2ra-202/15 — Repararea prejudiciului material și moral

prima instanţă: L.Curca dosarul nr. 2ra-202/15 instanţa de apel: L.Popova, M.Moraru, A.Panov D E CI Z I E 01 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru, Iuliana Oprea, Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de către Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bivol Mihail către Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 septembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule”, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 12 februarie 2014, c o n s t a t ă La 11 noiembrie 2013 Bivol Mihail a depus cerere de chemare în judecată către Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea cererii reclamantul Bivol Mihail a indicat că, la 11 noiembrie 2008, conducând automobilul de model „Toyota Lite-Ace”, cu numerele de înmatriculare CM AD 798, care îi aparţine cu drept de proprietate, a fost tamponat de Buzadji Ilia, care se afla la volanul automobilul de model „Wolksvagen Pasat”, cu numerele de înmatriculare GE AK 501. Colaboratorii poliţiei rutiere Cimişlia au întocmit proces-verbal în privinţa lui Buzadji Ilia, însă ulterior a fost anulat din motivul încălcărilor procesuale, astfel persoana vinovată de comiterea accidentului a rămas neidentificată.

1 Suplimentar reclamantul a menţionat faptul că, pe parcursul a cinci ani încearcă să-şi recupereze paguba materială suportată în urma accidentului rutier în cauză, din motivul neglijenţei colaboratorilor de poliţie, procesul-verbal întocmit în privinţa persoanei vinovate a fost anulat, de aceia anterior s-a adresat cu acţiune împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 septembrie 2013 s-a respins recursul declarat de către Bivol Mihail, s-a menţinut decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bivol Mihail împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, şefului secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului de Poliţie Cimişlia Haruţa Victor şi inspectorului secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului de Poliţie Cimişlia, Sîrghi Anatolie cu privire repararea prejudiciului material şi moral.

Prin urmare indică reclamantul că, pe cazul dat nu a fost stabilit vinovatul, astfel s-a adresat către Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” cu cerere prealabilă dorind să rezolve litigiul pe cale amiabilă, însă propunerea sa a fost respinsă, motiv pentru care s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată prin care a solicitat încasarea din contul Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” a prejudiciului material în mărime de 33050 lei, prejudiciului moral în mărime de 10000 lei şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 12 februarie 2014 acţiunea a fost admisă parţial.

S-a dispus încasarea de la Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” în beneficiul lui Bivol Mihail suma de 33050 lei cu titlu de prejudiciu material, 1520 cu titlu de cheltuieli judiciare, iar în total suma de 34580 lei şi taxa de stat în bugetul de stat în valoare de 941,50 lei Nefiind de acord, Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” la data de 12 martie 2014 a depus apel, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Cimişlia din 12.02.2014, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie respinsă ca fiind neîntemeiată şi tardivă.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 septembrie 2014 a fost respins apelul declarat de Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 12 februarie 2014. La 28 noiembrie 2014 Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi casarea hotărîrii primei instanţe, şi emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă 2 acţiunea integral.

În motivarea recursului Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” a indicat că, consideră deciziile instanţelor inferioare ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate.

Invocă recurentul în recurs că fondul de protecţie a victimelor străzii este destinat plăţilor de despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces dacă autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat precum şi plăţilor de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri şi vătămari corporale sau deces dacă posesorul autovehiculului răspunzător de producerea accidentului nu a respectat obligaţia de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto sau autovehiculul a fost obţinut pe cale ilicită. Ambele instanţe eronat au aplicat prevederile alin.(5) art.20 a Legii nr.414 din 22.12.2006 cu pricire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule şi nu au ţinut cont de prevederile art.33 alin.(3) al aceleiaşi legi.

La fel, recurentul invocă că reclamantul la depunerea cererii de chemare în judecată a încălcat termenul de prescripţie prevăzut de art. 1424 alin. (1) Cod civil, iar instanţele nu s-au expus asupra acestui argument. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei ni hotărîri de respingere a acţiunii, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Materialele dosarului atestă că in baza procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria AD nr. 0216542 din 11 noiembrie 2011 şi deciziei şefului secţiei politiei rutiere a Comisariatului de politie Comrat din 05 ianuarie 2009 Buzadji Ilia a fost recunoscut vinovat de producerea accidentului rutier cu implicarea automobilului de model „Toyota Lite-ace”, nr./î CM AD 798, condus de Bivol Mihail şi automobilul de model „Wolksvaghen Passat”, nr./î GE AK 501, condus de Buzadji Ilia şi sancţionat cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de un an. Prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 04 martie 2010, menţinută prin decizia Curţii de Apel Comrat din 09 septembrie 2010, a fost admisă plîngerea lui Buzadji 3 Ilia şi s-a anulat decizia şefului SPR al CPR Comrat din 05 ianuarie 2009 cu privire la aplicarea sancţiunii contravenţionale în privinţa lui Buzadji Ilie în baza art. 124 alin. 1 Cod contravenţional şi încetata procedura contravenţională.

Bivol Mihail a iniţiat un proces privitor la încasarea prejudiciului cauzat de la persoana vinovată. Însă, prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 27 octombrie 2010 a fost respinsa cererea de chemare in judecata a lui Bivol Mihail împotriva CA „Moldcargo” si Buzadji Ilia privind repararea prejudiciului material si moral cauzat în rezultatul accidentului rutier. Fiindu-i respinsa acţiunea de încasare a prejudiciului de la persoana vinovata, Bivol Mihail a depus acţiune de încasare a prejudiciului împotriva Ministerului Finanţelor, MAI, şefului secţiei Politiei Rutiere al Comisariatului de Politie Cimişlia.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2012, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 septembrie 2013, s-a respins apelul declarat de Bivol Mihail şi s-a admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 29 decembrie 2011, în pricina civila la cererea de chemare in judecata depus de Bivol Mihail împotriva Ministerului Finanţelor, MAI, şefului secţiei Politiei Rutiere al Comisariatului de Politie Cimişlia cu privire la repararea prejudiciului material si moral, cu emiterea unei noi hotariri prin care acţiunea a fost respinsă. Ulterior, la data de 11 noiembrie 2013 Bivol Mihail a depus acţiunea de încasare a prejudiciului împotriva Asociaţiei Profesionale „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule”.

Conform art. 267 al. (1) Cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţa de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. Conform art. 1424 alin. (1) Cod civil, acţiunea în reparare a prejudiciului se prescrie în termen de 3 ani începînd cu momentul în care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască existenţa prejudiciului şi persoana obligată să-l repare. Conform art. 271 Cod civil, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond. Conform art. 272 alin. (1) Cod civil, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune.

Dreptul la acţiune se naşte la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului. Conform art. 272 alin. 4 Cod civil, în acţiunile privind răspunderea delictuală, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data cînd păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe cel care răspunde de ea. 4 S-a stabilit ca accidentul rutier în urma căruia reclamantului Bivol Mihail i-a fost cauzat un prejudiciu material, a avut loc la data de 11 noiembrie 2008. Prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 27 octombrie 2010 a fost respinsa cererea de chemare in judecata a lui Bivol Mihail împotriva CA „Moldcargo” si Buzadji Ilia privind repararea prejudiciului material si moral cauzat în rezultatul accidentului rutier.

Din esenţa prevederilor art. 1424 Cod civil, se desprinde ideea că prescripţia dreptului la acţiune în repararea prejudiciului cauzat printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data cînd persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască atît prejudiciu, cît şi pe cel care este obligat să-l repare. Astfel, din momentul cînd prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 27 octombrie 2010 a fost respinsa cererea de chemare in judecata a lui Bivol Mihail împotriva CA „Moldcargo” si Buzadji Ilia privind repararea prejudiciului material si moral şi nefiindu-i confirmată vinovăţia lui Buzadji Ilia, din acest moment apare dreptul reclamantului de a se adresa către alt pîrît corespunzător.

Deci, prescripţia dreptului la acţiune în repararea prejudiciului material şi moral împotriva Asociaţiei Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” începe să curgă din data emiterii hotărîrii Judecătoriei Cimişlia din 27 octombrie 2010 şi expiră la data de 28 octombrie 2013. Acţiunea împotriva Asociaţiei Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” a fost înaintată la 11 noiembrie 2013, adică peste termenul de prescripţie extinctivă de 3 ani, prevăzut de lege, în interiorul căruia urma să fie intentată acţiunea în judecată. Materialele dosarului nu atestă solicitarea reclamantului de repunere în termen a acţiunii.

În astfel de circumstanţe şi având în vedere că Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule”, persoana in favoarea căruia a curs prescripţia, atît în prima instanţă, cît şi în cererea de apel a solicitat respingerea acţiunii inclusiv şi în temeiul expirării termenului de prescripţie, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că reclamantul Bivol Mihail s-a adresat cu prezenta acţiune în judecată cu omiterea termenului de prescripţie. Acest fapt impune situaţia admiterii recursului, casării hotărîrii primei instanţe si deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi hoatarîri prin care a respinge acţiunea ca fiind depusa tardiv.

Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că nu pot fi reţinute argumentele invocate de către instanţa de apel, 5 precum că dreptul reclamantului la acţiune faţă de apelant a apărut doar după data de 18 septembrie 2013, cînd prin decizia Curţii Supreme de Justiţie a fost respins recursul lui Bivol Mihail pe cauza precedenta, din următoarele considerente. Conform art. 277 alin. 1 Cod civil, cursul prescripţiei extinctive se întrerupe în cazul intentării unei acţiuni în modul stabilit. La acest capitol, instanţa de recurs remarca ca lista temeiurilor de întrerupere a termenului de prescripţie, stabilită de art. 277 Cod civil si alte legi, nu poate fi modificata sau completata la decizia parţilor ce se află in litigiu si nu se supune interpretării extensive.

Pentru întreruperea termenului de prescripţie este necesar ca acţiunea să fie înaintată în instanţa de judecata, sau alt organ jurisdicţional, in modul stabilit de lege. In conformitate cu art. 277 Cod civil, curgerea termenului de prescripţie se întrerupe, in special, prin înaintarea acţiunii in modul stabilit, adică cu aplicarea regulilor de competenta generala si jurisdicţională, de forma şi conţinut al cererii, de achitarea taxei de stat, cit si a altor cerinţe, prevăzute de actele normative, încălcarea cărora poate duce la refuz in primirea cererii si restituirea acesteia reclamantului. La depunerea acţiunii faţă de pîrîtul necorespunzător, instanţa de recurs menţionează ca aceasta situaţie nu răspunde sensului legii despre înaintarea acţiunii in modul stabilit.

Reclamantul trebuie sa fie subiectul corespunzător, iar pîrîtul cel obligat să răspundă. Prin urmare, în cazul în care acţiunea a fost depusă de Bivol Mihail împotriva Ministerului Finanţelor, MAI, şefului secţiei Politiei Rutiere al Comisariatului de Politie Cimişlia, care nu este pîrîtul cel obligat să răspundă, respectiv se consideră ca acţiunea în acea speţă nu a fost depusa în modul stabilit. Prin urmare, este eronata invocarea instanţei de apel precum ca dreptul intimatului la acţiune fata de intimat a apărut doar după data de 18 septembrie 2013, data cînd prin decizia Curţii Supreme de Justiţie a fost respins recursul lui Bivol Mihail pe cauza Bivol Mihail împotriva Ministerului Finanţelor, MAI, şefului secţiei Politiei Rutiere al Comisariatului de Politie Cimişlia cu privire la repararea prejudiciului material si moral.

În astfel de circumstanţe, Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi de a emite o hotărîre nouă, prin care acţiunea de respins ca fiind depusă tardiv. În conformitate cu art. 94 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Prin ordinul de plată nr. 19 din 24 ianuarie 2014 (f.d. 82) şi ordinul de încasare a numerarului nr. 1 din 28 noiembrie 2014 (f. d. 103) se confirmă faptul achitării taxei de stat pentru cererile de apel şi recurs de către Asociaţia Profesională „Biroul 6 Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” în sumă totală de 1297,95 lei.

Prin urmare, de la Bivol Mihail se încasează în beneficiul Asociaţiei Profesionale „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” suma de 1297,95 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b), Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule”.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 septembrie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 12 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bivol Mihail către Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” privind repararea prejudiciului material şi moral şi se emite o hotărîre nouă prin care: Se respinge acţiunea depusă de Bivol Mihail către Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” privind repararea prejudiciului material şi moral ca fiind depusă peste termen. Se încasează de la Bivol Mihail în beneficiul Asociaţiei Profesionale „Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule” suma de 1297,95 lei (una mie două sute nouăzeci şi şapte lei, nouăzeci şi cinci bani) cu titlu de cheltuieli de judecată.

Decizia este irevocabilă de la pronunţare. Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Iuliana Oprea Oleg Sternioală Iurie Bejenaru 7