3ra-1272/13 — Contestarea actului administrtaiv

prima instanţă M. Guzun dosarul nr.3ra-1272/13 DECIZIE 11 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima, Iuliana Oprea, Tatiana Vieru, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vitalie Gorea împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţia anterior deţinută şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 31 mai 2012, Vitalie Gorea a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţia anterior deţinută şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu.

În motivarea acţiunii, reclamantul Vitalie Gorea a indicat că prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 202 ef. din 14 mai 2012 a fost sancţionat disciplinar cu concedierea din organele afacerilor interne din funcţia de şef-adjunct al serviciului omoruri şi crime grave al Secţiei Poliţiei Criminale a Comisariatului General de Poliţie mun. Chişinău în conformitate cu art. 21 pct. 7 al Legii cu privire la poliţie, pentru săvârşirea unei singure fapte grave care a prejudiciat considerabil interesele publice, drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor. Ministerul Afacerilor Interne a motivat concedierea sa prin faptul că Direcţia securitate internă a Ministerului Afacerilor Interne a efectuat o anchetă de serviciu pe faptul extorcării de către el şi şeful Serviciului omoruri şi crime grave a Secţiei Poliţiei Criminale a Comisariatului General de Poliţie mun.

Chişinău dl. Ruslan Rusu a mijloacelor băneşti de la cet. Reka Marianna şi cet. Omer Dervisoglullari pentru neatragerea lor la răspundere penală şi nepornirii urmăririi penale în privinţa acestora pe faptul traficului de fiinţe umane. La 09 mai 2012 pe cazul dat Procuratura Anticorupţie a pornit cauza penală nr. 2012036503 conform elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Codul penal. În cadrul urmăririi penale s-ar fi stabilit că la 09 mai 2012 în jurul orelor 17.00, contrar atribuţiilor de serviciu, el şi Rusu Ruslan a primit prin extorcare de 1 la cetăţenii nominalizaţi 2200 dolari SUA. Ulterior, el şi Rusu Ruslan la 10 mai 2012 au insistat asupra transmiterii restului banilor, iar la 11 mai 2012 au fost reţinut de către colaboratorii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei când urma să primească suma de 1500 dolari SUA.

Astfel, în viziunea pârâtului a admis abaterea disciplinară prin: nedenunţarea actului de corupere comis la 09 mai 2012; neinformarea superiorilor şi celelalte organe competente referitor la coruperea colaboratorilor de poliţie; neraportarea şefului despre orice caz de încălcare a legalităţii care influenţează negativ asupra activităţii organelor afacerilor interne; nerespectarea restricţiilor şi interdicţiilor stabilite de actele normative care reglementează statutul special al funcţionarului public, prejudiciind grav imaginea poliţiei, prin ce a încălcat prevederile art. 9 alin. (2) lit. c) Codul muncii, art. 15 lit. j) şi art. 17 lit. b), d) şi e) ale Legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, art. 12 alin. (6) al Legii cu privire la poliţie, pct. 7 lit. a) şi g) pct. 15 lit. a), i) şi j) ale Codului de etică şi deontologie a poliţistului, pct. 2 alin. (1) şi (9) al Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne.

Consideră ordinul pârâtului ilegal deoarece constatările ce stau la baza emiterii ordinului ţin de competenţa organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată, iar Ministerul Afacerilor Interne şi-a sumat o sarcină inadmisibilă, încât ordinul este viciat în fond. Indică că ordinul contestat a fost emis pentru pretinsa comitere a unei fapte penale, constatarea şi investigarea căreia ţine de competenţa organului de urmărire penală, iar stabilirea vinovăţiei este competenţa instanţei de judecată. La rândul său, Ministerul Afacerilor Interne este în drept să concedieze colaboratorul de poliţie din cadrul organelor afacerilor interne pentru comiterea unei fapte ce constituie infracţiune, doar în temeiul unei sentinţe definitive.

În lipsa unei sentinţe definitive de condamnare ordinul de concediere este ilegal. Mai mult, pârâtul nu este abilitat prin lege să dea aprecierea probelor din dosarul penal atâta timp cât şi legea pune atribuţia dată în sarcina organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată, investindu-i cu putere decizională exclusivă. De asemenea, menţionează că nu a existat în fapt pretinsa abatere disciplinară indicată în ordinul contestat. Cu atât mai mult că măsurile operativ- investigative erau autorizate de procuratură şi nu purtau caracterul riscului profesional, care nu constituie infracţiune, contravenţie sau abatere disciplinară, deoarece pretinsele acţiuni de corupţie din 09-11 mai 2012 au constituit o partea din planul măsurilor operative, legenda sarcină şi ordonanţa Procuraturii mun.

