2ra-2593/13 — Evacuare

prima instanţă: V.Gâscă dosarul nr.2ra-2593/13 instanţa de apel: N.Cernat, A.Pahopol, A.Gavriliţa ÎNCHEIERE 18 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Stanico Pavel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată declarată de Ciolac Liudmila către Stanico Pavel şi Oficiul de executare Rîşcani, mun. Chişinău cu privire la evacuarea din locuinţă şi încasarea cheltuielilor suportate pentru închirierea spaţiului locativ şi acţiunea reconvenţională depusă de CCL nr.45 către Ciolac Liudmila, intervenienţi accesorii Pavel Stanico, Valentina Zamşa şi Oficiul de Executare Rîşcani, mun.

Chişinău privind anularea licitaţiei şi a actului de înstrăinare a imobilului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 ianuarie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Stanico Pavel, casată parţial hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27 aprilie 2012, c o n s t a t ă La 02 octombrie 2007 Ciolac Liudmila s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Stanico Pavel şi Oficiul de Executare Rîşcani, mun. Chişinău solicitînd evacuarea pîrîtului Stanico Pavel din imobilul situat în mun. Chişinău, bd. Moscovei 20/2, ap. 10 şi încasarea cheltuielilor suportate pentru închirierea spaţiului locativ. În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, la 06 iulie 2007 de către Oficiul de Executare Rîşcani a fost numită licitaţia publică de vânzare a apartamentului nr. 10 din bd.

Moscovei, 20/2, mun. Chişinău, care aparţinea debitorului Stanico Pavel şi confiscat pentru achitarea datoriei faţă de creditorul SA „Bucuria”. Reclamanta a indicat că, a achitat suma de 411 000 lei şi a întrat în proprietatea apartamentului nr. 10 din bd. Moscovei, 20/2, mun. Chişinău în baza acestei licitaţii, contractul de vânzare - cumpărare fiind înregistrat la OCT Chişinău. Însă pînă la momentul de faţă imobilul indicat nu i-a fost transmis în natură din motivul refuzului lui Stanico Pavel de a elibera imobilul. Astfel, Ciolac Liudmila a fost nevoită să închirieze un alt apartament, suportând cheltuieli suplimentare în afară de suma achitată la licitaţie, inclusiv cheltuieli pentru acordarea asistenţei juridice.

La 02 februarie 2010 CCL-45 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Ciolac Liudmila, intervenienţi accesorii Pavel Stanico, Valentina Zamşa şi Oficiul de Executare Rîşcani prin care a solicitat declararea nulă a procesului-verbal al licitaţiei din 06 iulie 2007. În motivarea acţiunii reconvenţionale, reclamantul a indicat că, familia Bîcavoi- Stanico Zinaida, care era membru al CCL-45, prin ordinul nr. 10811 din 04.11.1970 i- a fost repartizat apartamentul nr. 10 din bd. Moscovei 20/2, mun. Chişinău. În anul 2003 Bîcavoi-Stanico Z. A. a decedat iar la moment de acest apartament se folosesc membrii familiei acesteia. Apartamentul nr. 10 din bd. Moscovei 20/2, mun. Chişinău nu a fost privatizat şi a rămas în proprietatea CCL-45, de aceea consideră că prin procesul- verbal al licitaţiei din 06 iulie 2007 executorul judecătoresc Valentina Zamşa ilegal a vîndut apartamentul nr. 10 din bd.

Moscovei 20/2 mun. Chişinău ce aparţine cu drept de proprietate CCL-45. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 aprilie 2012, acţiunea declarată de Ciolac Ludmila a fost admisă parţial şi s-a dispus evacuarea lui Stanico Pavel cu toţi membrii familiei din apartamentul 10, bd Moscovei, 20/2, mun. Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ. Pretenţiile înaintate faţă de Oficiul de Executare Rîşcani s-au respins ca neîntemeiate, s-a încasat de la pîrîtul Stanico Pavel în beneficiul reclamantei Ludmila Ciolac suma de 7250 euro cu titlu de cheltuieli suportate pentru închirierea spaţiului locativ şi 7200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest cerinţele s-au respins ca neîntemeiate.

Acţiunea reconvenţională înaintată de CCL-45 a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea nominalizată mai sus,la 17 mai 2012 Stanico Pavel a declarat apel împotriva hotărârii instanţei de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 aprilie 2012 cu remiterea cauzei la rejudecare. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 ianuarie 2013 s-a admis apelul declarat de Stanico Pavel. S-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 aprilie 2012 în partea încasării sumei de 7250 euro cu titlu de cheltuieli suportate pentru închirierea spaţiului locativ şi s-a emis o hotărîre nouă în această parte, prin care: S-a respins integral pretenţiile din cererea de chemare în judecată depusă de Ciolac Liudmila împotriva lui Stanico Pavel privind încasarea sumei de 7250 euro cu titlu de cheltuieli suportate pentru închirierea spaţiului locativ.

