2ra-2766/13 — Recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiu locativ

dosarul nr.2ra-2766/13 prima instanţă: A.Catană instanţa de apel: E.Clim, M.Anton, I.Secrieru ÎNCHEIERE 12 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru, Tamara Chişca-Doneva examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vasilii Tcacencov, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Verei Tcacencova împotriva lui Vasilii Tcacencov, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Centru resurselor Informaţionale de Stat Registru” cu privire la recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiu locativ şi retragerea vizei de domiciliu, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Vera Tcacencova, şi casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 26 martie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La 23 martie 2010, Vera Tcacencova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasilii Tcacencov, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Centru resurselor Informaţionale de Stat Registru” cu privire la recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiu locativ şi retragerea vizei de domiciliu. În motivarea acţiunii reclamanta Vera Tcacencova a invocat că Vasilii Tcacencov are viză de înscriere pe adresa mun. Chişinău, str. Gh. Caşu, 14 ap. 2, însă, de fapt, nu locuieşte pe adresa menţionată din anul 1994. De asemenea pîrîtul nu contribuie la plata serviciilor locativ-comunale, şi, respectiv creează impedimente în folosirea spaţiului locativ.

Consideră reclamanta că pârâtul a pierdut dreptul la folosinţa spaţiului locativ menţionat, deoarece nu domiciliază pe adresa menţionată mai mult de şase luni. Cere reclamanta, Vera Tcacencova, recunoaşterea cu dreptul pierdut şi anularea vizei de înscriere lui Tcacencov Vasilii în ap. 2 din, str. Gh. Caşu, 14, mun. Chişinău. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 iunie 2011 acţiunea înaintată de Tcacencova Vera către Tcacencov Vasilii, intervenient accesoriu I.S. „Centrul resurselor Informaţionale de Stat Registru", cu privire la recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiu locativ şi retragerea vizei de domiciliu, a fost respinsă. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 iunie 2011 a fost dispusă corectarea erorii: a se indica - Î.S.

„Centrul resurselor Informaţionale de Stat Registru", în loc de: „Direcţia de evidenţă şi documentare a populaţiei sect. Centru". Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2013 apelul declarat de Vera Tcacencova a fost admis, fiind casată hotărîrea primei instanţe cu pronunţarea unei hotărîri de admitere a acţiunii şi a fost recunoscut Vasilii Tcacencov cu dreptul pierdut şi anulată viza de înscriere a acestuia în ap. 2 din: mun. Chişinău, str. Gh. Caşu, 14. La 24 mai 2013, Vasilii Tcacencov a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţa de apel la examinarea pricinii a dat o apreciere incorectă probelor prezentate în cadrul examinării pricinii.

Mai mult ca atît, sînt declarative argumentele invocate de către precum că Vasilii Tcacencov creează impedimente în folosirea spaţiului locativ. De asemenea instanţa de apel la examinarea pricinii incorect a nu a luat în consideraţie faptul că Vasilii Tcacencov este invalid de gradul II, şi prin urmare decizia instanţei de apel lezează dreptul la locuinţă a unei persoane cu grupa II de invaliditate. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentei cu decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, relatarea situaţiei, în viziunea recurentei, fără a indica un careva temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vasilii Tcacencov ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432 , art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de către Vasilii Tcacencov se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Tatiana Vieru Tamara Chişca-Doneva