2ra-2442/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2ra-2442/13 prima instanţă I. Ghilaş instanţa de apel E. Ababei , Harmaniuc, N. Matveeva DECIZIE 11 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Elena Covalenco Ion Arhiliuc Tatiana Răducanu examinând recursului declarat de către Vadim Timofte, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Ţurcan împotriva lui Vadim Timofte cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 12 februarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Vadim Timofte, admis apelul declarat de către avocatul Rodion Tocan în interesele Ninei Ţurcan, modificată hotărîrea Judecătoriei Şoldăneşti din 11 mai 2012, c o n s t a t ă La 08 iunie 2011 Nina Ţurcan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vadim Timofte cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii, reclamanta Nina Ţurcan a indicat că la 17 iunie 2008 pe la orele 21.20 pîrîtul fiind în stare de ebrietate în apropierea localului Primăriei s. Olişcani, r-nul Şoldăneşti din motivul unor relaţii ostile i-a aplicat intenţionat lui Valeriu Ţurcan (soţului) lovituri cu pumnii şi picioarele peste corp, cauzîndu-i leziuni corporale grave în rezultatul cărora ultimul a decedat. Prin sentinţa Judecătoriei Şoldăneşti din 22 august 2008 Vadim Timofte a fost condamnat în baza art. 149 alin. (1) Cod penal la închisoare pe termen de doi ani şi şase luni. Pentru înmormîntarea soţului Valeriu Ţurcan a cheltuit 51 927 lei, aceşti bani nu-i avea, dar i-a oferit sora decedatului Adela Şaptefraţi.

Solicită încasarea de la Vadim Timofte în beneficiul său a cheltuielilor de înmormîntare în mărime de 51 927 lei. La fel, prin acţiunile sale nelegale pîrîtul i-a cauzat şi prejudiciu moral pe care îl evaluează în sumă de 100.000 lei. Cauza a fost obiect de examinarea în mai multe instanţei judecătoreşti. 1 Prin hotărîrea Judecătoriei Şoldăneşti din 11 mai 2012 acţiunea a fost admisă parţial. A fost încasat de la Vadim Timofte în beneficiul Ninei Ţurcan suma de 52 026 lei cu titlu de prejudiciu material şi suma de 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 12 februarie 2013 a fost respins apelul declarat de către Vadim Timofte, admis apelul declarat de către avocatul Rodion Tocan în interesele Ninei Ţurcan, modificată hotărîrea Judecătoriei Şoldăneşti din 11 mai 2012, cu majorarea cuantumului prejudiciului moral pînă la 50.000 lei.

În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. Vadim Timofte a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti cu restituirea pricinii spre rejudecare la prima instanţă. Recurentul Vadim Timofte în motivarea recursului a menţionat că la examinarea cauzei au fost aplicate eronat normele de drept procedural, cauza fiind examinată în lipsa avocatului său, care la momentul judecării pricinii se afla în concediu medical. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţă de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. În conformitate cu art. 206 al.(5) CPC, neprezentarea în şedinţă de judecată a reprezentantului sau a unui alt participant la proces nu împiedică examinarea pricinii. La solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanţa poate amîna o singură dată judecarea pricinii din cauza neprezentării motivate a reprezentantului acestuia. S-a constatat că pe parcursul examinării cauzei în primă instanţă, pîrîtul a solicitat amînarea examinării cauzei din motiv de boală a avocatului său Vasile Gălescu, demers respins, cauza fiind examinată în lipsa avocatului cu pronunţarea hotărîrii contestate.

Astfel, urmează de constatat că în prima instanţă pîrîtul a fost lipsit de o apărare reală şi eficientă din partea unui avocat ales. Instanţa de apel a numit examinarea cauzei în fond la 12 februarie 2013. La acea dată apelantul în şedinţa de judecată nu s-a prezentat, dat a transmis pe adresa instanţei o telegramă , invocînd că avocatul său este ocupat în alt proces şi este în imposibilitate de a se prezenta în şedinţă, astfel solicitînd amînarea cauzei (f.d. 115). Examinînd demersul privind amînarea examinării cauzei, instanţa de apel l-a respins fără a lua în consideraţie că în prima instanţă apelantul Vadim Timofte a fost lipsit de o apărare reală şi eficientă din partea avocatului ales.

La aceeaşi dată instanţa de apel a examinat cauza în fond şi a respins apelul declarat de către Vadim Timofti, dar a admis apelul declarat de către Rodion Tocan 2 în interesele Ninei Ţurcan, modificînd hotărîrea primei instanţe cu majorarea prejudiciului moral pînă la 50 000 lei. Astfel, apelantul Timofti Vadim a fost privat de posibilitatea de a-şi formula, argumenta şi dovedi poziţia sa, de dreptul de a-şi apăra interesele, fapt ce a dus la încălcarea principiului contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în drepturile procedurale prevăzut de art. 26 CPC.

Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că examinînd cauza în lipsa intimatului Vadim Timofte şi a avocatului său, deşi au solicitat prima dată amînarea examinării apelului, instanţa de apel a admis o încălcare a principiilor de contradictorialitate a procedurii şi de egalitate a armelor, ceea ce conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului reprezintă o violare a art. 6 §1 al Convenţie Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale – dreptul la un proces echitabil, care prevede că fiecare parte trebuie să obţină o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie net dezavantajoasă în raport cu adversarul său.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 13 noiembrie 2008 în cazul Russu contra Moldovei, prin care a fost recunoscută încălcarea art. 6 § 1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Circumstanţele menţionate constituie temei incontestabil de casare a deciziei instanţei de apel şi remiterea cauzei la rejudecare. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare instanţă de apel.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de către Vadim Timofte. Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 12 februarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Ţurcan împotriva lui Vadim Timofte cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Elena Covalenco Ion Arhiliuc Tatiana Răducanu 3