- Dosarul nr.
- 2ra-2013/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 11 septembrie 2013
- Părțile
- Sindrevici Victor vs ÎS Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codrul
- Pe scurt
- Conţinutului contractului individual de muncă
2ra-2013/13 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului şi a prejudiciului moral
prima instanţă: M. Avornic dosarul nr. 2ra-2013/13 instanţa de apel: I. Secrieru, S. Arnăut, Iu. Cotruţă DECIZIE 11 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completul, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Galina Stratulat Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Victor Sindrevici, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Sindrevici împotriva Întreprinderii de Stat ,,Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 februarie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Întreprinderea de Stat ,,Staţiunea Tehnologico- Experimentală Codru”, casată hotărârea Judecătoriei Centru mun.
Chişinău din 20 noiembrie 2012 şi emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 25 iulie 2012, Sindrevici Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS ,,Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie şi încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii a invocat că în conformitate cu ordinul nr. 02-p din 02 decembrie 2008 emis de către directorul ÎS ,,Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codrul” a fost angajat în funcţia de şef de secţie melioraţie şi energetică.
Indică că la 19 şi respectiv 23 martie 2012 a fost preavizat despre concedierea sa în legătură cu reducerea statelor de personal, determinată de reorganizarea ÎS ,,Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codrul”, însă făcând cunoştinţă la 23 mai 2012 cu ordinul de preavizare a observat că concedierea sa are loc în legătură cu reducerea funcţiei de inginer pe ameliorare, pe când dânsul deţine funcţia de şef de secţie melioraţie şi energetică. Susţine că la 19 iunie 2012 s-a adresat directorului ÎS ,,Staţiunea Tehnologico- Experimentală Codru” cu cerere, prin care 1-a informat despre faptul că el este angajat în funcţia de şef secţie melioraţie şi energetică şi nu poate fi concediat în legătură cu reducerea funcţiei de inginer pe ameliorare, solicitând totodată şi efectuarea unei anchete interne, demers care a rămas fără răspuns şi satisfacere.
Mai invocă reclamantul că s-a mai adresat pârâtului cu o cereri, prin care a invocat rectificarea erorilor admise, însă solicitările sale au rămas fără răspuns. 1 Afirmă că prin ordinul nr. 34-p din 23 iulie 2012 a fost concediat din funcţie în legătură cu reducerea funcţiei de inginer pe ameliorare. Apreciază ordinul de concediere drept ilegal, invocând în acest sens că funcţia de şef al secţiei melioraţie şi energetică nu a fost redusă, nefiind inclusă în lista funcţiilor care urmau a fi supuse reducerii, drept urmare dânsul nu poate fi concediat din funcţia de inginer pe ameliorare, funcţie pe care dânsul nu o deţinea. Solicită anularea ordinului de concediere nr. 34-p din 23 iulie 2012 cu privire la reducerea statelor de personal, restabilirea în funcţia de şef secţie melioraţie şi energetică şi încasarea prejudiciului moral în valoare de 10000 lei.
Prin hotărârea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20 noiembrie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, a fost anulat ordinul de concediere nr. 34-p din 23 iulie 2012 cu privire la reducerea statelor de personal, Sindrevici Victor a fost restabilit în funcţia de şef secţie melioraţie şi energetică, fiind încasat din contul ÎS ,,Staţiunea Tehnologico- Experimentală” Codrul în beneficiul lui Sindrevici Victor prejudiciul moral în valoare de 2000 lei şi din contul ÎS Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codrul în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 200 lei, fiind dispusă, totodată şi executarea imediată a hotărârii în partea restabilirii la serviciu. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 februarie 2013 a fost admis apelul declarat de către ÎS ,,Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codrul”, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă prin care acţiunea a fost respinsă.
La 15 aprilie 2013 Sindrevici Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea în vigoarea a hotărârii primei instanţe. În motivarea recursului invocă dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând a fi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Susţine că instanţa de apel, în motivarea soluţiei adoptate a reţinut ca probă concludentă şi pertinentă copia contractului individual de muncă din 01 decembrie 2008, prezentat de către intimat la examinarea pricinii în ordine de apel, în care este indicat că dânsul a fost angajat în funcţia de inginer pe ameliorare.
