2rc-356/13 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă: N. Traciuc 2rc-356/13 DECIZIE 11 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan examinând recursurile declarate de către Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo” Societate pe Acţiuni şi Societatea Comercială „Semizeu” Societate cu Răspundere Limitată în pricina civilă la cererea introductivă a Biroului Vamal Centru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de Întreprinderea cu Capital Străin „Lurial” Societate cu Răspundere Limitată împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 12 iulie 2013, prin care a fost admisă contestaţia depusă de către Biroul Vamal Chişinău şi respinse cererile Centrului Internaţional de Expoziţii „Moldexpo” Societate pe Acţiuni şi Societăţii Comercială „Semizeu” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la validarea creanţelor constată: La 20 iunie 2012, Biroul Vamal Chişinău a depus în instanţa de insolvabilitate cererea introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate împotriva ÎCS „Lurial” SRL.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 28 iunie 2012 a fost admisă spre examinare cererea introductivă, fiind dispusă aplicarea măsurilor de asigurare conform prevederilor art. 35 din Legea insolvabilităţii, iar în calitate de administrator provizoriu a fost desemnat ÎI „Ispas Iurie”. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2012 a fost intentată procedura de insolvabilitate faţă de ÎCS „Lurial” SRL, iar în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate a fost desemnat ÎI „Ispas Iurie”. Totodată s-a dispus convocarea primei adunări de raportare şi validare a creanţelor pentru 12 octombrie 2012, ora 12:00 în incinta Curţii de Apel Chişinău şi a fost propus creditorilor de a depune creanţe la Curtea de Apel Chişinău până la adunarea de validare.

Dispozitivul hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2012 a fost publicat în Monitorul Oficial al RM, ediţia nr. 205-207 din 28 septembrie 2012. 1 La 12 aprilie 2013 instanţa de insolvabilitate a Curţii de Apel Chişinău a validat tabelul definitiv al creanţelor a ÎCS „Lurial” SRL, stabilind creditorii: - Creditori garantaţi: BC „Banca Comercială Română Chişinău” SA, cu suma creanţelor validate de 35061536,41 lei şi 2663168,51 Euro; - Creditori chirografari de rangul III: Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău cu suma creanţelor validate de 1268,61 lei, Biroul Vamal Chişinău cu suma creanţelor validate de 2129381,44 lei; - Creditori chirografari de rangul V: SRL „Nourco” cu suma creanţelor validate de 3890531,84 lei, SRL „Stromacom” cu suma creanţelor validate de 31416,18 lei; - Creditori chirografari de rangul VI, clasa II „Amenzi , penalităţi şi recuperarea prejudiciilor”: Biroul Vamal Chişinău cu suma creanţelor validate de 953354,88 lei, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău cu suma creanţelor validate de 859,58 lei. La 16 mai 2013 SC „Semizeu” SRL a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de ÎCS „Lurial” SRL în proces de insolvabilitate în suma de 19662,06 lei cu titlu de datorie.

La 24 mai 2013 CIE „Moldexpo” SA a înaintat cerere de validare a creanţelor faţă de ÎCS „Lurial” SRL în proces de insolvabilitate în sumă de 251279,58 lei, formată din 195034 lei – cu titlu de datorie, 35106,12 lei – cu titlu de penalităţi, 18098,10 lei – cu titlu de dobândă de întârziere, 3041,36 lei – cheltuieli de judecată, stabilite prin titlul executoriu nr. 2E-253/2012 din 31 octombrie 2012 şi includerea în tabelul de validare de rangul 5 şi 6. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2013 a fost continuată procedura de insolvabilitate faţă de ÎCS „Lurial” SRL, fiind intentată procedura de faliment faţă de ÎCS „Lurial” SRL, cu dizolvarea debitorului ÎCS „Lurial” SRL, fiind desemnat în funcţia de lichidator ÎI „Cojocaru Vladimir”.

La 08 iulie 2013 Biroul Vamal Chişinău a depus contestaţie împotriva cererilor de validare a creanţelor înaintate de SC „Semizeu” SRL şi CIE „Moldexpo” SA, solicitând nevalidarea creanţelor înaintate de către SC „Semizeu” SRL şi CIE „Moldexpo” SA şi radierea acestora din tabelul definitiv, ca fiind depuse cu omiterea termenului de prescripţie. Menţionează că conform art. 131 din Legea insolvabilităţii nr. 632 din 14 noiembrie 2011, creanţele urmau a fi înaintate în instanţa de judecată cel târziu la data aprobării de către instanţă a tabelului creanţelor. Cu referire la art. 140 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, în vigoare din 14 martie 2013, indică că cererea de admitere a creanţei se depune în termenul stabilit în hotărârea de deschidere a procedurii sau în termenul indicat în notificarea administratorului provizoriu.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 iulie 2013 contestaţia depusă de Biroul Vamal Chişinău a fost admisă, respinse cererile depuse de către SC „Semizeu” SRL şi CIE „Moldexpo” SA cu privire la validarea creanţelor faţă de ÎCS „Lurial” SRL în proces de lichidare, ca fiind depuse tardiv. La fel s-a dispus radierea din Tabelul definitiv al creanţelor ÎCS „Lurial” SRL în proces de lichidare creanţele depuse de către 2 SC „Semizeu” SRL şi CIE „Moldexpo” SA, ca fiind depuse cu omiterea termenului de prescripţie. La 26 iulie 2013, CIE „Moldexpo” SA a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 12 iulie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, cu adoptarea unei noi decizii, prin care să fie admisă cererea de validare a creanţelor a CIE „Moldexpo” SA cu includerea în Tabelul definitiv al creanţelor la suma de 251279,58 lei în baza titlului executoriu nr. 2E-253/2012 la procedura de insolvabilitate a ÎCS „Lurial” SRL.

