2ra-1923/13 — Încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice

prima instanţă V. Rusu dosarul nr.2ra-1923/13 instanţa de apel L. Popova S. Caitaz A. Doga DECIZIE 11 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima, Iuliana Oprea, Tatiana Vieru, Ion Corolevschi examinând recursurile declarate de către Consiliul raional Străşeni şi Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu împotriva Consiliului raional Străşeni, Ministerul Finanţelor, intervenientul accesoriu Primăria satului Roşcana, raionul Străşeni cu privire la încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu, casată hotărârea Judecătoriei Străşeni din 09 noiembrie 2012 şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 11 august 2011, Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu au depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Străşeni, Ministerul Finanţelor, intervenientul accesoriu Primăria satului Roşcana, raionul Străşeni cu privire la recuperarea valorii bunurilor confiscate prin achitare compensaţiei persoanelor supuse represiunilor politice.

În motivarea acţiunii reclamanţii Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu au indicat că conform adeverinţei de reabilitare nr. 8/4-G-45 din 18 decembrie 2010 eliberată de Ministerul Afacerilor Interne se confirmă că familia lor: Gherciu Gheorghe Dumitru, născut în anul 1898, Gherciu Anastasia Andrei, născută în anul 1909, Gherciu Olga Gheorghe, născută în anul 1940, Gherciu Peotr Gheorghe, născut în anul 1942, Gherciu Grigore Gheorghe, născut la 1944, Gherciu Ştefan Gheorghe, născut în anul 1946 au fost deportaţi la 06 iulie 1949 peste hotarele Republicii Moldova în baza hotărârii Consiliului de Miniştri ai RSSM nr. 509 din 28 iunie 1949. Familia lor s-a aflat în deportare începând cu 06 iulie 1949 până la 03 ianuarie 1956 în regiunea Tiumeni.

Conform hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM mr. 115 din 10 aprilie 1989 Gherciu Gheorghe Dumitru, născut în anul 1898, Gherciu Anastasia Andrei, 1 născută în anul 1909, Gherciu Olga Gheorghe, născută în anul 1940, Gherciu Peotr Gheorghe, născut în anul 1942, Gherciu Grigore Gheorghe, născut la 1944, Gherciu Ştefan Gheorghe, născut în anul 1946 au fost reabilitaţi. Deportarea a avut loc din motive politice, familia lor fiind considerată ca familie de culaci, fapt confirmat prin certificatul nr. 49 din 01 aprilie 1954 eliberat de către Sovietul sătesc Roşcani, r-nul Străşeni. În acest certificat sunt indicate bunurile care au aparţinut familiei lor, care au fost confiscate ilegal şi anume: pământ arabil 6 ha, plantaţie de viţă-de-vie 1 ha, păşune 3 ha, o vacă, 2 boi, 20 oi, un plug, o boronă, două case de locuit, care după deportare au servit ca sediu pentru cârmuirea colhozului şi magazin pentru vânzarea mărfurilor în sat.

Luând în consideraţie că părinţii lor au decedat, din moştenitori de clasa I, care de asemenea au fost deportaţi au rămas numai ei doi, ceilalţi deja sunt decedaţi, s-au adresat cu o cerere prealabilă la Consiliul raional Străşeni solicitând o compensaţie bănească pentru bunurile ilegal confiscate. Prin scrisoarea nr. 97 din 17 mai 2011 cererea lor a fost respinsă, fiind indicat că anterior ei au fost despăgubiţi cu suma de 90 lei, care a fost transferată pe contul Băncii Sociale. Indică că ei nu au primit asemenea compensaţie, nu au solicitat-o, nu au cunoscut despre decizia nr. 18 din 12 ianuarie 1994 a Consiliului raional Străşeni despre transferul a 90 lei pe contul Băncii Sociale din Străşeni, aceasta sumă de bani nu au primit-o şi nici nu i-ar fi acceptat, deoarece valoarea lor ar fi fost o înjosire pentru ei.

Mai menţionează că o asemenea compensaţie putea fi oferită la cererea persoanelor reabilitate sau a moştenitorilor, însă în anul 1994 părinţii lor erau decedaţi şi nu puteau depune o asemenea cerere, nici ei nu au depus o asemenea cerere, deoarece au aflat despre faptul că au fost recunoscute persoane deportate şi reabilitate la 08 decembrie 2010, după ce s-au adresat cu cerere prealabilă Consiliului raional Străşeni. Cer Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu încasarea de la Consiliul raional Străşeni şi Ministerul Finanţelor a compensaţiei băneşti în valoare totală de 1620750 lei pentru următoarele bunuri confiscate în urma represiunilor politice: doua case de locuit cu suprafaţa totală de 246 m.p.

