2ra-2374/13 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă G. Bivol dosarul nr. 2ra-2374/13 instanţa de apel N. Vascan E. Clim I. Secrieru DECIZIE 18 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu, Tatiana Răducanu, Sveatoslav Moldovan, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Dmitrii Agheev, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dmitrii Agheev împotriva Companiei „Asigurări Generale Vitori Asig” societate cu răspundere limitată, Valeriu Jeamăn şi Vasile Palihovici cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 februarie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarat de către Dmitrii Agheev şi Compania „Asigurări Generale Vitori Asig” societate cu răspundere limitată şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 14 iulie 2011, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 11 ianuarie 2010, Dmitrii Agheev a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Companiei „Asigurări Generale Vitori Asig” societate cu răspundere limitată, Valeriu Jeamăn şi Vasile Palihovici cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul Dmitrii Agheev a indicat că la 09 august 2009 în jurul orei 19.00 copîrîtul Vasile Palihovici, conducând automobilul de model „VAZ 21061” număr de înmatriculare CR AI 941 pe traseul Vadul lui Vodă - Criuleni, la intrarea în s. Coşerniţa (din direcţia or. Vadul lui Vodă spre s. Coşerniţa), a încălcat pct. 45 al Regulamentului circulaţiei rutiere, în rezultatul căruia a tamponat în partea laterală-dreapta automobilul de model „Mazda-3” număr de înmatriculare C SL 770 condus de dânsul şi care îi aparţine cu drept de proprietate. Potrivit procesului-verbal nr. MAI 01047046 din 13 august 2009, copîrîtul Vasile Palihovici a fost sancţionat în baza art. 242 alin. (1) Codul contravenţional pentru încălcarea art. 45 al Regulamentului circulaţiei rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 cu amendă la 40 unităţi convenţionale, echivalentul a 800 lei şi cinci puncte de penalizare.

În termenul prevăzut de Codul contravenţional, copîrîtul nu a contestat procesul-verbal întocmit, fapt ce denotă recunoaşterea vinovăţiei sale. 2 Suplimentar, în baza art. 243 Codul contravenţional, prin hotărârea Judecătoriei Criuleni (dos. nr. 4-2/09) din 17 noiembrie 2009 copîrîtul Vasile Palihovici a fost recunoscut vinovat de părăsirea locului în care s-a produs accidentul rutier. Indică că în momentul producerii accidentului rutier, automobilul condus de copîrîtul Vasile Palihovici aparţinea cu drept de proprietate copîrîtului Valeriu Jeamăn şi era asigurat de Compania „Asigurări Generale Vitori Asig” SRL.

Mai menţionează că, în urma accidentului rutier, prin deteriorarea automobilului său de model „Mazda-3” cu număr de înmatriculare C SL 770 i-a fost cauzat un prejudiciul material în sumă de 27393 lei, fapt stabilit conform Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 2173 din 21 septembrie 2009. Potrivit art. 514 Codul civil, obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. Consideră că automobilul de model „VAZ 21061” număr de înmatriculare CR AI 941 este asigurat de Compania „Asigurări Generale Vitori Asig” SRL, pârâtului îi revine obligaţia de a recupera prejudiciul cauzat. La 25 septembrie 2009 a depus o cerere către Compania „Asigurări Generale Vitori Asig” SRL de a deschide dosar de daune şi de a achita paguba pricinuită în urma accidentului rutier.

Potrivit art. 19 alin. (1) lit. d) al Legii nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, după ce a luat cunoştinţă de producerea accidentului rutier, asigurătorul este obligat să închidă dosarul de daune privind pagubele materiale în cel mult 15 zile calendaristice din data depunerii de către păgubit a ultimului document necesar finalizării dosarului, iar conform lit. f) al aceluiaşi articol, este obligat să achite despăgubirea în termenele stabilite prin prezenta lege. În baza art. 21 alin. (6) al aceleiaşi legi, asigurătorul este obligat să efectueze plăţile în termen de 5 zile după constatarea pagubelor.

