2ra-2657/13 — Încasarea prejudiciului

dosarul nr. 2ra-2657/13 prima instanţă: S.Garştea-Bria instanţa de apel: I. Cimpoi, A. Gavriliţa, M. Guzun ÎNCHEIERE 12 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Galina Stratulat, Tatiana Vieru studiind cererea de recurs depusă de către Valerii Lovţov, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valerii Lovţov împotriva întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” cu privire la încasarea despăgubirii pentru lipsa forţată de la lucru, a compensaţiilor, încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” şi casată parţial hotărîrea Judecătorie Botanica, mun.

Chişinău din 28 ianuarie 2013, de admitere a acţiunii constată: La 17.11.2010, Valerii Lovţov a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” cu privire la încasarea despăgubirii pentru lipsa forţată de la lucru, a compensaţiilor, încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 29.04.2008 în baza ordinului nr. 122p şi art.86 alin.(l) Codul muncii a fost concediat din funcţia de tehnician de aviaţie din Departamentul tehnic ÎSCA „Air Moldova” în legătură cu reducerea personalului, salariul de funcţie cu adaos fiind 6000 de lei lunar. Menţionează reclamantul că prin horărîrea judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 20.09.2010 a fost restabilit în funcţia de tehnician de aviaţie în Departamentul tehnic ÎSCA „Air Moldova” şi la 23.09.2010 pîrîtul a emis ordinul nr.263/p din 23.09.2010 prin care a fost restabilit la lucru, însă, după restabilirea la lucru nu i s-a achitat compensaţia pentru timpul lipsei forţate de la lucru, în legătură cu ce a înaintat cerere de chemare în judecată. Pe parcursul examinării pricinii reclamantul a depus cereri suplimentare prin care a majorat cerinţele iniţiale (f.d.81-83, 122-123, 124-verso, 170-172). La 11.06.2012, în şedinţa de judecată, ÎSCA „Air Moldova” a înaintat cerere reconvenţională împotriva lui Valerii Lovţov privind restituirea sumei de 55913 lei, achitată ultimului ca o indemnizaţie de concediere egală cu mărimea sumată a unui salariu mediu săptămînal pentru fiecare an lucrat la întreprindere şi a cîte 3800 lei pentru lunile a 2-a şi a 3-a.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 11.06.2012 nu s-a dat curs cererii reconvenţionale a ÎSCA „Air Moldova” împotriva lui Valerii Lovţov privind restituirea sumei băneşti, fiindu-i acordat termen de 7 zile pentru înlăturarea neajunsurilor, respectiv achitarea taxei de stat. Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 17.12.2012 a fost restituită ca nedepusă cererea reconvenţională a ÎSCA „Air Moldova” împotriva lui Valerii Lovţov, cu toate documentele anexate în temeiul art.171 alin.(2) CPC. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 28.01.2013 a fost admisă acţiunea lui Valerii Lovţov. Cere Valerii Lovţov încasarea sumei de 170000 lei cu titlu de compensare a salariului pentru perioada absenţelor forţate de la muncă de la 06.05.2008- 23.09.2010, încasarea penalităţii în mărime de 0,1% pentru neachitarea în termen a plăţilor salariale, cît şi a prejudiciului moral în cuantum de 50000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 28 ianuarie 2013, acţiunea a fost admisă. S-a încasat de la ÎSCA „Air Moldova” în beneficiul lui Valerii Lovţov 156936 de lei cu titlu de salariu pentru perioada lipsei forţate de la serviciu pentru perioada de 07.05.2008 pînă la 22.09.2010, 24168,14 de lei cu titlu de compensaţie în legătură cu inflaţia pentru perioada de 01.10.2010 pînă la 01.12.2012, 198467,34 de lei cu titlu de compensaţie pentru reţinerea salariului, iar în total suma de 379601,48 de lei, 30000 de lei cu titlu de prejudiciu moral şi 3024 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. S-a încasat de la ÎSCA „Air Moldova” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 12287 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013, apelul declarat de ÎSCA „Air Moldova” a fost admis. S-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 28.01.2013, în partea admiterii pretenţiilor cu privire la încasarea sumelor de 156936 de lei cu titlu de salariu pentru perioada lipsei forţate de la serviciu pentru perioada de la 07.05.2008 pînă la 22.09.2010, de 24168,14 lei cu titlu de compensaţie în legătură cu inflaţia pentru perioada de la 01.10.2010 pînă la 01.12.2012, de 198467,34 lei cu titlu de compensaţie pentru reţinerea salariului, de 30000 de lei cu titlu de prejudiciu moral şi în această parte s-a emis o nouă hotărîre prin care: S-a admis pretenţia lui Valerii Lovţov împotriva ÎSCA „Air Moldova” cu privire la încasarea despăgubirii pentru lipsa forţată de la lucru ca întemeiată.

