2ra-2952/13 — Declararea nulităţii testamentului şi prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

prima instanţă – T. Berdilă dosarul nr. 2ra-2952/13 instanţa de apel – G. Vavrin, I. Dănăilă, N. Bondarenco ÎNCHEIERE 11 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Valentina Cravcenco, reprezentată de către Victoria Zgherea în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Olgăi Arnăuţanu şi Iurie Jurcanu împotriva Valentinei Cravcenco cu privire la declararea nulităţii testamentului şi prelungirea termenului de acceptare a succesiunii împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 02 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Valentina Cravcenco şi menţinută hotărârea Judecătoriei Cantemir din 07 septembrie 2011, prin care acţiunea a fost admisă constată: La 07 septembrie 2009, Olga Arnăuţanu şi Iurie Jurcanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva Valentinei Cravcenco cu privire la declararea nulităţii testamentului şi prelungirea termenului de acceptare a succesiunii.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că la 28 decembrie 2008 în sat. Goteşti r-nul Cantemir a decedat tatăl lor Georghe Jurcanu. Menţionează că în ultima perioadă a vieţii tatăl lor avea o stare bolnăvicioasă, iar ei aflându-se peste hotare îi expediau bani pentru procurarea celor necesare cât şi achitarea serviciile de prelucrare a terenului de pe lângă casă oferite de pârâta Valentina Cravcenco. Reclamanţii afirmă că recent după ce ei au venit de peste hotare, perfectând dreptul lor de moştenitori asupra patrimoniului defunctului, au constatat că tatăl lor a perfectat un testament, conform declaraţiilor pârâtei, prin care i-a testat ultimei toată averea de care dispunea, inclusiv şi casa de locuit.

Consideră că testamentul menţionat este nul, deoarece relaţiile lor familiare cu defunctul ţineau de o stimă reciprocă şi ei îi acordau tot sprijinul care îl necesită o persoană în vârstă înaintată. Susţine că testatorul fiind la evidenţa medicului neurolog din luna mai 2003 cu diagnoza ictus cerebral ischemic acut cu hemipareză pe dreapta, şi conform certificatului medicului din 13 august 2009, la momentul perfectării testamentului, defunctul era dezorientat în timp şi spaţiu, starea psihică atestând că nu avea discernământ, deci a semnat testamentul neconştientizând ce semnează şi care vor fi efectele juridice al actului semnat. Referitor la prelungirea termenului de acceptare a moştenirii menţionează că după decesul tatălui, fiind la muncă peste hotare n-au avut posibilitatea de a reveni în ţară şi de a depune o cerere la notar cu privire la acceptarea moştenirii, pentru a se încadra în termenul de şase luni impus de lege.

Solicită anularea testamentului perfectat de testatorul Gheorghe Jurcanu pe numele Valentinei Cravcenco şi prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, deschise după decesul tatălui lor Gheorghe Jurcanu la 28 decembrie 2008 în sat. Goteşti, r-nul Cantemir. Prin hotărârea Judecătoriei Cantemir din 07 septembrie 2011 a fost admisă acţiunea, declarat nul testamentul înregistrat în Registrul actelor notariale cu nr. 384, din 14 aprilie 2005, autentificat de notarul de stat Natalia Mocanu, prin care Gheorghe Jurcanu a testat Valentinei Cravcenco, 1/2 cotă-parte din casa de locuit şi terenul pentru construcţie locativă situate în intravilanul sat.

Goteşti r-nul Cantemir, declarat nul certificatul de moştenitor testamentar înregistrat în Registrul actelor notariale cu nr. 3267 din 10 septembrie 2009, eliberat de notarul de stat Natalia Mocanu şi prelungit termenul de acceptare a moştenirii de către Olga Arnăuţanu, după decesul lui Gheorghe Jurcanu, cu 06 luni, începând calcularea termenului din data la care hotărârea judecătorească va rămâne definitivă. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 02 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Valentina Cravcenco şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 14 iunie 2013, Valentina Cravcenco, reprezentată de către Victoria Zgherea a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi adoptarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

Susţine că decizia redactată a Curţii de Apel i-a fost expediată la 19 aprilie 2013, considerând că recursul este depus în termen. În motivarea recursului a invocat că instanţa de apel a dat o apreciere arbitrară şi unilaterală a probelor prezentate. Afirmă că contrar prevederilor art. 130 CPC atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel nu a reflectat în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe. Menţionează că instanţa de apel nu a răspuns într-o manieră suficientă şi explicită argumentelor aduse de către apelant, violând în mod grav unul din elementele a principiului egalităţii armelor-principiul contradictorialităţii consacrat în art. 6 al Convenţiei.

Indică că instanţa în mod unilateral a apreciat starea defunctului în perioada întocmirii testamentului, luând în consideraţie doar expertiza psihiatrică legală postumă şi declaraţiile martorilor reclamanţilor, însă nu a luat în consideraţie, că declaraţiile unor martori vin în contradicţie cu înscrisurile prezentate. Astfel, au fost luate în considerare declaraţiile Raisei Miron - şef secţiei terapie SR Cantemir, care a declarat că Gheorghe Jurcanu în anul 2003 a suportat un accident vascular şi că la 28 octombrie 2006 Gheorghe Jurcanu a fost internat în secţia terapie a SR Cantemir în stare inconştientă. Afirmă că declaraţiile menţionate contravin informaţiei din extrasul medical în care este indicat că bolnavul Jurcanu a fost internat în mod planic la 28 octombrie 2006 în secţie de cardiologie.

La internare avea stare generală de gravitate medie, conştiinţă clară, poziţie activă, cu reflexe diminuate pe stânga. Informaţie similară se găseşte şi în fişa medicală a pacientului în care se descrie starea pacientului la internare. Mai mult, în fişa se indică că bolnavul în 2003 a suportat un ACV. Totodată, nici în fişă nici în extrasul medical nu este prezentă informaţia precum, că defunctul ar fi suportat vreun ACV repetat în 2005, cum au declarat martorii reclamanţilor. Invocă că în motivarea hotărârii instanţa nu s-a expus asupra probei anexate la dosar şi anume certificatul medical eliberat de către medicul de familie Maria Toma, în care este indicat că defunctul Gheorghe Jurcanu s-a aflat la evidenţă la medicul de familie cu diagnoza „Boală cerebro-vasculară, stare după accident cererebro-vascular acut repetat an.

2006-2007” şi începând cu anul 2007 a fost ţintuit la pat. Consideră că informaţia prezentată combate declaraţiile verbale a martorilor Telpiz, Staţi, Miron şi Nuca din cadrul examinării cauzei, care au susţinut că testatorul a avut al doilea acces cerebro-vascular în ianuarie-februarie 2005. Susţine că martorii au recunoscut, că după un tratament urmat după primul acces (anul 2003) şi până la a doilea acces Gheorghe Jurcanu avea starea de sănătate satisfăcătoare, putea să se deplaseze şi avea vorbire clară. De asemenea, indică că la momentul întocmirii testamentului testatorul avea capacitate de înţelegere a acţiunilor sale. Mai invocă că instanţa n-a ţinut cont de faptul că defunctul a activat în cooperativa agricolă de producere „Goteşteanca” până în vara anului 2005, fapt demonstrat prin declaraţiile martorului Ilii Melnicenco.

Consideră că este nemotivată concluzia instanţei precum, că nu pot servi ca probă declaraţiile notarului Natalia Mocanu - notarul de stat, pe motiv că contravin probelor acumulate în cadrul examinării pricinii atât în prima instanţa, cât şi în instanţa de apel. În acest sens, menţionează că în conformitate cu art. 23 a Legii cu privire la notariat, notarul poartă răspundere pentru încălcarea obligaţiilor sale profesionale inclusiv şi pentru darea declaraţiilor false. Însă, instanţa a ignorat depoziţiile notarului precum că ea la momentul autentificării testamentului a respectat toată procedura legală, a verificat dacă testatorul avea capacitate deplină de exerciţiu şi dacă conştientizează acţiunile sale şi nu a avut dubii.

Afirmă că în testament nu sunt indicate date, care ar specifica că notarul a întocmit testamentul la domiciliul testatorului pe motiv, că testatorul nu se poate deplasa la biroul notarial. Indică că din contra notarul a menţionat, că testatorul la perfectarea testamentului nu avea paralizie, mergea fără nici o problemă, şi-a exteriorizat voinţa de a testa averea sa prin cererea depusă la notar şi careva temeiuri de declara nul testamentul n-au fost constatate. Consideră neîntemeiată concluzia instanţei de apel de apreciere critică a declaraţiilor martorilor V. Andronic şi I. Melnicenco, deoarece n-au studii medicale şi nu pot aprecia starea de sănătate a testatorului Gheorghe Jurcanu. Invocă că instanţa nu a dat apreciere circumstanţelor de fapt, care le-au descris martorii apelantului.

Atât martorul Andronic, cât şi Melnicenco care a fost prieten cu defunctul şi colegul de serviciu au declarat că testatorul practic până în anul 2008 se deplasa singur şi conducea automobilul aflat în proprietatea sa, considerând că faptul dat dovedeşte că Jurcanu nu putea fi lipsit de conştiinţă. La fel, consideră că raportul de expertiză nr. 192 f/f-2012 nu poate fi considerat întemeiat, deoarece nu s-a dat apreciere tuturor circumstanţelor în ansamblu şi interconexiunea lor, care influenţează esenţial concluzia dată. Susţine că raportul de expertiză psihiatrică nu poate fi examinat ca o probă deplină şi completă, dacă concluzia se bazează doar pe declaraţiile martorilor, care nu sunt specialişti în domeniul psihiatriei.

Mai mult, concluzia raportului de expertiză nu poate avea putere probatorie, deoarece concluzia se bazează doar pe nişte întâmplări rezultate din comportamentul pacientului, care nu suferea de boală psihiatrică şi nu se afla la evidenţă medicului-psihiatru. Astfel, comisia a luat în consideraţie declaraţiile martorilor Leonid Sosnovschii, Iurie Popandopol, care deşi nu au studii medicale şi mai ales în domeniul psihiatriei au făcut concluzii, că defunctul în perioada întocmirii testamentului nu avea discernământ şi a avut un comportament inadecvat. Menţionează că instanţele de judecată au pus la baza hotărârii declaraţiile medicului neurolog Maria Nuca, care a afirmat că activează în calitate de expert la CEMV Cahul şi l-a cunoscut pe Gheorghe Jurcanu, deoarece la tratat până la deces.

Menţionează că din răspunsul IMSP CMF Cahul rezultă, că Maria Nuca în perioada 2003-2008 nu a activat în calitate de medic neurolog în IMSP CMF Cahul, ci în calitate de expert la CEMV Cahul, iar careva acte neurologice de staţionar precum că Gheorghe Jurcanu s-a aflat la evidenţa medicului neorolog lipsesc la materialele dosarului. Susţine că la materialele cauzei lipsesc careva probe precum, că defunctul la momentul întocmirii testamentului era limitat sau restrâns în capacitate de exerciţiu. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Valentina Cravcenco, reprezentată de către Victoria Zgherea, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Valentina Cravcenco, reprezentată de către Victoria Zgherea, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Valentina Cravcenco, reprezentată de către Victoria Zgherea ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul Valentinei Cravcenco, reprezentată de către Victoria Zgherea se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan