- Dosarul nr.
- 2ra-2424/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 11 septembrie 2013
- Părțile
- Tarnovschi Maria împotriva Ministerului Finanţelor
- Pe scurt
- Legalitatea şi temeinicia hotărîrii, limitele judecării apelului
2ra-2424/13 — Constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi încasarea prejudiciului moral
prima instanţă: S. Papuha dosarul nr. 2ra-2424/13 instanţa de apel: L. Popova, A. Doga, S. Caitaz DECIZIE 11 septembrie 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Ala Cobăneanu Judecătorii: Tatiana Răducanu, Ion Arhiliuc, Elena Covalenco şi Sveatoslav Moldovan examinând recursurile declarate de Ministerul Finanţelor şi avocatul Tarnovschi Vasile în interesele Mariei Tarnovschi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tarnovschi Maria împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2013, prin care apelul depus de Ministerul Finanţelor a fost admis, iar hotărîrea primei instanţe modificată prin micşorarea cuantumului prejudiciului moral c o n s t a t ă La 03 ianuarie 2012 Tarnovschi Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi încasarea prejudiciului moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată Tarnovschi Maria a indicat că la 22 martie 2005 a înaintat Oficiului de Executare Buiucani mun. Chişinău pentru executare silită titlul executoriu emis de Judecătoria Buiucani mun. Chişinău în temeiul hotărîrii din 22 noiembrie 2004 privind încasarea de la Botnaru Anatol a sumei de 200 dolari SUA. Prin încheierea Oficiului de executare Buiucani mun. Chişinău din 26 septembrie 2005 titlul executoriu a fost restituit fără executare pe motiv că debitorul nu se prezintă pentru achitare şi lipsesc datele pentru efectuarea interpelărilor. La 03 noiembrie 2005 a depus recurs împotriva încheierii de restituire a documentului executoriu, care prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.
Chiţinău din 16 noiembrie 2005 a fost admis şi încheierea Oficiului de Executare Buiucani mun. Chişinău casată. La 06 decembrie 2005 a prezentat din nou spre executare Oficiului de Executare Buiucani mun. Chişinău titlul executoriu emis în temeiul hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 22 noiembrie 2004, solicitînd reînceperea procedurii de executare. Prin scrisoarea din 21 iulie 2006 a fost informată de Oficiul de Executare Buiucani mun. Chişinău că debitorul nu dispune de bunuri ce ar putea fi urmărite şi la 24 martie 2006 titlul executoriu a fost strămutat pentru executare Oficiului de Executare Rîşcani mun. Chişinău, deoarece debitorul primeşte pensie de la MAI, care se află în raza de activitate a Oficiului de Executare Rîşcani mun.
Chişinău. Prin scrisoarea din 04 februarie 2009 Oficiul de Executare Rîşcani mun. Chişinău a comunicat că documentul executoriu a parvenit spre executare la 01 iunie 2006, iar 1 suma de 200 dolari SUA a fost încasată şi se află la contul bancar al Oficiului, fiindu-i propus să se prezinte la 15 februarie 2009 pentru a primi banii. Prin scrisoarea din 20 februarie 2009 a informat Oficiul de Executare Rîşcani mun. Chişinău despre imposibilitatea prezentării deoarece era zi de duminică şi a solicitat transferarea banilor la contul bancar indicat. La 12 martie 2009 Oficiul de Executare Rîşcani mun. Chişinău a virat la contul menţionat suma de 2 602,40 lei, echivalentul a 200 dolari SUA. Prin scrisoarea expediată în adresa Oficiului de Executare Rîşcani mun.
Chişinău la 12 aprilie 2009 a solicitat să i se comunice de cînd s-au aflat mijloacele băneşti la contul bancar al Oficiului de Executare, prin ce mijloace de executare silită s-au încasat şi de ce titlul executoriu s-a executat într-o perioadă de timp atît de îndelungată. Prin răspunsul din 29 aprilie 2009 Oficiul de Executare Rîşcani mun. Chişinău a informat că titlul executoriu a parvenit spre executare la 01 iunie 2006, la 10 iunie 2006 a fost expediat la societatea pe acţiuni „Banca de Economii” pentru reţinerea sumei din pensia debitorului, iar începînd cu 11 aprilie 2007 şi pînă la 09 octombrie 2007 a fost încasată suma de 2 602, 40 lei. Astfel, deoarece hotărîrea judecătorească emisă la 22 noiembrie 2004 n-a fost executată timp de 4 ani, dintre care 1 an 4 luni şi 16 zile banii s-au aflat pe contul Oficiului de Executare Rîşcani mun.
Chişinău, Tarnovschi Maria cere constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi încasarea de la bugetul de stat a sumei de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a actului judiciar. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 iuniue 2012 acţiunea a fost admisă parţial. S-a constatat faptul încălcării dreptului Mariei Tarnovschi la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. S-a încasat de la Ministerul Finanţelor, din contul bugetului de stat în beneficiul Mariei Tarnovschi suma de 30 000 lei prejudiciu moral, în rest acţiunea fiind respinsă. La 26 ianuarie 2013 Ministerul Finanţelor a depus ape împotriva hotărîrii primei instanţe.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2013 s-a admis apelul Ministerului Finanţelor. S-a modificat hotăîrîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 iunie 2012 cu micşorarea sumei prejudiciului moral încasat de la 20 000 lei la 10 000 lei, În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. Prin mandatul din 07 februarie 2012 avocatul Tarnovschi Vasile a fost împuternicit de Tarnovschi Maria să-i reprezinte interesele în instanţele judecătoreşti, cu dreptul de a semna şi depune acţiunea, de a contesta hotărîrea judecătorească, etc. La 21 mai 2013 şi 24 mai 2013 Ministerul Finanţelor şi avocatul Tarnovschi Vasile în interesele Mariei Tarnovschi au depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2013. Prin recursul depus, Ministerul Finanţelor a solicitat casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii.
În motivarea cererii de recurs Ministerul Finanţelor a invocat că instanţele judecătoreşti au calculat incorect termenul neexecutării documentului executoriu, iar argumentele suportării de către Tarnovschi Maria a suferinţelor morale nu sunt probate. Avocatul Tarnovschi Vasile în cererea de recurs a solicitat casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. 2 În motivarea recursului avocatul Tranovschi Vasile a indicat că instanţa de apel la adoptarea deciziei a încălcat normele de drept material şi procedural, examinînd recursul depus tardiv de către Ministerul Finanţelor. Indică avocatul Tarnovschi Vasile că prin cererea din 27 februarie 2013 a solicitat amînarea examinării pricinii, iar instanţa de apel nu a examinat în şedinţă această cerere.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04 septembrie 2013 recursurile declarate de Ministerul Finanţelor şi avocatul Tarnovschi Vasile în interesele Mariei Tarnovschi au fost considerate admisibile.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursurile declarate în limitele invocate pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acestea sunt depuse în termen, întemeiate şi care urmează a fi admise cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2013 şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele motive.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 28 februarie 2013 la 22 martie 2013 (f. d. 97). La dosar nu sunt probe care ar confirma la ce dată părţile au recepţionat copia deciziei motivate a instanţei de apel. Prin urmare, recursurile declarate la 21 şi 24 mai 2013 se consideră depuse în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.
Din actele pricinii rezultă că prin cererea de chemare în judecată Tarnovschi Maria a solicitat constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi încasarea de la bugetul de stat a sumei de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a actului judiciar (f. d. 2). La 11 iunie 2012 Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău a pronunţat dispozitivul hotărîrii prin care a constatat faptul încălcării dreptului Mariei Tarnovschi la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. A încasat de la Ministerul Finanţelor, din contul bugetului de stat în beneficiul Mariei Tarnovschi suma de 30 000 lei prejudiciu moral, în rest acţiunea fiind respinsă (f. d. 70). 3 În dispozitivul hotărîrii motivate Judecătoria Rîşcani mun.