Apreciază probată dată a fi drept una falsă, iar în vederea demonstrării ilegalităţii acesteia, a solicitat instanţei audierea în calitate de martor a şefului secţiei resurse umane, pentru a explica de ce în contractul individual de muncă nu este indicat funcţia în care este angajat şi de ce în tabelele de evidenţă a timpului lucrat a confirmat prin semnătură faptul că dânsul deţinea funcţia de şef de secţie melioraţie şi energetică, însă demersul dat a fost respins de către instanţa de apel. Consideră că instanţa de apel l-a lipsit de dreptul de a demonstra ilegalitatea copiei contractului individual de muncă, probă, care de altfel a constituit un temei determinant la emiterea deciziei de către instanţa de apel, pe cînd instanţa de apel urma să aprecieze proba prezentată de intimat în ansamblul şi interconexiunea cu alte înscrisuri importante ale cauzei, clauzîndu-se de lege.
Menţionează că în luna martie 2009 i s-a adus la cunoştinţă ordinul nr. 02-p din 02 decembrie 2008 de angajare, însă copia ordinului de angajare prezentat de dânsul diferă de copia ordinului de angajare prezentat de către intimat, în acest sens invocând că în copia ordinului pe care l-a prezentat el este indicată funcţia în care este angajat, pe când ordinul prezentat de angajator este menţionat că se angajează în funcţia deţinută la Institutul de Pomicultură în Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, drept urmare, consideră recurentul că intimatul a prezentat instanţei o copie falsificată a ordinului de angajare. 2 Susţine că ordinul de angajare care nu i-a fost adus la cunoştinţă nu poate avea putere legală, or, pentru producerea efectelor juridice legea impune aducerea lui la cunoştinţă salariatului.
Insistă că la materialele cauzei sunt suficiente probe, prin care se confirmă că dînsul deţinea funcţia de şef de secţie melioraţie şi energetică, reţinînd în acest sens cererea de angajare la serviciu (f.d.68), actul din 28 iunie 2010 (f.d.133), raportul personal al muncitorului V. Zdorova (f.d. 69), Jurnalul de instrucţie a tehnicii de securitate (f.d.70-114) şi tabelele de evidenţă a timpului lucrat (f.d.51-58), acte ce denotă deţinerea funcţiei de şef de secţie melioraţie şi energetică. Afirmă că între el şi intimat nu a fost încheiat contract individual de muncă pentru funcţia de şef de secţie melioraţie şi energetică, însă ţinând cont de faptul că a fost angajat la serviciu în funcţia dată, a efectuat sarcinile corespunzătoare acestei funcţii şi cu referire la art. 58 alin. (3) Codul muncii, consideră recurentul că între ei a fost încheiat contract individual de muncă pentru funcţia de şef de secţie melioraţie şi energetică pe perioadă nedeterminată.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa recurentului la 12 martie 2013, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 144). Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 15 aprilie 2013 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Din actele cauzei se constată cu certitudine că în conformitate cu hotărîrea Guvernului nr. 761 din 24 iunie 2008 cu privire la optimizarea infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării din sectorul agroalimentar, în rezultatul reorganizării prin contopire a ÎS „institutul de Cercetări pentru Pomicultură” şi a altor instituţii a fost creată Instituţia Publică „Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare” care la rîndul său a creat ÎS „Staţiunea Tehnologico-Experimentală „Codru”. Conform art. 5 lit. b) aceleiaşi Hotărîri de Guvern, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi alte instituţii abilitate, urma să elaboreze şi să aprobe actele de constituire a instituţiilor publice nou create, structurile şi statele de personal.
Întru executarea hotărîrii menţionate, Institutul de Cercetări pentru Pomicultură a emis ordinul nr. 92-c din 15 septembrie 2008, preavizînd personalul despre desponibilizare, iar prin ordinul nr. 121-c din 28 noiembrie 2008 personalul inclusiv şi recurentul Sindrevici Victor au fost concediaţi prin transfer în temeiul art. 86 alin.(1) lit. u) Codul muncii. Tot actele cauzei atestă că la 28 noiembrie 2008, Sindrevici Victor a depus o cerere prin care a solicitat să fie transferat din Institutul de Pomicultură în Institutul Ştiinţifico Practic de Horticultura şi Tehnologii Alimentare cu începere de la 01 3 decembrie 2008, în funcţia de şef al secţiei hidromeliorare şi energetică a ÎS Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codrul (f.d.