În rest hotărîrea s-a menţinut. La adoptarea soluţiei instanţa de apel a constatat că, din materialele dosarului rezultă că, conform procesului-verbal de transmitere-primire a imobilului adjudecat la licitaţie cîştigătorul imobilului propus la licitaţia a devenit Ciolac Liudmila, iar la data de 06 iulie 2007, adjudecătorul a introdus suma completă de 411 000 lei la contul Oficiului de executare Rîşcani mun. Chişinău. În baza art. 134 Cod de Executare s-a transmis cu drept de proprietate lui Ciolac Liudmila apartamentul nr. 10 din mun. Chişinău bd. Moscovei, 20/2 (f. d. 13). Totodată, în procesul-verbal de transmitere-primire a imobilului adjudecat la licitaţie alăturat cu procesul-verbal de vînzare la licitaţie urma să fie prezentat la Organul Cadastral Teritorial Chişinău pentru perfectarea schimbărilor respective în registrul cadastral.

Potrivit extrasului din registrul bunurilor imobile eliberat la data de 15 februarie 2008, la data de 23 august 2007 Ciolac Liudmila şi Ciolac Igor au înregistrat dreptul de proprietate în temeiul procesului-verbal al licitaţiei din 06 iulie 2007 în registrul bunurilor imobile (f. d. 50). În baza faptelor organizării licitaţiei a fost intentată o cauză penală în privinţa executorului Zamşa Valentina, însă a fost pronunţată o sentinţa de achitare în privinţa executorului judecătoresc (f. d. 2-4). Instanţa de apel a constatat că, licitaţia a fost legală, iar Ciolac Liudmila şi Ciolac Igor sunt proprietari ai apartamentul nr. 10 din mun. Chişinău, bd. Moscovei, 20/2, care a fost obţinut în condiţiile legii.

Dobîndind dreptul de proprietate a acestui imobil, Ciolac Liudmila nu a avut posibilitate să se instaleze în acest apartament, Stanico Pavel creîndu-i obstacole refuzînd eliberarea acestui imobil. În conformitate cu prevederile art.499 al.(l) Cod Civil, drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobîndi atît între părţi, şi faţă de terţi numai prin înscrierea în registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor în temeiul acordului de voinţă dintre părţi. Astfel, Ciolac Liudmila şi Ciolac Igor au devenit în condiţiile prevăzute de lege proprietari cu drepturi depline asupra acestui imobil şi sunt în drept de a dispune în conformitate cu prevederile art. 315 al.

(1) Cod Civil de bunul său. Prin prisma normelor de drept enunţate, instanţa de apel a reţinut că, prima instanţă întemeiat a admisă pretenţiile reclamantei-intimate Ciolac Liudmila şi a dispus evacuarea lui Stanico Pavel cu toţi membrii familiei din apartamentul 10 din bd. Moscovei 20/2 mun. Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ. Referitor la capătul de cerere cu privire la încasarea de la pîrîtul-apelant Stanico Pavel în beneficiul Ludmilei Ciolac a sumei de 7250 euro cu titlu de cheltuieli suportate pentru închirierea spaţiului locativ, instanţa de apel a considerat această pretenţie neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind lipsită de suport probatoriu, or, întru confirmarea acestor pretenţii ultima nu a prezentat careva probe concludente şi pertinente cazului.

Cît priveşte acţiunea reconvenţională depusă de CCL-45 către Ciolac Liudmila, intervenienţi Pavel Stanico, Valentina Zamşa şi Oficiul de Executare Rîşcani, prin care s-a solicitat declararea nulă a procesului-verbal al licitaţiei cin 06 iulie 2007, instanţa de apel a menţionat că, instanţa de fond corect a concluzionat că, această pretenţie este nefondată, or, prin materialele pricinii se confirmă legalitatea petrecerii acesteia de către executorul judecătoresc Valentina Zamşa, care a avut loc cu respectarea prevederilor Codului de Executare. Astfel, la judecarea pricinii nu şi-au găsit confirmare argumentele reprezentantului CCL-45 precum că, apartamentul nr. 10 din bd. Moscovei 20/2 mun. Chişinău este proprietatea Cooperativei, or, ultimul urma să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor, însă careva probe în acest sens nu au fost prezentate.

La 18 mai 2013 şi respectiv la 23 mai 2013 Stanico Pavel a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti emise, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel. În motivarea recursului recurentul a indicat că atît instanţa de apel cît şi prima instanţă a emis decizia nominalizată cu încălcarea normelor de drept material, nu a elucidat toate circumstanţele cauzei. Mai mult ca atît, invocă recurentul că i-au fost încălcate prevederile art.6 CEDO, şi anume dreptul la un proces echitabil, şi prevederile art.8, 13 CEDO. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Stanico Pavel nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului Stanico Pavel se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Stanico Pavel, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Stanico Pavel ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Stanico Pavel, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru