2r-418/15 — Recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiu locativ

prima instanţă: A.Miron dosarul nr.2r-418/15 instanţa de apel: V.Pruteanu, A.Gavriliţă, L.Popova DECIZIE 23 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecător: Ala Cobăneanu Judecători: Galina Stratulat, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Larisa Luca şi reprezentantul acesteia – avocatul Gheorghe Jolea, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Luca împotriva Larisei Luca, Creţu Gheorghe şi Secţiei de Evidenţă şi Documentare a Populaţiei sect. Buiucani, mun.

Chişinău privind recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiu locativ şi retragerea vizei de reşedinţă, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2015, prin care cererea de apel declarată de către Larisa Luca a fost restituită ca fiind depusă înafara termenului legal, c o n s t a t ă La 15 iulie 2009, reclamanta Lilia Luca s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Larisei Luca, Creţu Gheorghe şi Secţiei de Evidenţă şi Documentare a Populaţiei sect. Buiucani, mun. Chişinău privind recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiu locativ şi retragerea vizei de reşedinţă (f.d.3). În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, împreună cu părinţii săi Luca Anastasia şi Luca Vasile au locuit în ap. 191 din str. Piaţa Unirii, 1, mun.

Chişinău. La data de 29.09.1992, mama sa Luca Anastasia a decedat. Ulterior, tatăl său Luca Vasile s-a recăsătorit cu Luca Larisa Simion, care la acel moment avea un fiu Creţu Gheorghe. La data de 20 noiembrie 2003 a decedat şi tatăl său, Luca Vasile. După decesul tatălui a locuit în apartamentul enunţat împreună cu Luca Larisa şi Creţu Gheorghe. Afirmă reclamanta că, din anul 2005, pîrîtul Creţu Gheorghe şi aproximativ din anul 2007, pîrîta Luca Larisa, nu mai locuiesc în acest apartament, ceea ce se confirmă prin actul de constatare a faptului din 01.04.2009, contrasemnat de vecini şi administratorul blocului locativ. Susţine că, după decesul lui Luca Vasile, în calitate de chiriaş principal a fost înscrisă pîrîta Luca Larisa şi toate facturile de plată veneau pe numele ei.

Insă, din 1 cauza lipsei ei de la locul unde de fapt îşi are viză de domiciliu, aceste facturi nu au fost achitate, acumulîndu-se o datorie de aproximativ 15 000 lei. Deoarece aceste persoane sînt înscrise în apartamentul vizat, reclamanta împreună cu familia, care de fapt sunt succesorii lui Luca Vasile, sunt puşi în situaţia de a nu putea locui nestingherit în acest spaţiu şi să achite ceea ce de fapt utilizează. Solicită reclamanta Lilia Luca, recunoaşterea dreptului pierdut de statul de chiriaş al lui Creţu Gheorghe Mihai şi al Larisei Luca Simion a-i ap. 191, din str. Piaţa Unirii Principatelor, 1, mun. Chişinău, cu radierea vizei de domiciliu din acest apartament de către Secţia de evidenţă şi Documentare a Populaţiei sect.

Buiucani, mun. Chişinău şi cu excluderea ulterioară din tabelul nominal. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2009, acțiunea înaintată de către Lilia Luca a fost admisă după cum urmează: s-au recunoscut Larisa Luca şi Creţu Gheorghe cu dreptul pierdut la folosirea spaţiului locativ din ap. 191, str. Piaţa Unirii Principatelor, 1, mun. Chişinău. s-a dispus retragerea vizei de reşedinţă a Larisei Luca şi Creţu Gheorghe din ap. 191, str. Piaţa Unirii Principatelor, 1, mun. Chişinău (f.d.28-29). Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 28 august 2014, Larisa Luca a declarat apel, solicitînd repunerea în termenul de declarare a apelului, admiterea acestuia, casarea hotărîrii instanţei de fond cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea înaintată de către Lilia Luca să fie respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.30-31).

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2015, cererea de apel înaintată de către Larisa Luca a fost restituită ca fiind depusă cu omiterea termenului legal de declarare (f.d.56-58). Invocînd ilegalitatea acestei încheieri, la 09 martie 2015, Larisa Luca prin intermediul reprezentantului – avocatul Gheorghe Jolea, a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2015, cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel pentru judecarea apelului. În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerînd-o ilegală şi neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural.

Susţine recurenta că instanţa de apel urma să ţină cont de normele de drept naţionale, cît şi de practica CEDO, în vederea neîngrădirii dreptului privind accesul liber la justiţie, fapt ce în prezenta speţă nu se atestă (f.d.66-67). Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 17 iunie 2015, pricina sus-indicată s-a ridicat de la examinare în ordine de recurs şi s-a remis Curţii de Apel Chişinău pentru emiterea unei încheieri suplimentare (f.d.79-80). Prin încheierea suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 08 iulie 2015, a fost respinsă cererea apelantei Larisa Luca privind repunerea în termenul de declarare a apelului (f.d.84-85).

Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 425 CPC, care statuează expres că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. 2 Din actele pricinii rezultă că încheierea recurată a fost pronunţată la 04 februarie 2015 (f.d.55) şi recepţionată de către recurenta Larisa Luca la data de 20 februarie 2015, ceea ce se confirmă prin scrisoarea de însoţire anexată la dosar (f.d.68), iar recursul înaintat de către ultima a fost depus la 09 martie 2015 (f.d.66- 75). Astfel, prin prisma art. 425 CPC, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Larisa Luca şi reprezentantul acesteia – avocatul Gheorghe Jolea urmează a fi respins cu menţinerea încheierii contestate.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu art.427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează prevederile art. 362 alin.(1) CPC (în vigoare la data emiterii hotărîrii primei instanţe – 06.11.2009), care statua expres că, termenul de declarare a apelului este de 20 zile de la data comunicării hotărîrii motivate, dacă legea organică nu dispune altfel, chiar dacă apelul a fost depus anterior. Prin prisma normei legale enunțate, instanţa de recurs relevă că, dispozitivul hotărîrii instanței de fond a fost pronunțat la data de 06 noiembrie 2009 (f.d.28-29).

În pofida faptului că, la materialele cauzei lipseşte avizul de recepţie a actului de dispoziţie menţionat, instanţa de recurs relevă că, intervalul de timp – mai mult de 4 ani, scurs de la momentul pronunţării hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2009 şi data depunerii cererii de apel – 28 august 2014 atestă dezinteresul vădit al recurentei vis-a-vis de procesul civil la care este parte şi în special neglijenţa de informare în privinţa soluţiei adoptate de instanţa de fond. Cît privește cererea recurentei Larisa Luca, privind repunerea în termenul de declarare a apelului pe motiv că, pricina a fost examinată în absența sa, din motive ce nu-i pot fi imputate și anume, pentru că nu a fost legal citată despre data, ora și locul ședinței de judecată, astfel nefiindu-i asigurat principiul disponibilităţii în drepturi a părților la proces, urmează a fi respinsă ca nefondată.

Or, actele cauzei denotă contrariul şi anume, pentru şedinţa de judecată din 04 noiembrie 2009, recurenta Larisa Luca a fost legal citată, ceea ce se confirmă prin citația publică anexată la dosar (f.d.24). Însă, la data și ora indicată, Larisa Luca în ședința de judecată nu s-a prezentat, nu a comunicat instanței motivele imposibilității de a se prezenta, nu a solicitat amînarea ședinței de judecată și nici examinarea cauzei în lipsa sa. De menționat, în scopul evitării lezării dreptului recurentei la un proces echitabil, instanţa de fond i-a oferit posibilitatea de a-și argumenta poziția procesuală, în acest sens amînînd de mai multe ori ședința de judecată, însă fără careva efect.

În acest context, recurenta s-a degrevat ea însuși de probațiune, or, ţine de obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă (f.d.24), a lua măsurile necesare privind protejarea 3 drepturilor sale de acces la instanţă, fapt, însă, ignorat cu desăvîrșire de către recurenta Larisa Luca.

Nu poate fi reţinut ca temei de a considera că apelul a fost depus în termen nici argumentul recursului precum că, recurenta Larisa Luca nu a asistat la pronunţarea dispozitivului, iar instanţa de fond nu i-a adus la cunoştinţă copia hotărîrii motivate, or, dînsa a fost în cunoştinţă despre existenţa prezentului litigiu şi examinarea lui (f.d.24), prin urmare, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO (cauza Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a se interesa despre desfăşurarea litigiului şi de a proteja drepturile sale de acces la instanţă fapt, însă, ignorat de aceasta, ce a generat omiterea termenului de depunere a apelului.

Alte circumstanțe în motivarea repunerii în termen a recursului nu au fost invocate. În astfel de circumstanţe, Colegiul conchide că, instanţa de apel întemeiat a respins cererea de repunere în termen a apelului şi a restituit cererea de apel ca fiind depusă cu omiterea termenului de declarare, avînd în vedere că argumentele invocate în susţinerea cererii de repunere în termen a apelului sunt neîntemeiate. Or, în cazul admiterii cererii şi repunerii apelului declarat de Larisa Luca, se va încălca principiul securităţii raporturilor juridice, garantat de articolul 6 şi preambulul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, ceea ce este inadmisibil. Luînd în consideraţie cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că argumentele invocate în recurs sînt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel.

În conformitate cu art. 427 lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Larisa Luca şi reprezentantul acesteia – avocatul Gheorghe Jolea. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Luca împotriva Larisei Luca, Creţu Gheorghe şi Secţiei de Evidenţă şi Documentare a Populaţiei sect. Buiucani, mun. Chişinău privind recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiu locativ şi retragerea vizei de reşedinţă. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Valentina Clevadî 4