2rh-270/13 — Desfacerea căsătoriei şi încasarea pensiei de întreţinere a copiilor minori

Judecătoria Nisporeni Dosarul nr. 2rh-270/13 Judecător. R.Costru Curtea de Apel Chişinău Judecători: L.Bulgac, M.Ciugureanu, A.Gavriliţa Curtea Supremă de Justiţie Judecători: V.Doagă, N.Clima, Iu.Şumcov, I.Corolevschi, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 11 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Nicolae Clima, TatianaVieru, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de Podaru Simion, în cauza civilă la acţiunea lui Podaru Ana către Podaru Simion, cu privire la desfacerea căsătoriei şi încasarea pensiei alimentare pentru întreţinerea copiilor minori, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 februarie 2013, CONSTATĂ : La 09 septembrie 2011, Podaru Ana s-a adresat în instanţa de judecată cu o acţiune către Podaru Simion privind desfacerea căsătoriei şi încasarea pensiei alimentare.

În motivarea acţiunii, reclamanta a invocat că la 21 septembrie 2002 a înregistrat căsătoria la Primăria s. Vărzăreşti, r-ul Nisporeni cu pîrîtul Podaru Simion. Din căsătoria cu ultimul s-au născut doi copii: Podaru Petru, născut la 30 ianuarie 2003 şi Podaru Victor, născut la 03 septembrie 2004, care sunt la întreţinerea ei şi locuiesc cu ea. Căsătoria cu pîrîtul a eşuat cu cinci ani în urmă, de cînd nu mai locuieşte împreună, relaţii de familie nu mai au, nu a încercat să păstreze familia, încît nici unul din ei nu-şi doresc acest lucru. Reclamanta a cerut desfacerea căsătoriei înregistrate cu pîrîtul Podaru Simion, fără a li se acorda termen de împăcare şi încasarea din contul ultimului pensia alimentară pentru întreţinerea copiilor minori, în sumă bănească fixă de cîte 1300 lei lunar, pentru fiecare copil In parte.

Prin hotărîrea Judecătoriei Nisporeni din 04 noiembrie 2011, acţiunea declarată de Podaru Ana a fost admisă parţial, fiind dispusă desfacerea căsătoriei dintre Podaru Ana şi Podaru Simion şi încasarea din contul pîrîtului a pensiei pentru întreţinerea copiilor minori în sumă de 1000 lei lunar pentru fiecare copil, pînă la atingerea majoratului copiilor. 1 Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 11 ianuarie 2012, Podaru Simion a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 mai 2012, apelul declarat de către Podaru Simion, a fost respins, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. La 27.09.2012, Podaru Simion a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe în partea încasării pensiei alimentare pentru întreţinerea copiilor minori, cu restituirea pricinii în această parte la rejudecare în instanţa de fond.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 februarie 2013, recursul declarat de Podaru Simion a fost respins. La 26.07.2013 Podaru Simion a înaintat cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 februarie 2013, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei revizuite, a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03.05.2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Nisporeni din 04.11.2011 şi remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de fond. În susţinerea cererii de revizuire, revizuentul a invocat temeiurile prevăzute la art. 449 lit. c) CPC. În special, revizuentul a menţionat că instanţele eronat au apreciat că cei doi copii minori sunt la întreţinerea intimatei, deoarece aceasta de 7 ani este plecată la Italia şi a revenit în ţară doar de două ori, iar copii sunt la bunica lor.

Mai invocă revizuentul că avocatul care a reprezentat în instanţă intimata, nu avea împuterniciri de a semna cererea de chemare în judecată. Susţine Podaru Simion şi netemeinicia aprecierii cuantumului pensiei de întreţinere a copiilor minori de 1000 lei în raport cu salariile din economia naţională. Totodată, revizuentul a indicat că capacitatea sa de muncă limitată este probată prin documente certe, eliberate de autorităţile medicale specializate. Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de 2 fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Din textul cererii de revizuire, înaintate la 26.07.2013, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13.02.2013 şi temei de revizuire invocă lit. c) art. 449 CPC.

Astfel, potrivit art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Colegiul remarcă că redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) CPC, poate fi posibilă doar cu condiţia că prin hotărîrea sau decizia emisă, instanţa s-a expus în privinţa drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanţi, lezîndu-le astfel în drepturi – fapt ce urmează a fi confirmat în instanţa de judecată prin prezentarea probelor. Atunci cînd se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) CPC, instanţa de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios.

În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente şi concludente, iar instanţa urmează să constate dacă prin hotărîrea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi. La caz, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidenţa temeiului invocat, or, acesta nu a susţinut încălcarea sau lezarea drepturilor unor persoane care nu ar fi participat la proces. Astfel, revizuentul nu a demonstrat că decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 februarie 2013 lezează drepturile sau interesele altor persoane. În speţă, Colegiul conchide că revizuentul nu a confirmat instanţei de judecată existenţa temeiurilor prevăzute la art.449 lit. c) CPC. Cît priveşte afirmaţiile revizuentului invocate în cererea de revuizuire, Colegiul constată că acestea nu se încadrează nici la alt temei de revizuire.

Mai mult ca atît, aceste afirmaţii nu influienţează în nici un mod soluţiile adoptate. În acest sens, Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente. Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuientul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării 3 hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii.

Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire. Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei. Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe revizuientul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată, iar circumstanţele invocate de revizuent nu pot influenţa soluţia adoptată.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, 4 că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Podaru Simion împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 februarie 2013, în cauza civilă la acţiunea lui Podaru Ana către Podaru Simion, cu privire la desfacerea căsătoriei şi încasarea pensiei alimentare pentru întreţinerea copiilor minori. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Tatiana Vieru Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5