În motivarea recursului a indicat că încheierea contestată este neîntemeiată, iar instanţa nu are nici un temei de respingere a cererii de validare a creanţelor ca depuse tardiv, deoarece legea nu prevede acest lucru. Cu referire la art. 31 al Legii insolvabilităţii nr. 623 din 14 noiembrie 2001, a indicat că creditorul va depune cerere introductivă privind intentarea procedurii de insolvabilitate numai după notificarea prealabilă a debitorului. Menţionează că societatea nu a fost notificată în sensul normei citate, iar la dosar nu sunt probe confirmative care ar demonstra respectarea procedurii prealabile de notificare. Cu referire la art. 131 al aceleaşi Legi, recurentul CIE „Moldexpo” SA a invocat că creditorii care îşi înaintează creanţa după expirarea termenului dar nu mai târziu de data încetării procesului de insolvabilitate, pot pretinde la satisfacerea creanţelor.

La 29 iulie 2013, SC „Semizeu” SRL a declarat recurs împotriva aceleiaşi încheieri, solicitând admiterea acestuia şi casarea încheierii recurate cu validarea creanţei în sumă de 19662,06 lei. În motivarea recursului a invocat aceleaşi argumente ca şi recurentul CIE „Moldexpo” SA. În conformitate cu art. 425 al CPC RM, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Instanţa de recurs remarcă că recursurile au fost declarate cu respectarea termenului prevăzut de lege. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind recursurile în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile neîntemeiate şi care urmează a fi respinse cu menţinerea încheierii recurate din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Astfel, prin încheierea din 12 iulie 2013 Curtea de Apel Chişinău a admis contestaţia depusă de Biroul Vamal Chişinău, a respins cererile depuse de către SC „Semizeu” SRL şi CIE „Moldexpo” SA cu privire la validarea creanţelor faţă de ÎCS „Lurial” SRL în proces de lichidare, ca fiind depuse tardiv.

La fel a dispus radierea din Tabelul definitiv al creanţelor ÎCS „Lurial” SRL în proces de lichidare creanţele depuse 3 de către SC „Semizeu” SRL şi CIE „Moldexpo” SA, ca fiind depuse cu omiterea termenului de prescripţie. Instanţa de recurs constată că încheierea dată este emisă cu respectarea prevederilor Legii insolvabilităţii, ce urmau a fi aplicate la soluţionarea chestiunilor supuse examinării. Astfel, din materialele dosarului rezultă cu certitudine faptul că prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2012 a fost intentată procedura de insolvabilitate faţă de ÎCS „Lurial” SRL, iar în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate a fost desemnat ÎI „Ispas Iurie”.

Prin aceiaşi hotărâre a fost convocată prima adunare de raportare şi validare a creanţelor pentru 12 octombrie 2012, ora 12.00, în incinta Curţii de Apel Chişinău, fiind propus creditorilor să depună creanţe la Curtea de Apel Chişinău până la adunarea de validare. Tot materialul probator atestă că dispozitivul hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2012 a fost publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 205-207 (4243- 4245) din 28 septembrie 2012. Iar la 12 aprilie 2013 instanţa de insolvabilitate a Curţii de Apel Chişinău a validat tabelul definitiv al creanţelor a ÎCS „Lurial” SRL, stabilind cercul creditorilor garanţi şi chirografari.

Conform art. 131 alin. (1) şi (2) al Legii insolvabilităţii nr. 632 din 14 noiembrie 2001 (în vigoare la data intentării procesului de insolvabilitate faţă de ÎCS „Lurial” SRL), dacă creditorul are o creanţă faţă de debitor la data intentării procesului de insolvabilitate, îşi înaintează în scris creanţa, indiferent de tipul ei, instanţei de judecată. La creanţă se anexează copiile de pe documentele din care izvorăşte creanţa. Creanţele pot fi înaintate în instanţa de judecată cel târziu la data aprobării de către instanţă a tabelului creanţelor. De altfel, la caz prezintă relevanţă ca fiind aplicabile şi dispoziţiile art. 140 alin. (2) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 (în vigoare de la 14 martie 2013), care indică că cererea de admitere a creanţei se depune în termenul stabilit în hotărârea de deschidere a procedurii sau în termenul indicat în notificarea administratorului provizoriu.

