2ra-2059/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: S.Papuha dosarul nr. 2ra-2059/13 instanţa de apel: D.Manole, B.Bîrcă, N.Traciuc DECIZIE 18 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia, Tamara Chişca-Doneva, Nicolae Clima, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Bivol Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bivol Mihail împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, şefului secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului de Poliţie Cimişlia Haruţa Victor şi inspectorului secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului de Poliţie Cimişlia Sîrghi Anatolie cu privire repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2012 prin care a fost respins apelul declarat de către Bivol Mihail şi admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 29 decembrie 2011, fiind emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 02 martie 2011 Bivol Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

şefului secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului de Poliţie Cimişlia Haruţa Victor şi inspectorului secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului de Poliţie Cimişlia Sîrghi Anatolie cu privire repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 11 noiembrie 2008 a avut loc accidentul rutier între automobilul de model „Toyota Leteace”, număr de înmatriculare CM AD 798, care îi aparţine şi automobilul de model „Wolksvaghen Pasat”, număr de înmatriculare GE AK 501, condus de Buzadji Ilie, care ieşind la depăşirea unui automobil şi nerespectînd distanţa dintre automobile şi regulile de manevrare, a tamponat automobilul reclamantului care cotise la stînga.

La faţa locului a ieşit colaboratorul poliţiei rutiere Sîrghi Anatolie, care a întocmit procesul verbal de constatare a contravenţiei administrative şi schema accidentului rutier, pe care le-a semnat împreună cu martorii şi persoana vinovată de producerea accidentului, fără a verifica corectitudinea acestora, fiind cu capul însîngerat şi avînd încredere în colaboratorul poliţiei rutiere. Susţine că, a doua zi la 12 noiembrie 2008 s-a adresat şefului poliţiei rutiere Haruţa Victor pentru eliberarea copiilor actelor referitor la accidentul rutier, fiindu-i eliberate după prezentarea bonului de plată în sumă de 140 lei.

De asemenea indică că, în aceiaşi zi, colaboratorul Sîrghi Anatolie a făcut un semn în schema accidentului, iar şeful poliţiei rutiere a făcut inscripţii în rubrica 09 a copiei procesului-verbal, indicînd că conducătorul susnumit nu a respectat distanţa între automobile, regulile de manevrare, depăşire şi ca urmare a tamponat un alt automobil, iar în rubrica 10 a indicat art.124 alin. (1) CCA. Menţionează că, în rezultatul accidentului rutier i-a fost cauzată pagubă materială în mărime de 50 843 lei, însă prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 27 octombrie 2010 a fost respinsă acţiunea lui înaintată împotriva CA „Moldcargo” şi Buzadji Ilia privind încasarea prejudiciului material şi moral.

Consideră că, din cauza îndeplinirii necorespunzătoare de către colaboratorii poliţiei rutiere a funcţiilor de răspundere i-a fost cauzat prejudiciu material în mărime de 50 843 lei, din care 33 050,07 lei paguba materială cauzată în urma accidentului rutier, 15 300 lei cheltuielile de judecată suportate pentru recuperarea pagubei de la CA „Moldcargo” şi 2 493 lei cheltuielile pentru transport, fotocopii şi perfectarea actelor. Urmare a inacţiunilor colaboratorilor poliţiei rutiere i-a fost cauzat şi prejudiciu moral. Cere reclamantul, încasarea de la pîrîţi în beneficiul lui prejudiciul material în mărime de 50 843 lei şi prejudiciul moral în mărime de 30 000 lei.

Prin cererea de majorare a pretenţiilor înaintată împotriva Ministerului Finanţelor al RM, Ministerului Afacerilor Interne al RM, şefului secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului de Poliţie Cimişlia Haruţa Victor şi inspectorului secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului de Poliţie Cimişlia Sîrghi Anatolie, reclamantul a solicitat încasarea de la Ministerul Finanţelor al RM şi Ministerul Afacerilor Interne al RM a prejudiciul material în mărime de 50 843 lei şi prejudiciul moral în mărime de 30 000 lei (f.d. 43- 45). Prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 29 decembrie 2011 acţiunea a fost admisă în parte. S-a încasat de la Ministerul Finanţelor al RM în beneficiul lui Bivol Mihail prejudiciul material în mărime de 33 050 lei şi prejudiciul moral în mărime de 1 000 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2012 a fost respins apelul declarat de Bivol Mihail şi admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 29 decembrie 2011, fiind emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii. La 11 aprilie 2013 Bivol Mihail a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a pretenţiilor integral. Recurentul în motivarea recursului a indicat că, prima instanţă a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural.

În acest sens susţine că, prin probele anexate la materialele pricinii se confirmă cu certitudine faptul că colaboratorii poliţiei rutiere au întocmit procesul verbal cu încălcarea prevederilor art.242 CCA, fapt ce a servit drept temei pentru anularea deciziei de sancţionare emisă în privinţa lui Buzadji Ilie prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 04 martie 2010, menţinută prin decizia Curţii de Apel Comrat din 09 septembrie 2010, iar plata în mărime de 140 lei a fost percepută ilegal. 2 A mai indicat că, în temeiul art.1398 şi 1422 din Codul civil şi art.2 alin. (1) al Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 este în drept de a pretinde repararea pagubei materiale, cheltuielilor de judecată şi prejudiciul moral cauzat pe parcursul a cinci ani.

În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost expediată părţilor de către Curtea de Apel Chişinău la 25 ianuarie 2013 şi a fost recepţionată de către recurent la 12 februarie 2013 (f.d. 139, 140). Astfel, recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul se consideră depus în termen. Examinînd argumentele recursului în raport cu circumstanţele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Instanţa de judecată a stabilit că în baza procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria AD nr.0216542 din 11 noiembrie 2011şi deciziei şefului secţiei poliţiei rutiere a Comisariatului de poliţie Comrat din 05 ianuarie 2009 Buzadji Ilie a fost recunoscut vinovat de producerea accidentului rutier cu implicarea a automobilul de model „Toyota Leteace”, număr de înmatriculare CM AD 798, condus de Bivol Mihail şi automobilul de model „Wolksvaghen Pasat”, număr de înmatriculare GE AK 501, condus de Buzadji Ilie şi sancţionat cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de un an (f.d.10, 11). Prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 04 martie 2010, menţinută prin decizia Curţii de Apel Comrat din 09 septembrie 2010, a fost admisă plîngerea lui Buzadji Ilie şi s-a anulat decizia şefului SPR al CPR Comrat din 05 ianuarie 2009 cu privire la aplicarea sancţiunii contravenţionale în privinţa lui Buzadji Ilie în baza art.124 alin. (1) CCA şi încetată procedura contravenţională (f.d.

14-16, 18-22). Bivol Mihail s-a adresat cu acţiune împotriva Ministerului Finanţelor al RM, Ministerului Afacerilor Interne al RM, şefului secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului de Poliţie Cimişlia Haruţa Victor şi inspectorului secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului de Poliţie Cimişlia Sîrghi Anatolie, prin care a solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 50 843 lei, din care 33 050,07 lei paguba materială cauzată în urma accidentului rutier, 15 300 lei cheltuielile de judecată suportate pentru recuperarea pagubei de la CA „Moldcargo” şi 2 493 lei cheltuielile pentru transport, fotocopii şi perfectarea actelor, şi prejudiciul moral cauzat ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare de către colaboratorii poliţiei rutiere a funcţiilor de răspundere.

Prin ordonanţa procurorului adjunct-interimat al Procuraturii raionului Cimişlia din 03 februarie 2011 a fost refuzată pornirea urmăririi penale faţă de colaboratorii poliţiei rutiere Haruţa Victor şi Sîrghi Anatolie pe motiv că acţiunile acestora nu conţin semnele calificative ale componenţei de infracţiune prevăzute de art.329 Cod penal (f.d.5-7). Prin ordonanţa procurorului din 09 martie 2011 a fost respinsă plîngerea lui Bivol Mihail, iar prin încheierea judecătorului de instrucţie a Judecătoriei Cimişlia din 16 mai 3 2011 a fost respinsă plîngerea lui Bivol Mihail împotriva ordonanţei de refuz în pornirea urmăririi penale din 09 martie 2011 (f.d.51). De asemenea, s-a stabilit că prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 27 octombrie 2010 a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Bivol Mihail împotriva CA „Moldcargo” şi Buzadji Ilie privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat în rezultatul accidentului rutier.

Conform art. 1405 din Codul civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată. Conform art. 1422 Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Potrivit art. 2 alin. (1) al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, în sensul prezentei legi, acţiuni ilicite se definesc acţiuni sau inacţiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative, ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată, care exclud vinovăţia acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere şi nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcţie de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanţa de judecată, manifestate prin încălcarea intenţionată a normelor procedurale şi materiale în timpul procedurii penale sau administrative (infracţiuni); cazuri excepţionale - cazuri cînd persoanei i-au fost încălcate grav şi abuziv drepturile şi libertăţile fundamentale garantate de Constituţie şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte ori cînd consecinţele acţiunilor ilicite comise sînt extrem de grave sau chiar iremediabile.

Conform art. 3 alin. (1) al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: a) reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală; b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunităţii; c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice; d) supunerii ilegale la arest administrativ, reţinerii administrative ilegale sau aplicării ilegale a amenzii administrative de către instanţa de judecată; e) efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei; f) ridicării ilegale a 4 documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ştampilelor, precum şi în urma blocării conturilor bancare.

Din cele relatate, Colegiul reţine că, instanţa de apel, ţinînd cont de cumulul de probe prezentate în cadrul judecării cauzei, just a ajuns la concluzia că lipsesc în pricină condiţii legale pentru răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acţiunile ilicite comise în procesele penale şi administrative de organele de urmărire penală, de procuratură şi de instanţele judecătoreşti, pretins de către recurentul Bivol Mihail. Prin urmare, în circumstanţele relevate şi conform normelor de drept material enunţate, se atestă corectitudinea concluziei instanţei de apel cu privire la respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Nu este întemeiat şi se respinge argumentul recurentului referitor la faptul că întocmirea necorespunzător de către colaboratorii poliţiei rutiere a procesului verbal de constatare a contravenţiei administrative a servit drept temei pentru anularea deciziei de sancţionare emisă în privinţa lui Buzadji Ilie, şi respectiv motiv pentru respingerea acţiunii cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în rezultatul accidentului rutier înaintată către asiguratorul de răspundere civilă auto. Or, conform prevederilor art. 20 alin. (5) al Legii nr.414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, drepturile persoanei păgubite prin accident de autovehicul în care autorul a rămas neidentificat se exercită faţă de Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule, iar despăgubirea se achită în conformitate cu prevederile legii.

Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului cu referire la faptul că instanţa de apel nu a dat apreciere tuturor probelor anexate la materialele pricinii, deoarece instanţa de apel a apreciat toate probele administrate în cauză, a stabilit circumstanţele faptice ale raportului juridic litigios şi a făcut concluzii juste în corespundere cu prevederile normelor de drept material. În plus, raportînd la actele cauzei, motivele invocate în cererea de recurs şi coraborînd temeiurile indicate cu prevederile art.432 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că argumentele aduse în susţinerea cererii de recurs nu îşi găsesc încadrare în prevederile legale.

Reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere că circumstanţele pricinii au fost constatate de instanţa de apel, care a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Bivol Mihail şi a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Bivol Mihail.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bivol Mihail împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, şefului secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului de Poliţie Cimişlia Haruţa 5 Victor şi inspectorului secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului de Poliţie Cimişlia Sîrghi Anatolie cu privire repararea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Tamara Chişca-Doneva Nicolae Clima Valentina Clevadî 6