2ra-2933/13 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului

prima instanţă – I. Dutca dosarul nr. 2ra-2933/13 instanţa de apel – N. Craiu, A. Pahopol, L. Bulgac ÎNCHEIERE 12 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Galina Stratulat Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Liubov Strungari, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Liubei Strungari împotriva Ludmilei Osadcii şi Serghei Osadcii cu privire la înlăturarea încălcărilor care nu sunt legate de posesiune şi cererea reconvenţională a Ludmilei Osadcii şi Serghei Osadcii împotriva Liubei Strungari cu privire la demolarea construcţiilor ridicate ilegal la distanţa de 2 m. de la gardul comun şi obligarea defrişării tuturor plantaţiilor care cresc la o distanţă mai mică de 2 m. de la gardul comun, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Liubov Strungari şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 26 octombrie 2012, prin care acţiunea iniţială şi acţiunea reconvenţională au fost respinse, constată: La 03 martie 2011 Liubov Strungari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Osadcii şi Serghei Osadcii cu privire la înlăturarea încălcărilor care nu sunt legate de posesiune. În motivarea cereri reclamanta a invocat, că este vecină cu pârâţii, având ambii case de locuit cu drept de proprietate. Invocă că pârâţii în lipsa acordului său, în anii 2009-2010 au construit ilegal anexele la casă, fără respectarea distanţelor prevăzute de legislaţie, rezervorul de scurgeri fiind construit la 2 metri de la poarta sa, provocând un miros urât permanent în ograda ei. Susţine că nici ridicarea veceului nu corespunde cerinţelor sanitar-igienice, iar terasa de vară este construită la 0,5 metri de la gardul său cu unghi de scurgere a apei de ploaie spre gardul ei, care se distruge în urma acestora.

La fel menţionează că pârâţii au instalat subteran o conductă de scurgere a apei de ploaie spre terasă şi de aici scurgerile revin spre gospodăria sa, iar gradul este construit cu găuri mari, prin care se scurge apa uzată de la spălarea automobilului. 1 Mai indică că vecinii săi au sădit mulţi copaci în apropierea gardului, umbra cărora menţin umezeală în curtea ei.

Solicită obligarea pârâţilor să strămute veceul din lemn şi rezervorul de scurgere din veceu construit la 2 m de poarta sa, să lichideze terasa de vară cu dimensiunile de 4m x 7m, cu nivelul de scurgere a ploilor spre gospodăria sa şi a cortului deasupra terasei, să lichideze conducta subterană de scurgeri a ploilor de pe acoperişul casei pârâtei instalat de la colţul casei către chiuveta terasei de vară, să lichideze chiuveta cu scurgere spre gospodăria sa, să lichideze gardul prin care pârâţii î-şi scurg murdăriile din ogradă şi apa utilizată de la spălarea automobilului, să scoată arborii alăturaţi gardului său, să repare gardul de piatră, obligarea pârâţilor să nu creeze obstacole în folosirea imobilului şi terenului aferent care-i aparţin cu drept de proprietate, încasarea din contul pârâţilor în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul dezbaterilor judiciare Osadcii Serghei şi Osadcii Ludmila au depus acţiune reconvenţională solicitând obligarea Liubei Strungari de a demola construcţiile ridicate ilegal la distanţa mai mică de 2 metrii de gardul comun, obligarea de a defrişa toate plantaţiile ce cresc pe terenul său la o distanţă mai mică de 2 metri de gardul comun, obligarea de a respecta distanţa minimă de 2 metri până la linia de hotar pentru ridicarea cărorva construcţii şi sădirea plantaţiei mai înalte de 2 m, obligarea de a repara gardul comun, care se distruge din vina ei, obligarea de a demola cotlonul ridicat neautorizat la gardul comun, cu încălcarea normelor antiincendiare, de a nu admite pe viitor înfumegarea gospodăriei sale, obligarea de a întreţine în ordine grajdurile sale pentru animale, pentru a evita mirosurile puternice neplăcute, obligarea să întreprindă măsuri cu animalele sale domestice, ca acestea să nu intre pe terenul ce-i aparţine; obligarea de a repara prejudiciul moral în mărime de 30000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii au indicat că pârâta încalcă obligaţia legală de respect reciproc, stabilită la art. 377 Cod civil. Susţine că în speranţa restabilirii unor relaţii bune de vecinătate a tolerat toate abuzurile vecinilor şi a sperat la ameliorarea acestora, însă vecinii dând dovadă de rea credinţă, atacă neîntemeiat în repetate rânduri autorităţile de resort. Afirmă că Strungari Liubov a ridicat construcţii pentru animale, chiar în spatele gardului comun ce despart gospodăriile, nefiind respectată distanţa de 2 m, la care se permite ridicarea unei construcţii în apropierea hotarului vecin, iar acoperişul acestor construcţii este construit încât apa se scurge pe gardul comun, deteriorându-l.

Mai invocă că Strungari Liubov a sădit pomi şi viţă de vie, care se întind la o înălţime de 3m, provocând umbrirea terenului lor. De asemenea, menţionează că Strungari Liubov a construit ilegal un cotlon cu lemne, la utilizarea căruia are loc poluarea gospodăriei sale. În cadrul dezbaterilor judiciare, reclamanta Strungari Liubov a depus cerere suplimentară privind obligarea pârâţilor Osadcii Ludmila şi Osadcii Serghei să lichideze şopronul neautorizat, concretizând că conform planului Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău chiuveta figurează ca şopron neautorizat. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 26 octombrie 2012 acţiunea iniţială şi acţiunea reconvenţională au fost respinsă ca neîntemeiate a fost respinsă acţiunea iniţială şi reconvenţională.

2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Liubov Strungari şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 03 iulie 2013, Liubov Strungari a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului invocă dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând a fi emisă cu încălcarea normelor de drept şi în contradicţie cu probele anexate la materialele cauzei. Consideră că instanţa de apel nu a elucidat circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a pricinii, nefiind la caz dată o apreciere probelor administrate.

Insistă că intimaţii, în lipsa acordului său au construit ilegal în apropiere de poarta şi ograda sa veceu, or potrivit art. 37 a Constituţiei RM fiecare are dreptul la un mediu neprimejdios din punct de vedere ecologic, aceste norme fiind ignorate la caz. Mai invocă că intimaţii au construit bucătăria de vară la o distanţă de 50cm de la linia de hotar, în condiţiile în care norma legală prevede distanţa minimă de 100 cm. Afirmă că instanţele inferioare au ignorat răspunsul Primăriei or. Vadul lui Vodă sin 23 octombrie 2009, prin care se îndeamnă intimaţii să ia măsuri pentru a nu permite trecerea apelor acumulate în urma ploilor. Susţine că instanţele au ignorat şi faptul că intimaţii au construit copacii în apropierea nemijlocită a gardului său, prin care se încalcă prevederile art. 398 alin. (1) Cod civil.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Strungari Liubov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

3 Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Strungari Liubov asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Strungari Liubov ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Liubei Strungari se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Galina Stratulat Tamara Chişca-Doneva 4