Chişinău din 11 mai 2012 privind autorizarea experimentului operativ orientat spre descoperirea traficului ilicit de fiinţe umane din partea cet. Reka Mariana şi Omer Dervisogullari, avînd drept scop reţinerea lor în flagrant în timpul transmiterii banilor către potenţiala victimă. Experimentul operativ reprezintă o măsură operativă de investigaţii şi e prevăzut la art. 6 alin. (2) pct. 2 lit. m) al Legii privind activitatea operativă de investigaţii. Experimentul a fost autorizat de către Procuratura mun. Chişinău şi petrecut în cadrul dosarului operativ de prelucrare nr. 20129116, considerându-se legal în conformitate cu art. 6 şi 8 ale legii enunţate. 2 Prin urmare, solicită Vitalie Gorea anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 202 ef.

din 14 mai 2012, restabilirea în funcţia de şef adjunct al Serviciului omoruri şi crime grave al Secţiei Poliţiei Criminale a Comisariatului General de Poliţie mun. Chişinău. Prin cererea din 17 decembrie 2012, Vitalie Gorea a concretizat pretenţiile solicitînd anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 202 ef. din 14 mai 2012, restabilirea în funcţia de şef-adjunct al Serviciului omoruri şi crime grave al Secţiei Poliţiei Criminale a Comisariatului General de Poliţie mun. Chişinău, precum şi încasarea salariului lunar pentru absenţă forţată de la serviciu în mărime de 5792 lei, începând cu ziua eliberării din funcţie şi până la ziua repunerii în funcţie. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2012 acţiunea a fost admisă.

A fost anulat pct. 2 din ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 202 ef din 14 mai 2012 „Cu privire la sancţionarea disciplinară a angajatului MAI din cadrul CGP mun. Chişinău, locotenent colonel de poliţie Gorea Vitalie. A fost repus Vitalie Gorea în funcţia de şef adjunct al Serviciului omoruri şi crime grave al Secţiei Poliţiei Criminale a Comisariatului General de Poliţie mun. Chişinău. A fost încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui Vitalie Gorea salariul pentru perioada absenţei forţate de la serviciu, începând cu 15 mai 2012 până la 18 decembrie 2012 în sumă de 41592 lei. La 17 aprilie 2013, Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii contestate şi emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acţiunii.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe deoarece instanţa de fond nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, a interpretat eronat normele de drept material şi nu a luat în consideraţie argumentele şi probele invocate de către reprezentantul recurentului pe parcursul examinării pricinii. De asemenea, indică că instanţa a examinat superficial pricina şi a emis o hotărâre neîntemeiată.

Mai indică că prima instanţă nu a luat în consideraţie că faptele intimatului Vitalie Gorea au legătură cauzală cu împrejurările şi faptele examinate sub aspect penal, fapt ce denotă cu certitudine incompatibilitatea acestuia cu îndeplinirea sarcinilor în organele afacerilor interne concluzie întemeiată pe probe ce constituie elementele de fapt constatate din materialele acumulate în urma efectuării anchetei de serviciu de către recurentul Ministerul Afacerilor Interne şi explicaţiile participanţilor la proces. În sensul dat angajatorul are dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare în privinţa salariatului, drept expres reglementat prin art. 206 din Codul muncii.

Susţinerea intimatului precum că Ministerul Afacerilor Interne şi-a atribuit calitatea de organ de urmărire penală şi nu este abilitat prin lege să dea aprecierea probelor din dosarul penal, este una interpretată eronat în scopul de a induce în eroare instanţa de judecată, Ministerul Afacerilor Interne a examinat fapta comisă de către intimat sub aspect disciplinar şi nu sub aspect penal, ordinul fiind emis în conformitate cu legislaţia în vigoare. 3 În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Prin scrisoarea din 12 februarie 2013, Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor copia hotărârii din 18 decembrie 2013. Dat fiind faptul că la actele pricinii lipseşte data recepţionării hotărârii primei instanţe de către Ministerul Afacerilor Interne, recursul declarat de către ultimul la 17 aprilie 2013 se consideră depus în termen.

În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 31 iulie 2013 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Verificînd argumentele recursului în raport cu materialele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră criticile invocate fondate. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă la soluţionarea prezentului litigiu a interpretat eronat legea, ceia ce constituie temei de casare a hotărârii recurate. Astfel, după cum rezultă din conţinutul hotărârii, prima instanţă şi-a fundamentat concluziile de admitere a acţiunii înaintate de către Vitalie Gorea doar pe aplicarea eronată a dispoziţiilor legii materiale, fără a interpreta legea materială în integritate. Din actele pricinii s-a stabilit cu certitudine faptul că prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 202 ef.

din 14 mai 2012 intimatul Vitalie Gorea a fost concediat din cadrul organelor afacerilor interne din funcţia de şef adjunct a secţiei poliţiei criminale a Comisariatului General de Poliţie al mun. Chişinău, în grad de locotenent colonel de poliţie pentru încălcarea disciplinei manifestată prin nerespectarea art. 9 alin. (2) lit. c) Codul muncii, art. 15 lit. j) şi art. 17 lit. b), d) şi e) ale Legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, art. 12 alin. (6) al Legii cu privire la poliţie, pct. 6 lit. a) şi g), pct. 15 lit. a), i) şi j) ale Codului de etică şi deontologie al poliţistului, pct. 2 alin. (1) şi (9) al Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, pct.51 alin. (1) şi (5) al Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne, conform art. 21 pct.7 al Legii cu privire la poliţie.

Tot din actele pricinii şi probele administrate în cadrul dezbaterilor judiciare de către prima instanţă a fost stabilit faptul că în rezultatul anchetei de serviciu s-a constatat că la 11 mai 2012, în jurul orelor 16.00, intimatul Vitalie Gorea a extorcat de la cetăţeana Ucrainei Maria Reka şi cetăţeanul Marii Britanii Omer 4 Dervisogullari suma de 10000 dolari SUA, pentru neatragerea la răspundere şi pornirea urmăririi penale în privinţa acestora pe faptul traficului de fiinţe umane. La 09 mai 2012, pe cazul dat, Procuratura Anticorupţie a pornit urmărirea penală în cauza nr. 2012036503, conform elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 324 alin. (3) Codul penal. În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că la 09 mai 2012, în jurul orelor 17.00, în scopul extorcării şi primirii banilor ce nu i se cuvin, contrar atribuţiilor de serviciu, intimatul Vitalie Gorea a primit de la cet.

Mariana Reka suma de 2200 dolari SUA. Iar la 10 mai 2012, a insistat asupra transmiterii restului banilor din suma extorcată. Ca urmare la 11 mai 2012 i-a fost transmisă suma de 1500 dolari SUA, intimatul fiind reţinut în flagrant delict.

Astfel, colaboratorul de poliţie, intimatul Valeriu Gorea a ignorat restricţiile şi interdicţiile stabilite de actele normative care reglementează statutul special al funcţionarilor publici, a admis un şir de încălcări disciplinare manifestate prin nedenunţarea actului de corupţie comis la 09 mai 2012, neîntreprinderea măsurilor de prevenire şi de combatere a faptului de corupţie, neinformarea superiorilor şi celelalte organe competente referitor la coruperea colaboratorilor de poliţie, acordare prioritară intereselor personale în timpul îndeplinirii atribuţiilor funcţionale, aplicare incorectă şi iresponsabilă a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu, tendinţa de a primi de la persoana fizică a cadourilor şi beneficii în virtutea stării sociale, precum şi alte cazuri de încălcare a legalităţii care influenţează negativ asupra activităţii organelor afacerilor interne, diminuând imaginea poliţiei în societate.

Conform art. 206 alin. (1) Codul muncii,pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice faţă de salariat sancţiuni disciplinare, dintre care şi concedierea. Conform art. 15 lit. j) şi art. 17 lit. b), d) şi e) ale Legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei nr. 90 din 25 aprilie 2008, se consideră fapte de comportament corupţional al persoanelor care cad sub incidenţa prezentei legi primirea de la orice persoană fizică sau juridică de cadouri sau avantaje care le pot influenţa corectitudinea în exercitarea funcţiei, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere civilă, disciplinară, contravenţională, după caz, conform legislaţiei în vigoare, inclusiv pentru: nerespectarea restricţiilor şi interdicţiilor stabilite de actele normative care reglementează statutul special al funcţionarilor publici, al persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi al altor persoane care prestează servicii publice; nedenunţarea actelor de corupţie de către persoanele care au această obligaţie şi neasigurarea a realizării măsurilor de prevenire şi de combatere a corupţiei de către persoanele care au asemenea atribuţii.

Conform art. 12 alin. (6) al Legii cu privire la poliţie nr. 416 din 18 decembrie 1990 (în vigoare la data emiterii ordinului contestat), poliţia este obligată să ia măsuri de investigare operativă şi alte măsuri necesare, prevăzute de legislaţie, pentru stabilirea, prevenirea, curmarea infracţiunilor, pentru identificarea şi punerea sub urmărire a persoanelor care le-au săvîrşit şi a persoanelor ce se ascund de organele de urmărire penală şi judecătoreşti, se sustrag de la executarea pedepsei penale, precum şi a persoanelor date dispărute sau a altor persoane, în cazurile prevăzute de legislaţie.