3). La fel, la caz, s-a stabilit şi faptul că conform contractului individual de muncă nr.163 din 01 decembrie 2008, încheiat între ÎS STE „Codul” şi Sindrevici Victor, semnat de ambele părţi, intimatul Sindrevici Victor a fost angajat în funcţia de inginer pe meliorare în secţia hidromeliorare şi energetică (f.d. 115). În acest sens instanţa de apel corect a reţinut prevederile art. 45 Codul muncii, care indică că contractul individual de muncă este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute de prezentul cod, de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă, precum şi să achite la timp şi integral salariul.
Conform art. 49 alin. (1) lit. d1) Codul muncii, conţinutul contractului individual de muncă este determinat prin acordul părţilor, ţinîndu-se cont de prevederile legislaţiei în vigoare, şi include specialitatea, profesia, calificarea, funcţia. În conformitate cu prevederile art. 56 alin. (3) Codul muncii, contractul individual de muncă se întocmeşte în două exemplare, se semnează de către părţi şi i se atribuie un număr din registrul unităţii, aplicîndu-i-se ştampila unităţii. Un exemplar al contractului individual de muncă se înmînează salariatului, iar celălalt se păstrează la angajator. Prevederile art. 65 alin. (1) Codul munci, indică că angajarea se legalizează prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului, care este emis în baza contractului individual de muncă negociat şi semnat de părţi.
Iar în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) şi (3) Codul muncii, angajarea prin transferare la o muncă permanentă la o altă unitate ori transferarea într-o altă localitate împreună cu unitatea, se permit numai cu acordul scris al părţilor, în caz de transfer în condiţiile alin.(1), părţile vor opera modificările necesare în contractul individual de muncă conform art. 68, în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) emis de angajator care se aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură. în termen de 3 zile lucrătoare.
De altfel, cu referire la prevederile normelor citate şi în vederea realizării contractului nr.163 din 01 decembrie 2008 la 02 decembrie 2008, ÎS Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codrul a emis ordinul nr. 02p prin care, în baza Hotărîrii Guvernului nr. 761 din 24 iunie 2008 a schemei de încadrare şi salarizare, precum şi a acordului salariaţilor, au fost angajaţi prin transfer la ÎS Staţiunea Tehnologico- Experimentală Codrul, începînd cu 01 decembrie 2008, cu salariul lunar conform schemei de salarizare şi normativelor în vigoare şi cu condiţii de muncă stipulate în contractul individual de muncă un şir de angajaţi, inclusiv şi Sindrevici Victor, care pînă la transfer deţinea funcţia de şef de secţie melioraţie şi energetică la Institutul de Pomicultură (f.d.
4). Faptul că recurentul a fost angajat în calitate de inginer pe meliorare în secţia hidromeliorare şi energetică se atestă şi prin contractul - tip nr.10 din 03 ianuarie 2011 cu privire la răspunderea materială individuală deplină, semnat de ambele părţi, din care rezultă că Sindrevici Victor deţinea funcţia de inginer pe meliorare în secţia hidromeliorare şi energetică (f.d. 116). Sub acest aspect, se constată drept corecte concluziile instanţei de apel cu referire la faptul că Sindrevici Victor a fost angajat în calitate de inginer pe meliorare în secţia 4 hidromeliorare şi energetică la ÎS STE „Codrul” şi nu în funcţia de şef de secţie melioraţie şi energetică.
Respectiv, corect fiind respinse afirmaţiile recurentului precum că în momentul semnării contractului individual de muncă din 01 decembrie 2008 în contract nu a fost indicată funcţia în care el se angajează şi că acest înscris a fost efectuat mai tîrziu de angajator, după ce a fost chemat în judecată, deoarece instanţei au fost prezentate probe veridice care confirmă existenţa contractelor individuale de muncă a angajaţilor ÎS STE „Codrul” în care persistă şi contractul individual de muncă nr.163 din 01 decembrie 2008, încheiat între ÎS STE „Codrul” şi Sindrevici Victor, semnat de ambele părţi, în care este indicat că intimatul Sindrevici Victor a fost angajat în funcţia de inginer pe meliorare în secţia hidromeliorare şi energetică.
