionat, pârâtul era obligat să achite suma de 938 lei, trimestrial, în rate egale, cu anticipaţie şi nu mai târziu de data de 10 a lunii ce urmează după trimestrul premergător, până la achitarea totală a terenului privatizat.
Susţine că Eugeniu Colisnicenco, după achitarea celor 25 % din preţul terenului, urma să efectueze conform tranşei, prima plată până la 10 iulie 2005, însă această obligaţie a fost ignorată de către pârât. Afirmă că pârâtul nu a achitat preţul de vânzare-cumpărare a terenului pentru perioada 10 iulie 2005 – 10 iulie 2010 în sumă de 18760 lei. Menţionează că încălcarea prevederilor subpct. 3.3 din capitolul III al contractului de vânzare-cumpărare are drept consecinţă aplicarea unei penalităţi de 0,2% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere în conformitate cu subpct. 3.4 din contract. Prin urmare, solicită încasarea de la Eugeniu Colisnicenco a datoriei în sumă de 18760 lei şi a penalităţii în sumă de 6753,60 lei.
Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 27 februarie 2013 acţiunea a fost admisă şi a fost încasat de la Eugeniu Colisnicenco în beneficiul Primăriei mun. 1 Chişinău datoria în sumă de 18760 lei şi penalitatea în mărime de 6753,60 lei, iar în total suma de 25513, 60 lei şi în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 765, 39 lei. La 26 aprilie 2013, Eugeniu Colisnicenco a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea parţială a acţiunii şi încasarea de la el în beneficiul intimatului a sumei de 2980,12 lei, ce reprezintă tranşele neachitate de către el pentru perioada 24 septembrie 2009-10 iulie 2010 şi a sumei de 1072,80 lei, ce reprezintă penalitatea de 0,2%, iar în rest respingerea acţiunii ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie.
Recurentul Eugeniu Colisnicenco, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe, deoarece prima instanţă a încălcat esenţial şi a aplicat eronat normele de drept material, interpretând eronat prevederile Codului civil, în special cele cu privire la prescripţia extinctivă. Menţionează că conform pct. 3.2 din contractul de vânzare-cumpărare a terenului din 09 septembrie 2005, el a achitat suma de 6240 lei la încheierea contractului. Restul sumei de 18760 lei urma a fi achitată în tranşe egale, în termen de 5 ani, adică de la 10 iulie 2005 până la 10 iulie 2010. Susţine că el nu a achitat nici o tranşă în această perioadă şi nici nu a întreprins careva acţiuni de recunoaştere a datoriei.
Afirmă că conform art. 272 alin. (1) din Codul civil, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. Dreptul la acţiune se naşte la data când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului. Iar, conform art. 272 alin. (9) din Codul civil, când este vorba de prestaţii succesive, prescripţia dreptului la acţiune începe să curgă de la data la care fiecare prestaţie devine exigibilă.
Astfel, consideră eronată concluzia instanţei precum că în cazul din speţă prestaţiile alcătuiesc un tot unitar, astfel că termenul de prescripţie urmează a fi calculat din 10 iulie 2010. Consideră că litigiul dat este un caz clasic de prestaţii succesive, care nicidecum nu alcătuiesc un tot unitar, deoarece el a devenit proprietarul terenului în anul 2005, în momentul eliberării titlului deţinătorului de teren şi înregistrării bunului imobil la Oficiul cadastral teritorial şi nicidecum după data în care ar fi achitat ultima tranşă. Invocă că prima instanţă urma să respingă parţial pretenţiile referitoare la încasarea datoriei şi penalităţii pentru perioada 10 iulie 2005 – 24 septembrie 2009 şi să admită cererea cu privire la aplicarea termenului de prescripţie extinctivă.
În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 07 august 2013 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează. 2 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.