În termenul stabilit de lege, pârâtul nu i-a achitat despăgubirile, din contra, prin diferite motive nejustificate se eschivează de la achitarea acestor despăgubiri. Susţine că pârâtul Compania „ Asigurări Generale Vitori Asig” SRL nu a achitat despăgubirea în termenul stabilit, acesta urmează să-i achite şi o penalitate pentru fiecare zi de întârziere din suma neplătită. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (6) al Legii cu privire la asigurări nr. 407 din 21 decembrie 2006, dacă pârâtul încalcă termenul de plată a despăgubirilor de asigurare, el va achita o penalitate de 0,1% din suma despăgubirii pentru fiecare zi de întârziere. Reieşind din faptul, că a depus pârâtului cererea de achitare a despăgubirilor la 25 septembrie 2009, apoi începând cu ziua de 11 octombrie 2009, pârâtul urmează să-i achite penalitatea prevăzută de lege.

Prin urmare penalitatea constituie: 27393 lei x 0,1% x 78 zile (20 octombrie + 30 noiembrie + 28 decembrie) = 2136 (două mii una sute treizeci şi şase) lei. Potrivit art. 1410 alin. (1) Codul civil, persoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalaţiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substanţelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcţii) au obligaţia să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu demonstrează că prejudiciul 3 se datorează unei forţe majore (cu excepţia cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenţia persoanei vătămate, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol obligaţia de reparare a prejudiciului revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

Mai indică că, din considerentul că proprietarul automobilului de model „VAZ 21061” număr de înmatriculare CR AI 941 este copîrîtul Valeriu Jeamăn, iar la volanul lui se afla Vasile Palihovici, respectiv ei urmează a fi obligaţi de instanţa de judecată să achite în mod solidar prejudiciul moral cauzat pe care el îl estimează la suma de 20000 lei. Aceasta rezultă din suferinţele psihice suportate de el în timpul accidentului precum şi după eveniment, deoarece el a fost nevoit să suporte cheltuieli considerabile legate de reparaţia automobilului, precum şi de incomodităţile cauzate de la momentul cauzării prejudiciului şi până la reparaţia autoturismului. Mai mult ca atât, menţionează că a fost nevoit să împrumute bani pentru reparaţia automobilului, suportând cheltuieli adăugătoare legate de remunerarea împrumutătorului.

De asemenea, consideră că pârâtul Compania „Asigurări Generale Vitori Asig” SRL urmează a fi obligat să achite cheltuielile legate de asistenţa juridică în sumă de 3000 lei. Cere Agheev Dmitrii încasarea de la Compania „Asigurări Generale VitoriAsig” SRL despăgubirea în sumă de 27393 lei, penalitatea în mărime de 2136 lei, cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei, precum şi încasarea în mod solidar de la Valeriu Jeamăn şi Vasile Palihovici prejudiciul moral în sumă de 20 000 lei. Ulterior, Dmitrii Agheev a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor motivînd că prin cererea de chemare în judecată a solicitat încasarea de la pârât a despăgubirii în sumă de 27393 lei. Din considerentul că pârâtul a refuzat achitarea despăgubirii, a fost nevoit să suporte cheltuielile de reparare a automobilului din cont propriu.

Menţionează că potrivit Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 2173 din 21 septembrie 2009, costul pieselor de schimb noi constituie 28318 lei, iar luând în considerare gradul de uzură, costul lor constituie 19256,24 lei. Susţine că a procurat din cont propriu piesele de schimb, iar reparaţia automobilului a constituit 19300 lei. Astfel, având în vedere faptul, că cheltuielile totale suportate constituie 38 556,24 lei (19 256,24 + 19 300,00 = 38 556,24), solicită modificarea sumei despăgubirii real suportate. Potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (6) al Legii cu privire la asigurări nr. 407 din 21 decembrie 2006, dacă pârâtul încalcă termenul de plată a despăgubirilor de asigurare, el va achita o penalitate de 0,1% din suma despăgubirii pentru fiecare zi de întârziere.

Astfel, ţinând cont, că a depus pârâtului cererea de achitare a despăgubirilor la 25 septembrie 2009, apoi începând cu ziua de 11 octombrie 2009, pârâtul urmează să-i achite penalitatea prevăzută de lege. Prin urmare, penalitatea constituie: 38 556,24 lei x 0,1% x 180 zile = 6940,12 lei. 4 Astfel, solicită Dmitrii Agheev modificarea pct. 2 din cererea de chemare în judecată prin majorarea: sumei despăgubirii de 27393 lei cu suma de 38 556, 24 lei, sumei penalităţii din 2136 lei cu suma de 6 939 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 14 iulie 2011 acţiunea a fost admisă parţial. A fost încasat de la Compania „Asigurări Generale Vitori Asig” SRL în beneficiul lui Dmitrii Agheev suma prejudiciului material in mărime de 13293 lei şi 810,67 lei penalitate de întârziere.

A fost încasat de la Vasile Palihovici şi Valeriu Jeamăn în mod solidar în beneficiul lui Dmitrii Agheev suma prejudiciului moral 5000 lei. A fost încasat de la Compania „Asigurări Generale Vitori Asig” SRL în beneficiul lui Dmitrii Agheev cheltuielile de judecata în mărime de 3528,52 lei. În rest, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 februarie 2013 au fost respinse apelurile declarate de către Dmitrii Agheev şi Compania „Asigurări Generale Vitori Asig” SRL şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe. La 17 mai 2013, în termenul prevăzut de lege, Dmitrii Agheev a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel în partea admiterii parţiale a acţiunii şi emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii.

Recurentul, Dmitrii Agheev în motivarea recursului şi-a exprimat dezacordul cu decizia instanţei de apel deoarece instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material, concluziile instanţei sunt în contradicţie cu actele pricinii. Indică că după producerea accidentului rutier a solicitat la 21 septembrie 2009 Centrului Naţional de Expertize Judiciare efectuarea expertizei automobilului deteriorat şi prin Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 2173 din 21 septembrie 2009 despăgubirile de asigurare au fost stabilite în sumă de 27393 lei. Ulterior, în cadrul examinării pricinii au mai fost efectuate încă trei expertize judiciare prin care s-a stabilit cuantumul despăgubirilor. Astfel, prin Raportul de expertiză nr. 15 din 04 mai 2011, întocmit de Serviciul Tehnico-Criminalistic al CGP mun.

Chişinău despăgubirile constituie suma de 13293 lei. Prin raportul de expertiză colegială nr. 123 din 24 mai 2012 a Centrului Naţional de Expertize Judiciare suma despăgubirilor constituie 27393 lei, iar prin raportul de expertiză repetată nr. 42 din 29 octombrie 2012 efectuat de Serviciul Tehnico-Criminalistic al CGP mun. Chişinău, suma despăgubirilor constituie 12499 lei. Însă, atât prima instanţă cât şi instanţa de apel la baza emiterii hotărîrii au pus Raportul de expertiză nr. 15 din 05 mai 2011, întocmit de Serviciul Tehnico- Criminalistic al CGP mun.

Chişinău motivând prin faptul că expertul a luat la bază preţul mediu practicat de uzina de producere, luând în consideraţie uzura pieselor şi reieşind din soluţiile tehnologice incluse în procesul-verbal de constatare a pagubelor nr. 133 din 25 august 2009. Consideră că instanţa de apel contrar art. 241 alin. (5) şi art. 383 CPC a omis să se expună din ce motive exclude din calitate de probe celelalte raporturi de expertiză. De asemenea cu încălcarea art. 130 alin. (4) CPC instanţa de apel nu a dat apreciere declaraţiilor date de experţi în cadrul examinării pricinii. Mai indică că instanţa de apel greşit a calculat penalitatea de întârziere doar pentru 61 de zile în sumă de 810,67 lei calculând de la data de 25 ianuarie 2010 când a fost finalizat examinarea dosarului de daune.