şi volumul total de 664 m3, costul de piaţă a acestora constituie 1320000 lei; 6 ha de pământ arabil cu valoarea de piaţă 120000 lei, 3 ha de păşune cu valoarea de piaţă – 30000 lei; 1 ha plantaţie de vită-de vie cu valoarea de piaţă – 50000 lei; o bovină cu valoarea de piaţă 25000 lei; 2 boi cu valoarea de 50000 lei; 20 ovine cu valoare de piaţă – 25000 lei; un plug cu costul de 500 lei şi o boronă cu costul de 250 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Străşeni din 09 noiembrie 2012 acţiunea lui Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2013 apelul declarat de către Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu a fost admis, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost admisă parţial.

A fost încasat de la Consiliul raional Străşeni în beneficiul lui Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu valoarea compensaţiei pentru bunurile confiscate în urma represiunile politice: 2 case de locuit individuale în valoare de 348868 lei, 1 bovină – 9500 lei, 2 tauri – 22000 lei, 20 ovine – 28500 lei, 1 plug şi 1 boronă-750 lei, în total suma de 409618 lei. 2 La 15 aprilie 2013 şi la 17 mai 2013, în termenul prevăzut de lege, Consiliul raional Străşeni şi Ministerul Finanţelor au declarat recursuri împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. Recurenţii, Consiliul raional Străşeni şi Ministerul Finanţelor în motivarea recursurilor, au indicat că nu sunt de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece este emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural.

Instanţa de apel în mod neîntemeiat a admis apelul şi a casat hotărârea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere parţială a acţiunii fără a ţine cont că intimaţii au primit recompensa pentru averea confiscată, fapt confirmat prin dispoziţie nr. 23 din 16 ianuarie 1996 şi prin certificatul de moştenitor legal eliberat în anul 1995. De asemenea, instanţa de apel a adjudecat suma de 409618 lei cu titlu de echivalent al averii confiscate fără a ţine cont de Metodologia de evaluare a bunurilor imobile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia persoanelor supuse represiunilor politice aprobat prin ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr. 136 din 05 septembrie 2008, evaluarea bunurilor confiscate este realizată de organul cadastral.

Astfel, instanţa de apel nu a supus veridicităţii datelor privind valoarea bunurilor confiscate, precum şi nu s-a pronunţat în privinţa instituţiei ce a efectuat evaluarea, respectiv daca era competentă. La fel, instanţa de apel nu a ţinut cont de prevederile art. 12 a Legii nr. 1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice şi anume modalitatea de eşalonare a sumei – dacă compensaţia adjudecată este mai mare de 200000 lei – suma se eşalonează pe 5 ani. Prin referinţele depuse la 20 mai 2013 şi 12 iunie 2013 Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu au solicitat respingerea recursurilor şi menţinerea deciziei instanţei de apel, pe care o consideră întemeiată şi legală.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civiă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Conform art. 12 alin. (1) al Legii nr.1225-XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor.

Din materialele pricinii rezultă incontestabil faptul că membrii familiei Gherciu şi anume: Gherciu Gheorghe Dumitru, anul naşterii 1898, Gherciu Anastasia Andrei anul naşterii 1909, Gherciu Olga Gheorghe anul naşterii 1944, Gherciu Peotr Gheorghe anul naşterii 1942, Gherciu Grigore Gheorghe anul naşterii 1944 şi Gherciu Ştefan Gheorghe anul naşterii 1946 , au fost deportaţi la 3 06 iulie 1949 peste hotarele Republicii Moldova în baza Hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM nr. 509 din 28 iunie 1949 şi s-au aflat în deportare de la 06 iulie 1949 pînă la 03 ianuarie 1956 în regiunea Tiumeni, fapt ce se atestă prin adeverinţa de reabilitare, eliberată de către Direcţia informaţii şi evidenţe operative a Ministerului Afacerilor Interne nr. 8/4-G-45 din 08 decembrie 2010 şi prin certificatul Sovietului sătesc al s. Roşcana, raionul Străşeni nr. 49 din 01 aprilie 1954(f. d. 5, 6). Din aceeaşi adeverinţă se oglindeşte şi faptul că în baza Hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM nr. 115 din 10 aprilie 1989 membrii familiei Gherciu au fost reabilitaţi.

De asemenea, din materialele pricinii rezultă şi faptul că părinţii intimaţilor Peotr Gherciu şi Ştefan Cherciu au decedat, din moştenitori legali de clasa I, care tot au fost deportaţi, au rămas în viaţă numai intimaţii. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu au solicitat încasarea din bugetul de stat a sumei de 1620750 lei în contul recuperării valorii bunurilor confiscate ilegal. Prima instanţă, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii, respingînd acţiunea ca neîntemeiată, motivînd că intimaţii Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu au fost despăgubiţi şi anume că au primit suma de 90 lei de la bugetul de stat şi 110 lei din gospodăria agricolă locală.