Conform art. 753 alin. (1) din Codul civil, prin contractual de vânzare- cumpărare, o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părţi (cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit. Din materialele dosarului rezultă că la 09 septembrie 2005, în baza deciziei Consiliului mun. Chişinău nr. 24/15-66 din 07 iunie 2005, între Primăria mun. Chişinău şi Eugeniu Colisnicenco a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a terenului, prin care Primăria mun. Chişinău a vândut, iar Eugeniu Colisnicenco a cumpărat terenul din str. Vovinţeni,11, mun. Chişinău, cu o suprafaţă totală de 164 m. p. (f. d. 7, 8). Conform pct. 3.1 din contractul menţionat, preţul de vânzare al terenului, la momentul încheierii contractului, este stabilit în sumă de 25000 lei.
Conform pct. 3.2 din contract, la încheierea prezentului contract, Eugeniu Colisnicenco a achitat suma de 6240 lei, ceea ce constituie 25% din preţul de vânzare a terenului, iar conform pct. 3.3 din contract, restul sumei în mărime de 18760 lei va fi achitată de către Eugeniu Colisnicenco în termen de 5 ani, trimestrial în tranşe egale, ajustate, după caz, conform ratei inflaţiei, stabilite de Parlament la data adoptării bugetului de stat pe anul respectiv, pe contul indicat în subpct. 3.5, în mărime de cel puţin 938 lei. Plata în rate se efectuiază cel târziu la data de 10 a lunii ce urmează după trimestrul premergător.
Prima plată va fi efectuată pînă la 10 iulie 2005, iar ultima – cel târziu la 10 iulie 2010. Actele pricinii denotă faptul că recurentul Eugeniu Colisnicenco nu a achitat nici una dintre tranşele prevăzute la pct. 3.3 din contractul de vânzare-cumpărare a terenului din 09 septembrie 2005. Conform art. 572 alin. (2) din Codul civil, obligaţia trebuie executată corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă temeinic şi legal a încasat de la Eugeniu Colisnicenco în beneficiul Primăriei mun. Chişinău datoria în sumă de 18760 lei. De asemenea, prima instanţă temeinic şi legal a încasat de la Eugeniu Colisnicenco în beneficiul Primăriei mun.
Chişinău penalitatea în sumă de 6753,60 lei, deoarece conform pct. 3.4 din contractul de vânzare-cumpărare a terenului din 09 septembrie 2005, în cazul neachitării datoriilor în termenele stabilite în contract, cumpărătorul va plăti o penalitate de 0,2 la sută pentru fiecare zi de întârziere, iar conform art. 624 alin. (1) din Codul civil, clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun. Argumentul invocat de către recurent precum că prima instanţa urma să încaseze de la el suma de 2980,12 lei, ce reprezintă tranşele neachitate pentru perioada 24 septembrie 2009 – 10 iulie 2010 şi suma de 1072,80 lei, ce reprezintă 3 penalitatea de 0,2%, iar în rest urma să respingă acţiunea ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie nu poate fi reţinut.
Conform art. 272 alin. (9) din Codul civil, cînd este vorba de prestaţii succesive, prescripţia dreptului la acţiune începe să curgă de la data la care fiecare prestaţie devine exigibilă, iar dacă prestaţiile alcătuiesc un tot unitar, de la data ultimei prestaţii neexecutate. În cazul dat, tranşele trimestriale, ce urmau a fi achitate de către Eugeniu Colisnicenco, reprezintă în sumă un tot unitar, formând preţul contractual de 25000 lei şi prin urmare, ultima prestaţie urma să fie executată de către Eugeniu Colisnicenco cel târziu la 10 iulie 2010. În consecinţă, prin adresarea cu prezenta cerere de chemare în judecată la 24 septembrie 2012, Primăria mun. Chişinău s-a încadrat în termenul de prescripţie de 3 ani prevăzut de art. 267 din Codul civil.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că hotărârea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Eugeniu Colisnicenco. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 27 februarie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei municipiului Chişinău împotriva lui Eugeniu Colisnicenco cu privire la încasarea sumei.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Ala Cobăneanu Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi 4