S-a încasat de la ÎSCA „Air Moldova” în beneficiul lui Valerii Lovţov suma de 156936 (una sută mie cincizeci şi şase mii nouă sute treizeci şi şase) de lei cu titlu de despăgubire pentru perioada lipsei forţate de la muncă, pentru perioada de la 06.05.2008 pînă la 22.09.2010. S-a respins pretenţia lui Valerii Lovţov împotriva ÎSCA „Air Moldova” cu privire la încasarea compensaţiei în legătură cu inflaţia pentru perioada de la 01.10.2010 pînă la 01.12.2012 şi pretenţia cu privire la încasarea compensaţiei - penalităţii pentru reţinerea salariului ca fiind neîntemeiate. S-a admis parţial pretenţia lui Valerii Lovţov împotriva ÎSCA „Air Moldova” cu privire la încasarea prejudiciului moral şi s-a încasat de la ÎSCA „Air Moldova” în beneficiul lui Valerii Lovţov 6000 (şase mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest pretenţia dată s-a respins ca neîntemeiată.

În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. La 05.06.2013, Valerii Lovţov a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013, solicitînd admiterea cererii şi casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 24.04.2013 referitor la sumele : 198 467,34 lei; 24 168,14 lei; 3024,00 lei.

De asemenea a solicitat recurentul menţinerea deciziei judecătoriei Botanica din 28.01.2013 fără modificări şi încasarea de la pîrîtul ÎSCA „Air Moldova” în folosul său sumele: - 156 936,00 lei pentru perioada din 07.05.2008 pînă la 22.09.2010 conform art.90 alin.(2) 329 alin.(2); 330 alin.(l) CM şi pct.(9), lit. a),b) al Hotărîrii Plenumului Curţii Supreme de Justiţie nr. 11 din 03.10.2005 „Despre practica aplicării de instanţele de judecată legislaţia despre obligaţiunea părţilor contractului individual de muncă să compenseze prejudiciul, pricinuit de ea celeilalte părţi a contractului”; -198 467,34 lei pentru întîrziere din 01.06.2008 pînă la 16.01.2013 conform art.328 alin.(l), 330 alin.(l), pct. b),(2); 332 CM (pentru întîrziere de 0,1%) şi pct.(9), lit.a),b),f); pct.(10) ale Hotărîrii Plenumului Curţii Supreme de Justiţie nr.11 din 03.10.2005 „Despre practica aplicării de instanţele de judecată legislaţia despre obligaţiunea părţilor contractului individual de muncă să compenseze prejudiciul, pricinuit de ea celeilalte părţi a contractului”; -24 168,14 lei pentru perioda din 01,10,2010 pînă la 01.12.2012 conform art.145 alin.(l),(2); 331 CM (compensaţie prejudiciului în legătură cu neachitarea la timp a salariului); -6 000,00 lei pentru pricinuirea prejudiciului moral în conformitate cu art.90 alin.(3); 327 alin.(l); 329 CM; -3 024,00 lei conform art.90, lit.i); 94;

96 alin.(l) CPC. Invocă recurentul că decizia instanţei de apel 24 aprilie 2013 este ilegală deoarece contrazice normelor de drept material. În special, invocă recurentul că în cazul concedierii ilegale şi lipsirii ilegale de posibilitatea de a munci, prejudiciul material , pe care trebuie să-l achite angajatorul conform art. 90 alin. (2) CM se atribuie în conformitate cu art. 329, 330 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) CM şi Hotărîrii Plenumului Curţii Supreme de Justiţie nr. 11 din 03.10.2005, ca salariul neprimit, care trebuie să fie compensat de angajator în termenul stipulat de art. 332 CM, şi anume conform alin. (1): lucrătorul prezintă angajatorului în scris cerere privind repararea prejudiciului material şi celui moral.

Angajatorul este obligat să înregistreze cererea respectivă, s-o examineze şi să emită ordinul corespunzător în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducîndu-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură. Apoi, alin. (2), dacă salariatul nu este de acord cu ordinul angajatorului sau dacă ordinul nu a fost emis în termenul prevăzut la alin.(1), salariatul este în drept să se adreseze cu o cerere în instanţa de judecată pentru soluţionarea litigiului individual de muncă apărut. De asemenea, indică recurentul că potrivit art.145, 331 CM, angajatorul în caz de neachitare la timp al salariului este obligat să compenseze prejudiciul prin indexarea obligatorie cu coeficientul stabilit conform datelor statistice, în volum deplin, dacă reţinerea a constituit o lună calendaristică şi mai mult.

Modul de calcularea a compensaţiei prejudiciului, se stabileşte de Guvern, care conform certificatului eliberat de Biroul Naţional de Statistică al RM pentru perioada din 01.10.2010 pînă la 01.12.2012 constituie 15,4 %, deoarece la 07.09.2010 a fost modificat CM. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Valerii Lovţov, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art.433 lit. a) CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, Dispune Recursul declarat de către Valerii Lovţov se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Galina Stratulat Tatiana Vieru