2rac-344/13 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă Gh. Popa dosarul nr. 2rac-344/13 instanţa de apel N. Chircu V. Harmaniuc G. Polivenco DECIZIE 18 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu, Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Întreprinderea individuală „Elena Dica”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii comerciale „Victoriabank” societate pe acţiuni împotriva Întreprinderii individuale „Elena Dica” cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 21 februarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Întreprinderea individuală „Elena Dica” şi menţinută hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 27 aprilie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 01 februarie 2011, Banca comercială „Victoriabank” societate pe acţiuni a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii individuale „Elena Dica” cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamanta BC „Victoriabank” SA a indicat că în baza contractului de locaţiune nr. 98 din 13 iulie 2010, ÎI „Elena Dica” s-a obligat să transmită în folosinţă temporară BC „Victoriabank” SA contra plată imobilul din str. Dacia,11/1, or. Teleneşti, cu nr. cadastral 89012117.047.01, cu suprafaţa totală de 31,9 m.p.. Menţionează că în urma încheierii contractului enunţat, la 26 iulie 2010, a fost semnat actul de predare-primire a bunului închiriat. Susţine că în scopul efectuării reparaţiei şi utilării bunului închiriat pentru desfăşurarea activităţii sale, reclamanta a încheiat contracte de prestare a serviciilor şi a achitat în avans preţul serviciilor contractate, însă din motive neîntemeiate nu a avut acces la încăperea închiriată, aceasta fiind ocupată de persoane terţe, care s-au declarat locatari în baza unor contracte.

Afirmă că pârâta a încălcat condiţiile pct. 4.1 din contractul de locaţiune şi prevederile art. 857 din Codul civil, reclamanta fiind pusă în imposibilitate de a lansa subdiviziunea sa. Invocă că reclamanta a încercat să soluţioneze divergenţele apărute pe cale amiabilă, însă s-au soldat cu eşec. 1 Conform pct. 8.1 din contractul de locaţiune, pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor, stipulate în prezentul contract, partea culpabilă compensează pagubele cauzate, inclusiv şi profitul ratat, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Indică că bunul închiriat era destinat lansării unei noi subdiviziuni a băncii. Înfiinţarea unei subdiviziuni este o procedură complexă, care prevede şi înregistrarea modificărilor introduse în Statutul Băncii.

Acest serviciu este contra plată, cuantumul fiind stabilit în mărime de 726 lei. Mai indică că conform studiului, venitul ratat al reclamantei pentru o zi bancară a desfăşurării activităţii sale constituie 741 lei. Astfel, venitul ratat din ziua semnării actului de predare-primire (110 zile bancare) constituie 81510 lei. Prin urmare, solicită încasarea de la pârâtă a sumei de 82236 lei, în vederea reparării prejudiciului cauzat, inclusiv profitul ratat, în urma neonorării obligaţiunilor contractuale. Prin hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 27 aprilie 2012 acţiunea a fost admisă şi a fost încasat de la ÎI „Elena Dica” în beneficiul BC „Victoriabank” SA suma de 82236 lei în contul reparării prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligaţiilor contractuale şi suma de 2467,08 lei, cheltuielile de judecată, taxa de stat achitată în beneficiul statului.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 februarie 2013 a fost respins apelul declarat de către ÎI „Elena Dica” şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 02 mai 2013, în termenul prevăzut de lege, ÎI „Elena Dica” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă. Recurentul ÎI „Elena Dica” în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece instanţa de apel, contrar prevederilor art. 130 alin. (1) şi (2) şi art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, a trecut în mod superficial asupra argumentelor invocate de către ÎI „Elena Dica” în cererea de apel, precum şi asupra materialelor anexate la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea şi temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile şi legislaţia în vigoare.