Chişinău a indicat suma de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, pe cînd în dispozitivul pronunţat în şedinţa publică din 11 iunie 2012 a indicat suma de 30 000 lei (f. d. 69A, 70). Curtea de Apel Chişinău examinînd pricina în ordine de apel a modificat hotărîrea primei instanţe şi a indicat în dispozitivul deciziei că suma prejudiciului moral se micşorează de la 20 000 lei la 10 000 lei, iar în rest hotărîrea se menţine fără modificări. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă şi instanţa de apel au încălcat normele de drept procedural. În conformitate cu art. 239 Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.
Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Articolul 241 alin. (5) şi (6) Codul de procedură civilă prevede că în motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al hotărîrii. Din sensul normelor de drept citate rezultă că între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă.
În cazul în care o atare concordanţă nu există, dispozitivul, cuprinzînd o altă concluzie decît aceea pe care o impuneau motivele, această hotărîre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei absolută. Deşi a indicat în dispozitivul hotărîrii pronunţate public la 11 iunie 2012 că se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Mariei Tarnovschi suma de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în dispozitivul hotărîrii motivate Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău a indicat suma de 20 000 lei. Prima instanţă a ignorat prevederile art. 239 şi art. 241 Codul de procedură civilă şi a emis o hotărîre contradictorie. În conformitate cu art. 373 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărîrii primei instanţe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărîrii în întregul ei.
Contrar prevederilor legale menţionate, Curtea de Apel Chişinău nu a dat apreciere acestor circumstanţe şi a modificat hotărîrea contradictorie a primei instanţe pe cînd urma să o caseze, admiţînd astfel încălcarea principiului legalităţii şi temeiniciei hotărîrii judecătoreşti şi o eventuală dificultate sau chiar imposibilitate a executării acesteia. Aşadar, Curtea de Apel Chişinău nu numai că nu a reparat eroarea judiciară a primei instanţe, dar şi singură a admis eroare în decizia contestată. Mai mult ca atît, pe parcursul examinării pricinii în ordine de apel avocatul intimatei, Tarnovschi Vasile a depus la 27 februarie 2013 cerere de amînare a examinării pricinii (f. d. 96). În conformitate cu art. 380 Codul de procedură civilă, instanţa de apel soluţionează cererea şi demersul participantului la proces ce ţin de examinarea apelului după ce ascultă opiniile celorlalţi participanţi.
Părţile şi ceilalţi participanţi la proces sînt în drept să ceară prezentarea unor noi probe a căror reclamare a fost respinsă de prima instanţă. 4 Cererea şi demersurile înaintate se soluţionează în conformitate cu prevederile art.48 şi 203, instanţa de apel nefiind în drept să le respingă din motivul respingerii lor în primă instanţă. Curtea de Apel Chişinău în decizie a indicat că în şedinţa de judecată intimata Tarnovschi Maria şi reprezentantul acesteia fiind legal citaţi nu s-au prezentat, nu au comunicat motivele neprezentării şi nu au solicitat amînarea şedinţei de judecată. Argumentele instanţei de apel sunt combătute prin cererea din 27 februarie 2013 de amînare a examinării pricinii depusă de avocatul Tarnovschi Vasile şi impun concluzia că cererea de amînare nici nu a fost examinată la 28 februarie 2013 în şedinţa de judecată a instanţei de apel.
Prin nesoluţionarea demersului avocatului Tarnovschi Vasile din 27 februarie 2013 Curtea de Apel Chişinău a încălcat dreptul Mariei Tarnovschi la apărare. Erorile judiciare ale primei instanţe şi ale instanţei de apel în ordine de recurs nu este posibil de corectat. Din aceste motive recursurile necesită să fie admise, decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2013 casată cu restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că prima instanţă şi instanţa de apel au încălcat normele de drept procedural şi aceste erori nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2013 şi de a restitui pricina spre rejudecare în ordine de apel în aceeaşi instanţă în alt complet de judecători.
La rejudecare instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi să adopte o hotărîre legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admit recursurile declarate de Ministerul Finanţelor şi avocatul Tarnovschi Vasile în interesele Mariei Tarnovschi. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tarnovschi Maria împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi încasarea prejudiciului moral, cu restituirea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecători.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Ion Arhiliuc Elena Covalenco Sveatoslav Moldovan 5