5 Conform art. 2 alin. (1) şi alin. (9) al Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 2 din 04 ianuarie 1996 disciplina în organele afacerilor interne obligă pe fiecare colaborator să respecte cu stricteţe Constituţia Republicii Moldova, legislaţia în vigoare şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, să execute întocmai şi în termenul oportun jurămîntul, prevederile statutelor, regulamentelor, instrucţiunilor, ordinelor şi dispoziţiilor primite. Să fie sobru şi exigent faţă de sine însuşi, să oprească pe cei din jur de la încălcarea ordinii de drept şi să contribuie activ la menţinerea prestigiului colaboratorilor organelor afacerilor interne şi a demnităţii cetăţenilor.

Conform art. 51 alin. (1) şi (5) al Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne, persoanele din corpul de comandă şi din efectivul de trupă al organelor afacerilor interne sînt obligate: să respecte cu stricteţe legislaţia, cerinţele jurămîntului, ordinele comandanţilor şi şefilor, în timpul îndeplinirii datoriei de serviciu să suporte ferm toate greutăţile şi lipsurile, legate de serviciu, să respecte ordinea de statut, să întărească disciplina, să respecte şefii şi persoanele mai mari în grade, să fie cinstiţi şi sinceri, să servească ca exemplu în respectarea ordinii publice, a normelor de comportare exemplară. Iar, conform art. 21 alin. 7 a Legii cu privire la poliţie nr. 416-XII din 18 decembrie 1990, colaboratorul poliţiei poate fi concediat din serviciu din proprie iniţiativă sau din iniţiativa conducerii pentru încălcarea disciplinei în cazul săvârşirii unei singure fapte grave care a prejudiciat considerabil interesele publice.

Se mai reţine că anume informaţia parvenită la adresa Direcţiei investigaţii şi securitate internă a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la reţinerea în flagrant a lui Vitalie Gorea de către Colaboratorii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Anticorupţie a servit drept temei de pornire a anchetei de serviciu, finisată cu sancţionarea disciplinară a lui Vitalie Gorea. Iar faptul că a fost intentat un dosar penal pe numele intimatului Vitalie Gorea, fiind examinate sub aspect penal, indică cu certitudine incompatibilitatea dînsului cu funcţia deţinută în cadrul organelor afacerilor interne. Astfel, conform art. 26 din Legea cu privire la poliţie nr. 416-XII din 18 decembrie 1990, pentru activităţi nelegale colaboratorul poliţiei poartă răspundere în conformitate cu legislaţia şi cu Statutul disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat de Guvern.

Iar potrivit pct. 17 alin.(1) din Statutul disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 2 din 04 ianuarie 1996, sancţiunile disciplinare se aplică în cazurile de neglijenţă şi încălcare a obligaţiunilor de serviciu, a normelor de convieţuire socială, ordinii de drept şi disciplinei de serviciu. Colaboratorul care a săvîrşit infracţiuni poartă răspundere potrivit dispoziţiilor legii penale. Pînă la stabilirea caracterului infracţional al faptei, şeful poate sancţiona disciplinar colaboratorul în cauză pentru acţiuni ce constituie încălcări ale disciplinei de serviciu. Prin urmare, angajatorul este în drept să-l sancţioneze disciplinar pe Vitalie Gorea, cu toate că nu a fost pronunţată o sentinţă de condamnare în privinţa acestuia.

În opinia celor expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că s-a constatat cu 6 certitudine, că încălcările comise de către Vitalie Gorea nu reprezintă altceva decât săvârşirea unei singure fapte grave care a prejudiciat considerabil interesele publice, iar sancţiunea disciplinară aplicată intimatului Vitalie Gorea prin ordinul nr. 202 ef. din 14 mai 2012 este întemeiată şi corespunde încălcărilor admise şi gradului de vinovăţie atribuit ultimului. Astfel, prima instanţă incorect a concluzionat că ordinul contestat nr. 202 ef.

din 14 mai 2012 este emis contrar prevederilor legislaţiei în vigoare pe motiv că constatările ce stau la baza emiterii ordinului, ţin de competenţa instanţei de judecată, deoarece din materialele dosarului, Ministerul Afacerilor Interne la pornirea anchetei de serviciu, a cercetat faptele săvârşite de Vitalie Gorea din punct de vedere disciplinar, astfel încât probele acumulate la dosarul penal au servit drept materialele la înfăptuirea anchetei date.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă, însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre, prin care acţiunea lui Vitalie Gorea împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţia anterior deţinută şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu de respins ca neîntemeiată.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne. Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vitalie Gorea împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţia anterior deţinută şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se respinge acţiunea lui Vitalie Gorea împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţia anterior deţinută şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Nicolae Clima Iuliana Oprea Tatiana Vieru Ion Corolevschi 7