Menţionează că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel corect au încasat numai suma de 726 lei, achitată de către intimată pentru serviciile de lansare a subdiviziunii, restul sumei de 81510 lei fiind încasată neîntemeiat. Susţine că instanţele de judecată, la examinarea pricinii, nu au ţinut cont de prevederile art. 138 CPC, deoarece din materialele dosarului rezultă că înscrisurile anexate la dosar şi puse la baza emiterii soluţiilor sunt xerocopii neautentificate, iar din procesele-verbale ale şedinţelor de judecată nu rezultă că au fost cercetate originalele actelor, care au constituit temei de admitere a acţiunii. Prin referinţa depusă la 18 iunie 2013 BC „Victoriabank” SA a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârilor judecătoreşti.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 07 august 2013 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care 2 urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, BC „Victoriabank” SA a solicitat încasarea de la ÎI „Elena Dica” a sumei de 82236 lei, în vederea reparării prejudiciului cauzat, inclusiv profitul ratat, în urma neonorării obligaţiunilor contractuale. Instanţele judecătoreşti, fiind investite cu judecarea pricinii în cauză, justificat au ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii, încasând de la ÎI „Elena Dica” în beneficiul BC „Victoriabank” SA suma de 82236 lei în contul reparării prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligaţiilor contractuale. Conform art. 875 din Codul civil, prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.

Din materialele dosarului rezultă că la 13 iulie 2010, între ÎI „Elena Duca”, în calitate de locator şi BC „Victoriabank” SA, în calitate de locatar a fost încheiat contractul de locaţiune nr. 98, obiectul căruia îl constituia transmiterea în folosinţă temporară contra plată locatarului a imobilului cu o suprafaţă totală de 31,9 m. p. din cadrul bunului imobil din str. Dacia,11/1, or. Teleneşti, cu nr. cadastral 8901217.047.01, în scopul folosirii acestora în vederea amplasării subdiviziunii şi bunurilor locatarului. Conform pct. 1.2 din contractul menţionat, transmiterea efectivă a bunului închiriat va avea loc în baza actului de predare-primire a bunurilor închiriate, după onorarea obligaţiunilor asumate de către părţi în prezentul contract, cu privire la reconstrucţia/reparaţie/amenajarea bunului închiriat.

La 26 iulie 2010, între ÎI „Elena Dica” şi BC „Victoriabank” SA a fost semnat actul de primire-predare a bunului închiriat din str. Dacia,11/1, or. Teleneşti. Însă, din materialele dosarului rezultă că ÎI ”Elena Duca” nu a transmis BC „Victoriabank” SA bunul menţionat, deoarece după semnarea actului menţionat s-a stabilit că încăperea era ocupată de alte persoane. Conform pct. 8.1 din contractul de locaţiune, pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor, stipulate în prezentul contract, partea culpabilă compensează pagubele cauzate, inclusiv şi profitul ratat, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Conform art. 622 alin. (1) din Codul civil, în cazul neexecutării de către debitor a obligaţiei de a preda un bun, creditorul are dreptul să ceară ca bunul să fie luat de la debitor şi să-i fie predat sieşi ori să ceară plata despăgubirii.

Conform art. 884 din Codul civil, dacă locatorul nu predă la timp bunul închiriat sau refuză să-l predea, locatarul este în drept să ceară executarea acestei obligaţii şi repararea prejudiciului sau rezilierea contractului şi repararea prejudiciului cauzat astfel. Actele pricinii denotă faptul că pentru înfiinţarea unei noi subdiviziuni, care urma să activeze în încăperea închiriată, BC „Victoriabank” SA a suportat 3 cheltuieli în sumă de 726 lei, fapt confirmat prin ordinele de plată nr. 712 şi nr. 713 din 11 iunie 2010 (f. d. 54, 56). De asemenea, actele pricinii denotă şi faptul că venitul ratat de către BC „Victoriabank” SA de la data semnării actului de primire-predare din 26 iulie 2010 şi pînă la data depunerii prezentei cereri constituie 81510 lei (741 lei x 110 zile).

Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele judecătoreşti temeinic şi legal au încasat de la ÎI „Elena Dica” în beneficiul BC „Victoriabank” SA suma de 82236 lei în contul reparării prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligaţiilor contractuale, iar argumentele invocate de către recurentă în cererea de recurs sunt neîntemeiate şi de aceea nu pot fi reţinute. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe sunt întemeiate şi legale, iar argumentele invocate de recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Întreprinderea individuală „Elena Dica”. Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 februarie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 27 aprilie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii comerciale „Victoriabank” societate pe acţiuni împotriva Întreprinderii individuale „Elena Dica” cu privire la repararea prejudiciului material. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Ala Cobăneanu Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi 4