2r-671/13 — Declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare

dosarul nr. 2r-671/13 prima instanţă: I. Druţă instanţa de apel: D. Manole, E. Fistican, N. Traciuc DECIZIE 11 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Chişca-Doneva Tamara şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Serghei Barbos şi Dina Repina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Cecoi împotriva lui Serghei Barbos şi Dina Repina cu privire la declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare şi radierea dreptului de proprietate, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2013, prin care apelul declarat de Serghei Barbos a fost restituit, c o n s t a t ă: La 21 decembrie 2011, Tatiana Cecoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Barbos şi Dina Repina cu privire la declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare.

În motivarea acţiunii, reclamanta a invocat că în virtutea relaţiilor de rudenie cu Serghei Barbos, reclamanta a încheiat la 31 octombrie 2011 contractul de ipotecă cu „Banca Comercială Română” Societate pe Acţiuni, în baza căruia Tatiana Cecoi a constituit gajul asupra apartamentului său situat în municipiul Chişinău, str. Bogdan Voievod 2/1 ap.8 în favoarea Societăţii cu Răspundere Limitată „XML Leasing”, al cărui director este Vasile Barbos, tatăl lui Serghei Barbos. La 17 decembrie 2010, la rugămintea lui Serghei Barbos şi a lui Vasile Barbos, reclamanta a încheiat contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 63 din str. Valea Crucii, 26, mun. Chişinău, în temeiul căruia dreptul de proprietate asupra apartamentului numit a fost înregistrat după Serghei Barbos, care pînă la momentul de faţă nu a achitat preţul apartamentului, motiv pentru care contractul trebuie considerat fictiv şi lovit de nulitate.

A evidenţiat, Tatiana Cecoi, şi faptul că din spusele pîrîtului, ultimul avea un proiect comercial, datorită căruia va stinge datoria creditelor luate. A menţionat reclamanta, că apartamentul se află în posesia şi folosinţa sa, iar încheierea contractului de vînzare-cumpărare nu a avut ca scop producerea efectelor juridice. 1 Solicită, Tatiana Cecoi declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare din 17 decembrie 2010 al apartamentului nr. 63 de pe strada Valea Crucii, nr. 26, municipiul Chişinău. La 13 martie 2012, Tatiana Cecoi a depus cerere de concretizare a cerinţelor, prin care a solicitat declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare din 17 decembrie 2010 precum şi dispunerea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău de a radia dreptul de proprietate a lui Serghei Barbos şi Dina Repina asupra apartamentului sus indicat, cu înregistrarea acestui drept după reclamantă şi ridicarea tuturor interdicţiilor (f.d.

21-22). Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 09 aprilie 2012, acţiunea a fost admisă. A fost declarat nul contractul de vînzare-cumpărare nr. 8483 din 17 decembrie 2010 a apartamentului nr.63, situat în mun. Chişinău, str. Valea Crucii, 26, încheiat între Tatiana Cecoi şi Serghei Barbos. A fost încasat, în mod solidar de la Serghei Barbos şi Dina Repina în folosul statului taxa de stat în mărime de 25000 lei (f.d. 31-33). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2012 nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Serghei Barbos şi Dina Repina pentru neprezentarea dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 18750 lei, acordîndu-le pentru aceasta termen pînă la 23 octombrie 2012 (f.d.

84-85). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2012 a fost restituită cererea de apel depusă de Serghei Barbos şi Dina Repina în temeiul art. 369 alin.(l) lit.a) CPC (f.d. 105). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2013 a fost respinsă cererea apelantului Serghei Barbos privind repunerea în termenul de atac cu apel. A fost restituită respectiva cerere ca fiind depusă în afara termenului legal de apel (f.d. 137- 139). La 15 iulie 2013, Serghei Barbos şi Dina Repina au depus recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii menţionate, cu restituirea pricinii în instanţa de apel spre rejudecare.

În motivarea recursului, Serghei Barbos şi Dina Repina au invocat că circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin, iar instanţa de apel a adoptat o încheiere ilegală şi neîntemeiată, cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi de drept procedural. În conformitate cu art. 425 CPC termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Prin prisma normei citate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus tardiv, deoarece conform procesului verbal din 18 iunie 2013, încheierea de restituire a pricinii a fost pronunţată la aceeaşi dată (f.d.

136). În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. În conformitate cu art. 111 alin. (1) Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege, iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi articol, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de 2 procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui. Prin urmare, recursul lui Serghei Barbos şi Dina Repina urma a fi depus cel tîrziu la 03 iulie 2013. În conformitate cu art. 116 CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.

2) Cererea de repunere în termen se depune la instanţa judecătorească care efectuează actul de procedură şi se examinează în şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluţionarea repunerii în termen. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură.

Din actele pricinii rezultă că, Serghei Barbos şi Dina Repina în cererea de recurs nu au solicitat repunerea în termen a recursului asupra încheierii Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2013. Având în vedere faptul că recurentul a omis termenul de declarare a recursului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul ca depus tardiv. În astfel de circumstanţe, nici nu este necesar de a examina fondul cauzei din motiv că omiterea termenului de depunere a recursului anihilează din start cererea de recurs înaintată.

Astfel, instanţa de recurs menţionează că recurentul este sancţionat de lege pentru pasivitatea sa faţă de respectarea termenului de prescripţie În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Articolul 61 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că părţile sînt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale.

Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Din sensul normei de drept citate rezultă că pe durata întregului proces, părţile sunt obligate să se intereseze de soarta dosarului. Contrar normelor citate precum şi prevederilor imperative ale art. 425 Cod de procedură civilă, Serghei Barbos şi Dina Repina au depus recursul peste termenul prevăzut de lege. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că recursul lui Serghei Barbos şi Dina Repina este depus cu omiterea termenului stabilit de lege, fără a se solicita repunerea în termen, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat necesită să fie respins.

3 În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Serghei Barbos şi Dina Repina. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Cecoi împotriva lui Serghei Barbos şi Dina Repina cu privire la declararea nulă a contractului de vînzare- cumpărare şi radierea dreptului de proprietate. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Chişca-Doneva Tamara Tatiana Vieru 4