Consideră că penalitatea 5 urmează a fi calculată de la data de când a fost depusă cererea de deschidere a dosarului de daune şi anume de la 25 septembrie 2009 şi conform art. 19 alin (1) lit. d) a Legii nr. 414 intimatul Compania „Asigurări Generale Vitori Asig” SRL avea obligaţia de a achita despăgubire până la data de 11 octombrie 2009, însă nu le-a achitat. La fel, indică că instanţa de apel nu s-a expus asupra pretenţiei înaintate la 21 februarie 2013 de încasare a dobânzii de întârziere în sumă de 14049,25 lei. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii este cert faptul că prin scrisoarea din 18 martie 2013 Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor copia deciziei din 21 februarie 2013, iar la 17 mai 2013, adică în termenul prevăzut de lege Dmitrii Agheev a declarat recurs.

În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 14 august 2013 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.

Atît concluzia primei instanţe cît şi a instanţei de apel despre necesitatea admiterii parţiale a acţiunii este justă, ea având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită, în conformitate cu art.130 Cod de procedură civilă. Din actele pricinii este cert faptul că la 09 august 2009 în jurul orei 19.00, intimatul Vasile Palihovici conducând automobilul de model „Vaz 2106” cu număr de înmatriculare CR AI 941 pe traseul Vadul lui Vodă – Criuleni, la intrarea în satul Coşerniţa a tamponat în partea lateral-dreaptă, automobilul de model „Mazda 3” cu număr de înmatriculare C SL 770 condus de recurentul Dmitrii Agheev, ce-i aparţine cu drept de proprietate.

Prin procesul-verbal nr. MAI 01047046 din 13 august 2009 intimatul Vasile Palihovici a fost sancţionat în baza art. 242 alin. (1) Codul contravenţional cu amendă în mărime de 800 lei şi cinci puncte de penalizare. Iar prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 17 noiembrie 2009 Vasile Palihovici a fost recunoscut vinovat în baza art. 243 Codul contravenţional pentru părăsirea locului în care s-a produs accidental rutier. S-a stabilit că la momentul producerii accidentului rutier, automobilul condus de Vasile Palihovici aparţinea cu drept de proprietate intimatului Valeriu Jeamăn şi era asigurat de Compania „AG Vitori Asig” SRL. În urma accidentului rutier automobilului recurentului Dmitrii Agheev a fost deteriorat, iar ultimului i-a fost cauzat un prejudiciu material.

6 Reieşind din faptul că automobilul de model „VAZ 2106” cu număr de înmatriculare CR AI 941 este asigurat de Compania „AG Vitori Asig” SRL, din care considerente acesteia îi revine obligaţia de a recupera prejudicial cauzat. Prin Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 2173 din 21 septembrie 2009, efectuat la iniţiativa recurentului, a fost stabilită suma prejudiciului material cauzat posesorului automobilului de model „Mazda 3” număr de înmatriculare C SL 770, anul producerii 2005, în rezultatul accidentului rutier din 09 august 2009 în mărime de 27 393 lei. Iar, la 25 septembrie 2009 Dmitrii Agheev a depus o cerere către Compania „AG Vitori Asig” SRL de a deschide dosar de daune şi de a achita paguba pricinuită în urma accidentului rutier, însă intimatul Compania „AG Vitori Asig” SRL nu a achitat despăgubirea în termenul stabilit, nefiind de acord cu suma prejudiciului material stabilit.

În cadrul examinării pricinii în prima instanţă a fost dispusă efectuarea expertizei auto-merciologică şi prin Raportul de expertiză nr. 15 din 04 mai 2011 efectuat de Serviciul Tehnico-Criminalistic al Comisariatului General de Poliţie paguba materială cauzată recurentului în rezultatul accidentului rutier constituie suma de 13293 lei. Conform art. 514 Codul civil, obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. Conform art. 19 alin. (2) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006, asigurătorul este obligat să soluţioneze cererea şi să achite despăgubirea de asigurare în cel mult 3 luni din data informării despre cazul asigurat.

Conform art. 28 alin. (1) din Legea menţionată, asigurătorul este obligat să plătească despăgubirile în termen de 10 zile calendaristice de la data finalizării dosarului de daune şi să accepte cererea păgubitului privind modalitatea de plată a despăgubirii care poate fi în numerar; prin virament în cont bancar; prin virament în contul bancar al unităţii de specialitate care a efectuat reparaţia. Art. 28 alin.(3) din aceiaşi Lege prevede că dacă persoana păgubită nu este de acord cu decizia asigurătorului privind cuantumul despăgubirii de asigurare, acesta plăteşte totuşi despăgubirea în cuantumul stabilit. În acest caz, persoana păgubită are dreptul să atace decizia asigurătorului în instanţă de judecată.

Conform art. 1410 alin. (1) Codul civil, persoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalaţiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substanţelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcţii etc.) au obligaţia să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu demonstrează că prejudiciul se datorează unei forţe majore (cu excepţia cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenţia persoanei vătămate.

Din actele pricinii rezultă că în rezultatul accidentului rutier, prin deteriorarea automobilului, lui Dmitrii Agheev i-a fost cauzat un prejudiciu material care a fost stabilit: Prin hotărârea Consiliului de administrare al Companiei „AG Vitori Asig” SRL nr. 013 din 25 ianuarie 2010, despăgubirea de asigurare a fost stabilită în 7 mărime de 6283 lei (potrivit procesului- verbal nr. 133 din 25 august 2009 semnat de Agheev Dmitrii); Conform Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică a Centrului Naţional de Expertize Judiciare nr. 2173 din 21 septembrie 2009 întocmit la cererea lui Agheev Dmitrii, fiind prezentat automobilul de model „Mazda 3” cu număr de înmatriculare C SL 770, mărimea prejudiciului cauzat (cu includerea uzurii pieselor de schimb) a fost stabilit în mărime de 27 393 lei; Prin Raportului de expertiză nr. 15 din 04 mai 2011 întocmit de către Serviciul tehnico-criminalistic din cadrul Comisariatului General de Poliţie, prejudiciul material cauzat (conform preţului mediu practicat de uzina de producere luând în consideraţie uzura pieselor şi reieşind din soluţiile tehnologice incluse în procesul-verbal de constatare a pagubelor nr. 133 din 25 august 2009) prin deteriorarea automobilului de model „Mazda 3” cu număr de înmatriculare C SL 770 constituie 13293 lei.

S-a mai stabilit că în cadrul examinării pricinii în ordine de apel a mai fost dispusă efectuarea expertizei auto-tehnică repetată în scopul stabiliri mărimii prejudiciului material cauzat lui Dmitrii Agheev prin deteriorarea automobilului de model „Mazda 3” cu număr de înmatriculare C SL 770 şi drept urmare a fost stabilit: conform Raportului de expertiză nr. 1123 din 24 mai 2012 întocmit de Centrul Naţional de Expertize Judiciare (în temeiul materialelor din dosar) prejudiciul material cauzat în urma accidentului rutier sus menţionat constituie 27393 lei, iar conform Raportului de expertiză repetată nr. 42 din 29 octombrie 2012 întocmit de Secţia tehnico-criminalistă al Comisariatului General de Poliţie, mărimea prejudiciului cauzat constituie 12499 lei.

Reieşind din normele de drept material enunţate şi conform situaţiei de fapt stabilite, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă şi instanţa de apel corect au stabilit mărimea prejudiciului material cauzat recurentului în rezultatul accidentului rutier în mărime de 13293 lei, sumă care corect a fost încasată de la Compania „Asigurări Generale Vitori Asig” SRL. În conformitate cu art. 158 alin. (3) Codul de procedură civilă, raportul de expertiză va cuprinde descrierea amplă a investigaţiilor şi concluziile pe marginea lor, răspunsul la întrebările instanţei judecătoreşti. Totodată, în conformitate cu art. 158 alin. (4) Codul de procedură civilă, raportul de expertiză este examinat în şedinţa de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe.