Or, prin omisiunile angajatorului admise la înscrierea funcţiei a lui Sindrevici Victor în Registrul instructajului de protecţie a muncii la locul de muncă şi tabelele de pontaj, în calitate de şef de secţie, nu poate fi considerate drept probă care atestă şi angajarea acestuia în funcţia respectivă. Este apreciată critic şi referire recurentului la contractul individual de muncă prezentat de el cu acelaşi număr şi din aceiaşi dată, din care rezultă că la momentul angajării lui Sindrevici Victor contractul nu conţinea informaţii referitor la funcţia în care a fost angajat intimatul, deoarece a fost prezentată copia acestuia neautentificată în modul stabilit, pe cînd în conformitate cu prevederile art. 138 alin.(1) CPC, înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu-se locul de aflare a originalului.
Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanţele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum şi în alte cazuri cînd instanţa consideră necesară prezentarea originalului (f.d. 133). Mai mult că, în sensul art. 118 CPC, care reglementează obligaţia probaţiunii în judecată, recurenta nu a adus în susţinerea acestui capăt de cerere probe care ar atesta incontestabil angajarea lui la ÎS STE „Codrul” în funcţia de şef de secţie melioraţie şi energetică. Urmare a celor menţionate, instanţa de recurs constată că temeinic au fost respinse şi cerinţele lui Sindrevici Victor ce ţin de restabilirea la lucru şi repararea prejudiciului moral, or, cerinţele date, sunt subsecvente cerinţei cu privire la anularea ordinului de demisie, care s-a constatat a fi unul legal.
În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine, că la 21 mai 2012 ÎS Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codrul în executarea Hotărîrii Guvernului nr.608 din 11 august 2011, a emis ordinul nr. 19-p, prin care a decis reducerea numărului de personal al unităţii şi preavizarea salariaţilor despre concediere în legătură cu reducerea statelor de personal. La 21 mai 2012 ÎS Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codrul, în executarea Hotărîrii Guvernului nr.608 din 11 august 2011, a emis ordinul nr. 20-p prin care salariatul Sindrevici Victor a fost preavizat, conform prevederilor art. 88 alin. (1) lit. b) Codul muncii despre concediere în legătură cu reducerea funcţiei de inginer pe meliorare, iar conform art. 88 alin. (1) lit. c) Codul muncii, concomitent cu preavizarea i s-a propus funcţia de muncitor (f.d.7,46,).
Totodată, conformându-se dispoziţiilor art. 88 alin. (1) Codul muncii, ÎS Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codrul s-a adresat organului sindical în vederea obţinerii acordului pentru concediere (f.d.49). 5 În această ordine de idei instanţa de recurs constată că la concedierea lui Sindrevici Victor, de către ÎS Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codrul au fost respectate cerinţele legale impuse prin prevederile art. 88 Codul muncii, care reglementează procedura de concediere în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal, fapt ce indică la legalitatea deciziei instanţei de apel şi netemeinicia acţiunii în acest sens.
În conexiunea celor relatate se respinge argumentul recurentului precum că este eronată interpretarea instanţei de apel a normelor legale aplicabile cauzei, în ce priveşte pretenţiile lui ce ţin de anularea ordinului de concediere şi restabilirea în funcţia de şef de secţie melioraţie şi energetică a ÎS STE „Codrul”, deoarece se combate prin constatările sus invocate, care indică şi la netemeinicia şi altor afirmaţii formulate la acest capitol.
În consecinţă, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Comisia a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu- se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs, mai mult că acestea nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată la caz a normelor de drept material sau procedural de către instanţe.
Distinct de cele relatate şi având în vedere faptul că decizie instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul declarat de către Sindrevici Victor. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 februarie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Sindrevici împotriva Întreprinderii de Stat ,,Staţiunea Tehnologico-Experimentală Codru” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie şi încasarea prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Galina Stratulat Tamara Chişca-Doneva 6