Ulterior, instanţa de apel, judecând apelurile declarate de către Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu a ajuns la concluzia temeiniciei apelului declarat de către acesştea, casând hotărârea primei instanţe şi pronunţând o nouă hotărâre, prin care a admis parţial acţiunea. Conform art. 12 alin. (1) şi (3) al Legii nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor. În cazul în care bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie în legătură cu represiunile politice nu pot fi restituite, valoarea acestora se recuperează prin achitarea de compensaţii, în baza cererii depuse de persoanele reabilitate sau de moştenitorii acestora.

Actele pricinii denotă faptul că intimaţii Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu, care sunt moştenitor ai părinţilor săi, au dreptul să solicite încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice. Conform prevederilor art. 121 Legii nr. 186-XVI din 29 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii privind reabilitarea victimelor politice nr. 1225 din 08 decembrie 1992, este de înţeles că identificarea bunurilor ce urmează a fi restituite şi determinarea valorii acestora se efectuează în baza documentelor ce atestă confiscarea, naţionalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, documentelor eliberate de arhive şi de alte instituţii abilitate, ori în baza altor probe legale.

Astfel, din actele pricinii şi anume din certificatul Sovietului sătesc al satului Roşcana, raionul Străşeni nr. 49 din 01 aprilie 1954 rezultă că au fost confiscate în mod forţat şi ilegal bunurile ce aparţin cu drept de proprietate membrilor familiei Gherciu : două case de locuit cu suprafaţa totală de 246 m. p. şi volumul total de 664 m3, costul de piaţă a acestora constituie 1320000 lei; 6 ha de pământ arabil cu 4 valoarea de piaţă 120000 lei, 3 ha de păşune cu valoarea de piaţă – 30000 lei; 1 ha plantaţie de vită-de vie cu valoarea de piaţă – 50000 lei; o bovină cu valoarea de piaţă 25000 lei; 2 boi cu valoarea de 50000 lei; 20 ovine cu valoare de piaţă – 25000 lei; un plug cu costul de 500 lei şi o boronă cu costul de 250 lei.

Conform art. 12 alin. (2) al Legii nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, nu se restituie terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil, precum şi alte bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie sin considerente ce nu au legătură cu represiunile politice.

Prin urmare, instanţa de recurs consideră că instanţa de apel just a exclus din lista bunurilor invocate de intimaţi şi anume 6 ha de pămînt arabil cu valoarea de piaţă 120000 lei, 3 ha păşune cu valoarea de piaţă de 30 000 lei, 1 ha plantaţie de viţă-de-vie cu valoarea de piaţă de 50000 lei şi just a încasat din contul Consiliului raional Străşeni în beneficiul lui Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu valoarea a 2 case de locuit individuale în valoare de 348868 lei, 1 bovină în valoare de 9500 lei, 2 tauri în valoare totală de 22000 lei, 20 ovine în valoare totală de 28500 lei, 1 plug şi 1 boronă în valoare totală de 750 lei, în total valoarea bunurilor confiscate în urma represiunilor politice în sumă totală de 409618 lei.

În aceste circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel temeinic şi legal a admis parţial acţiunea intimaţilor-reclamanţi. Nu pot fi reţinute argumente recurentului Consiliului raional Străşeni precum că intimaţii au fost despăgubiţi pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi deoarece la actele pricinii lipsesc careva probe în confirmarea faptului dat.

De asemenea sunt neîntemeiate şi nu pot fi reţinute argumentele recurentului Ministerului Finanţelor precum că instanţa de apel încasînd de la Consiliul raional Străşeni în beneficiul intimaţilor suma de 409618 lei nu a ţinut cont de modalitatea de eşalonare a sumei - dacă compensaţia adjudecată este mai mare de 200000 lei, deoarece conform art. 12 alin. (8) al Legii menţionate, în cazul cînd valoarea bunurilor nu depăşeşte suma de 200 mii lei, plata compensaţiei poate fi eşalonată pe o perioadă de pînă la 3 ani, iar în cazul cînd valoarea bunurilor depăşeşte suma de 200 mii lei – pe o perioadă de pînă la 5 ani, aceasta fiind un drept al instanţei de judecată şi nici de cum o obligaţie.

Concluzia instanţei de apel în sensul admiterii parţiale a acţiunii este bazată pe probe concludente, utile şi pertinente şi corespunde prevederilor legislaţiei în vigoare, care a cercetat pertinent probele administrate la materialele pricinii şi corect a soluţionat litigiul dat în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel instanţe este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile şi de a menţine decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: 5 Se resping recursurile declarate de către Consiliul raional Străşeni şi Ministerul Finanţelor. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Peotr Gherciu şi Ştefan Gherciu împotriva Consiliului raional Străşeni, Ministerul Finanţelor, intervenientul accesoriu Primăria satului Roşcana, raionul Străşeni cu privire la încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Nicolae Clima Iuliana Oprea Tatiana Vieru Ion Corolevschi 6