Astfel, nu poate fi reţinut argumentul recurentului cu privire la aceea că instanţa de apel nu au dat apreciere cuvenită Raportului de constatare tehnico- ştiinţifică a Centrului Naţional de Expertize Judiciare nr. 2173 din 21 septembrie 2009 şi Raportului de expertiză colegială nr. 123 din 24 mai 2012 şi greşit s-a bazat la emiterea hotărârii pe Raportul de expertiză nr. 15 din 14 mai 2011 întocmit de către Serviciul tehnico-criminalistic din cadrul Comisariatului General de Poliţie mun.

Chişinău prin care s-a stabilit că prejudiciul material cauzat în urma deteriorării automobilului constituie suma de 13293 lei, deoarece expertul a stabilit prejudiciul conform preţului mediu practic de uzina de producere luând în consideraţie uzura pieselor şi reieşind din soluţiile tehnologice incluse în procesul- verbal de constatare a pagubelor nr. 133 din 25 august 2009. 8 Prin urmare, instanţa de apel temeinic şi legal la emiterea deciziei s-a bazat pe Raportul de expertiză nr. 15 din 14 mai 2011, efectuat de Serviciul tehnico-criminalistic din cadrul Comisariatului General de Poliţie, deoarece a fost numit în cadrul examinării pricinii de către instanţa de judecată şi a dat un răspuns amplu la toate întrebările instanţei, iar preţurile stabilite sunt similare preţurilor medii practicate de uzina de producere şi reieşind din soluţiile tehnologice incluse în procesul verbal de constatare a pagubelor nr. 133 din 25 august 2009. Mai mult instanţele de judecată au apreciat atît raportul dat cît şi celelalte raporturi de expertiză în cumul cu toate probele administrate în cadrul procesului dat.

Conform art. 6 alin. (6) al Legii cu privire la asigurări nr. 407 din 21 decembrie 2006, în caz de încălcare a termenului de plată a indemnizaţiei de asigurare sau a despăgubirii de asigurare din vina asigurătorului, acesta va plăti asiguratului, beneficiarului asigurării şi/sau păgubitului, pentru fiecare zi de întârziere, penalitate de 0,1% din suma indemnizaţiei sau despăgubirii. De asemenea, temeinic şi legal instanţa de apel a reţinut că avizul cu privire la producerea accidentului rutier a fost depus la sediul intimatului Compania „Asigurări Generale Vitori Asig” SRL la 25 septembrie 2009, iar prin faptul că ultimul a finalizat examinarea dosarului de daune la data de 25 ianuarie 2010, de la această dată se poate pretinde la încasarea penalităţii, şi anume pentru 61 de zile ceea ce constituie 810,67 lei, sumă care corect a fost încasată de la Compania „Asigurări Generale Vitori Asig” SRL.

Astfel, argumentele recurentului în acest sens nu pot fi reţinute. La fel, este neîntemeiată şi critica recurentului referitoare la aceea că instanţa de apel nu s-a expus asupra pretenţiei cu privire la încasarea dobînzii de întîrziere înaintată la 21 februarie 2013, or, conform art. 372 alin. (3) Codul de procedură civilă, în apel nu se poate schimba calitatea procedurală a părţilor, temeiul sau obiectul acţiunii şi nici nu pot fi înaintate pretenţii noi. În consecinţă, instanţa de recurs constată că atît prima instanţă cît şi instanţa de apel corect au ajuns la concluzia de admitere parţială a acţiunii, iar argumentele recurentului din recurs sunt lipsite de suport legal şi probatoriu. Concluzia instanţelor de judecată în acest sens este bazată pe probe concludente, utile şi pertinente şi corespunde prevederilor legislaţiei în vigoare, care au cercetat adecvat probele administrate la materialele pricinii şi corect au soluţionat litigiul dat.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe sunt întemeiate şi legale, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Dmitrii Agheev. 9 Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 februarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Dmitrii Agheev împotriva Companiei „Asigurări Generale Vitori Asig” societate cu răspundere limitată, Valeriu Jeamăn şi Vasile Palihovici cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Ala Cobăneanu Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi