3ra-982/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: M.Guzun dosarul nr.3ra-982/13 DECIZIE 18 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia, Tamara Chişca-Doneva, Nicolae Clima, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Vahab Hezkiahu prin intermediul reprezentantului Organ Elena, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vahab Hezkiahu împotriva Biroului Migraţie şi Azil cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2012 prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 04 iulie 2012 Vahab Hezkiahu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin decizia Biroului Migraţiune şi Azil nr.618 din 07 martie 2012, primită prin intermediul oficiului poştal la 24 martie 2012, i s-a refuzat acordarea dreptului de şedere lucrătorului imigrant, iar prin scrisoarea de însoţire nr.5/1351 din 12 martie 2012 a fost informat despre refuzul de a prelungi dreptul de şedere provizorie a lucrătorului imigrant. Drept temei s-a invocat art. art. 4 alin. (5) şi 11 alin. (1) ale Legii nr.200 din 16 iulie 2010 cu privire la migraţia de muncă. Consideră reclamantul decizia Biroului Migraţie şi Azil nr.618 din 07 martie 2012 ilegală şi formală, deoarece este un om de afaceri din Israel, care dispune de afaceri în China, Ucraina, SUA, Turcia, precum şi în Republica Moldova, investind capital personal prin intermediul companiilor în care este fondator majoritar şi administrator al acestora.

Susţine că, prin decizia contestată i s-a refuzat şederea legală şi dreptul la muncă în Republica Moldova, unde se află deja de şapte ani, nu a încălcat legislaţia statului şi nu a întreprins careva măsuri în defavoarea Republicii Moldova, dimpotrivă a adus investiţii, a creat locuri de muncă, a achitat impozitele din activitatea de antreprenor. La 24 aprilie 2012 s-a adresat Biroului Migraţie şi Azil cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei menţionate, însă prin răspunsul din 01 iunie 2012 cererea prealabilă a fost respinsă. Solicită reclamantul anularea deciziei Biroului Migraţie şi Azil nr.618 din 07 martie 2012 „Cu privire la refuzul acordării dreptului de şedere lucrătorului imigrant”.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2012 acţiunea a fost respinsă. La 20 martie 2013 Vahab Hezkiahu prin intermediul reprezentantului Organ Elena, a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii. Recurentul în motivarea recursului a indicat că prima instanţă la examinarea pricinii nu a ţinut cont de faptul că Vahab Hezkiahu este un om de afaceri, care a investit în economia naţională . Consideră că prin refuzul de a i se elibera permisul de şedere i se lezează dreptul la muncă, la apărarea şi administrarea investiţiilor, drept garantat investitorilor străini.

În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost expediată părţilor de către Curtea de Apel Chişinău la 28 ianuarie 2013. Astfel, recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul se consideră depus în termen. Examinînd argumentele recursului în raport cu circumstanţele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul înaintat de Vahab Hezkiahu prin intermediul reprezentantului Organ Elena urmează a fi admis cu remiterea pricinii la rejudecare din următoarele motive.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit.c1) CPC, instanţa, după ce judecă recursul este în drept, să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, trimiţînd pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art. 432 alin. (3) lit. d) şi f). În conformitate cu art. 118 al. (3) CPC, circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii sînt determinate definitiv de instanţa judecătorească pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Instanţa de judecată a constatat că, prin decizia Biroului Migraţie şi Azil nr.618 din 07 martie 2012 s-a refuzat prelungirea dreptului de şedere provizorie lucrătorului imigrant, cetăţeanului Israelului Vahab Hezkiahu, anul naşterii 10 septembrie 1961, posesor al paşaportului naţional nr.10931607, administrator al ÎCS

„BPI ASSET MANGEMENT” SRL.

2 Vahab Hezkiahu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migraţie şi Azil, solicitînd anularea deciziei Biroului Migraţiune şi Azil nr.618 din 07 martie 2012 „Cu privire la refuzul acordării dreptului de şedere lucrătorului imigrant”. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză Curtea de Apel Chişinău, ca instanţă de contencios administrativ, a respins acţiunea înaintată de Vahab Hezkiahu împotriva Biroului Migraţie şi Azil cu privire la contestarea actului administrativ. Instanţa de fond şi-a motivat soluţia prin faptul că reclamantul nu a prezentat probe ce ar confirma faptul că întreprinderile pe care le-a fondat şi le administrează desfăşoară activitatea economică, au profit, achită impozite, că a efectuat investiţii în Republica Moldova, respectiv Biroului Migraţie şi Azil întemeiat şi legal a refuzat prelungirea dreptului de şedere provizorie a lucrătorului imigrant.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că recurentul Vahab Hezkiahu a anexat la cererea de recurs şi a prezentat probe referitor la activitatea sa în calitate de conducător al întreprinderilor înfiinţate şi anume ÎM „OROT INVESTMENTS”, ÎCS „B.P.I. ASESS MENAGEMENT” SRL şi SRL „CARCAOT GRUP” pentru argumentarea ilegalităţii refuzului Biroului Migraţie şi Azil de acordare a dreptului de şedere. Menţionează instanţa de recurs că, conform prevederilor art. art. 405 alin.(2) şi 410 alin.(1) CPC, în redacţia de pînă la 01.12.2012, la cererea de recurs se anexa dovada de plată a taxei de stat şi lista noilor înscrisuri, iar la judecarea pricinii în recurs, instanţa verifica, în limitele recursului declarat, în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri, corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procedural.

Însă, în legătură cu operarea unor modificări a Codului de procedură civilă în baza Legii nr. 155 din 05 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, în conformitate cu prevederile art.442 CPC, judecînd recursul instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Prin urmare, Colegiul consideră că probele prezentate de către recurent urmează a fi cerecetate şi să li se dea aprecierea respectivă, precum şi altor circumstanţe ale pricinii, în partea ce ţine de fondul cauzei, în măsura în care ele sunt confirmate prin probe relevante pentru soluţionarea corectă a litigiului.

Totodată, din interpretarea art. 6 al CEDO, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărîrile contestate asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (cauza García Ruiz c. Spaniei din 21.01.1999).

Astfel, avînd în vedere faptul că recurentul a exercitat doar o cale de atac a hotărîrii judecătoreşti şi s-a constatat o eroare judiciară care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs care verifică doar legalitatea nu şi temeinicia unei hotărîri, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2012 şi a restitui pricina în prima instanţă spre rejudecare. 3 La rejudecarea pricinii, prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminînd pricina să emită o hotărîre legală şi întemeiată, respectînd dreptul părţilor la un proces echitabil.

În legătură cu operarea unor modificări a Codului de Procedură Civilă în baza Legii nr. 155 din 05 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului de Procedură Civilă, în temeiul art.11 al Legii contenciosului administrativ, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că pricina urmează a fi expediată pentru examinare în prima instanţă la Judecătoria Centru m. Chişinău. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Vahab Hezkiahu prin intermediul reprezentantului Organ Elena. Se casează hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vahab Hezkiahu împotriva Biroului Migraţie şi Azil cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea pricinii la rejudecare la Judecătoria Centru mun.

Chişinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Tamara Chişca-Doneva Nicolae Clima Valentina Clevadî 4