Termenul-limită pentru creditori privind înregistrarea cererii de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului preliminar este de 30 de zile calendaristice, iar pentru întocmirea tabelului definitiv, de 45 de zile calendaristice de la data intrării în procedură. Raportând la caz prevederile citate şi constatările relatate, instanţa de recurs remarcă că prima instanţă temeinic a constatat că atât SC „Semizeu” SRL, cât şi CIE „Moldexpo” SA depunând cererile de validare a creanţelor la 16 mai 2013 şi respectiv la 24 mai 2013, au omis termenul stabilit de Legea insolvabilităţii, fără a solicita repunerea în termenul prescris cu prezentarea probelor justificative în acest sens.

Or, după cum corect a reţinut prima instanţă, deşi dispozitivul hotărârii instanţei de insolvabilitate a fost publicat în Monitorul Oficial al RM la 28 septembrie 2012, fiind făcut public şi opozabil tuturor potenţialilor creditori ai ÎCS „Lurial” SRL, cererile de validare a creanţelor au fost depuse după validarea tabelului definitiv a creanţelor. 4 În conexiunea celor relatate şi prin prisma dispoziţiile art. 144 şi art. 145 al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 care reglementează creanţele contestate şi înaintarea tardivă a creanţelor, se atestă corectitudinea soluţiei date prin încheierea recurată cu privire la admiterea contestaţiei Biroului Vamal Chişinău şi respingerea cererilor depuse de către SC „Semizeu” SRL şi CIE „Moldexpo” SA cu privire la validarea creanţelor faţă de ÎCS „Lurial” SRL în proces de lichidare, ca fiind depuse tardiv.

Prin urmare, instanţa de recurs respinge ca fiind lipsită de suport legal referirea recurenţilor cu privire la faptul că SC „Semizeu” SRL şi CIE „Moldexpo” SA nu au fost notificate conform prevederilor art. 31 al Legii insolvabilităţii din 14 noiembrie 2001, nefiind respectată procedura de notificare, respectiv nefiind încălcat nici termenul de depunere a cererii de validare a creanţelor. Aceasta deoarece interpretarea dispoziţiilor art. 31 al Legii insolvabilităţii, dată de recurenţi, este una greşită, or în sensul normei enunţate este de înţeles că notificată în speţa dată trebuia să fie ÎCS „Lurial” SRL, care şi este debitor la caz, ca urmare a înaintării cererii introductive de către creditorul Biroul Vamal Chişinău, pe când recurenţii pretind a fi creditori în acest procesul şi nicidecum debitori.

Nu are relevanţă nici susţinerea recurenţilor cu privire la faptul că instanţa n-a aplicat prevederile art. 131 alin. (3) al Legii insolvabilităţii nr. 632 din 14 noiembrie 2001, care le acordă protecţie de a solicita validarea creanţelor până la data încetării procesului de insolvabilitate, deoarece recurenţii nu se încadrează nici în termenul stabilit de această normă, care de altfel, este una condiţionată.

Aici instanţa reţine că conform art. 131 alin. (3) al legii nominalizate creditorii care îşi înaintează creanţa după expirarea termenului prevăzut la alin.(2), dar în toate cazurile nu mai târziu de data încetării procesului de insolvabilitate, pot pretinde la satisfacerea creanţelor doar conform art. 141. Iar articolul 141 alin. (1) din aceiaşi lege direct indică că creditorul a cărui creanţă nu a fost validată şi care nu are un titlu executoriu sau o hotărâre definitivă trebuie să aducă administratorului, în termen de 15 zile din data depunerii listei de distribuire în instanţă, dovada faptului că refuzul validării a fost contestat sau că procesul pendinte a fost preluat.

Astfel fiind, reieşind din conţinutul prevederilor enunţate, instanţa de recurs remarcă că CIE „Moldexpo” SA pretinde la validarea creanţei în temeiul titlului executoriu nr. 2E-253/2012 din 31 octombrie 2012, respectiv ultima la data aprobării tabelului creanţelor deja deţinea un titlu executoriu, însă nu şi-a exercitat dreptul său în termenul stabilit pentru înaintarea cererii cu privire la validarea creanţei, omiţându-l nejustificat. La fel, nici SC „Semizeu” SRL nu a făcut dovada faptului că şi-a exercitat dreptul său la validarea creanţei faţă de ÎCS „Lurial” SRL în condiţiile şi în termenele impuse de lege.

Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că încheierea recurată este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 5 ajunge la concluzia de a respinge recursurile şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 iulie 2013. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se resping recursurile declarate de către Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo” Societate pe Acţiuni şi Societatea Comercială „Semizeu” Societate cu Răspundere Limitată. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 iulie 2013 în pricina civilă la cererea introductivă a Biroului Vamal Centru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de Întreprinderea cu Capital Străin „Lurial” Societate cu Răspundere Limitată.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan 6