2r-616/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr.2r-616/13 prima instanţă: Gh. Gorun instanţa de apel: N. Cernat A. Gavriliţa, A. Pahopol DECIZIE 11 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Viorel Agachi împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Comisariatului general de poliţie al municipiului Chişinău şi Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2013, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către Ministerul Finanţelor, c o n s t a t ă: La 07 octombrie 2011, Viorel Agachi a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne şi Comisariatului general de poliţie al mun.

Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 20 iulie 2005, ora 15.00, ofiţerii Comisariatului general de poliţie al mun. Chişinău l-au reţinut la domiciliul său din str. Bogdan Voievod,2/1, apartamentul nr. 32, mun. Chişinău şi l-a escortat în incinta Comisariatului general de poliţie al mun. Chişinău. Menţionează că de la ora 15.30 pînă la ora 23.10, el a fost torturat în biroul de lucru al ofiţerului Valeriu Caşcaval, cu o deosebită cruzime pentru a recunoaşte infracţiunile, pe care nu le-a comis şi pentru a depune declaraţii mincinoase în privinţa lui Gheorghe Străisteanu.

De asemenea, a fost lovit de către ofiţerul Ion Palii cu capul de perete şi a început să sîngereze, a fost strangulat cu un prosop umed şi bătut cu o bîtă de baseball în burtă de către ofiţerul Valeriu Caşcaval, a fost atârnat pe o bară de metal cu mâinile şi picioarele legate împreună la spate, a fost pusă pe capul său o mască de gaze, un fie electric a fost ataşat la unul din degetele de la picioarele sale şi altul plasat sub masca de gaze, prin care îi erau administrate şocuri electrice. În timp ce atârna pe bara de metal a fost bătut peste picioare, pînă cînd şi-a pierdut cunoştinţa. Susţine că la 20 iulie 2005, ora 23.10, ofiţerul Anatolie Ivanov a întocmit un proces-verbal de reţinere şi l-a escortat în Izolatorul de detenţie provizorie al Comisariatului general de poliţie al mun.

Chişinău, iar la 22 iulie 2005, judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Centru mun. Chişinău a emis o încheiere şi un mandat de arest pe numele său pe un termen de 10 zile. La 27 iulie 2005, judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Centru mun. Chişinău a emis o încheiere şi un mandat de arest, prin care a prelungit teremnul de arest cu 20 zile, iar la 18 august 2005, a mai prelungit termenul de arest în privinţa sa cu încă 30 zile. La 29 august 2005, dosarul penal a fost expediat pentru examinare în fond în Judecătoria Buiucani mun. Chişinău. În perioada 20 iulie – 29 august 2005, el a fost scos din Izolator de detenţie provizorie şi escortat în birourile de lucru ale colaboratorilor Comisariatului general de poliţie al mun.

Chişinău, unde a fost supus torturii. Afirmă că în perioada 29 august 2005 – 20 noiembrie 2006, el a fost deţinut în stare de arest în Penitenciarul nr. 13, mun. Chişinău, fără vreun mandat de arest sau încheiere judecătorească. Doar la 21 noiembrie 2006, judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău a emis o încheiere, prin care a dispus eliberarea unui mandat de arest pe numele său pe un termen de 90 zile. La 01 februarie 2007, Judecătoria Buiucani mun. Chişinău a emis o sentinţă, prin care l-a condamnat la 12 ani de închisoare. La 04 iulie 2011, peste 06 ani de la reţinere şi arestare, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a emis o decizie, prin care el a fost achitat pe motiv că faptele nu au fost comise de către el.

Menţionează că în urma acţiunilor ilegale ale procurorilor şi ale instanţelor judecătoreşti, el a fost condamnat şi deţinut în stare de arest ilegal, în condiţii inumane şi degradante, în Izolatorul de detenţie provizorie al Comisariatului general de poliţie al mun. Chişinău şi în Izolatorul de urmărire penală al Penitenciarului nr. 13, mun. Chişinău 05 ani 11 luni şi 16 zile. Susţine că Serviciul de presă al Comisariatului general de poliţie al mun. Chişinău şi al Procuraturii Generale, prin comunicatele de presă din 25 iulie 2005 şi 04 iulie 2007, a răspândit despre el informaţii defăimătoare, fiind învinuit ilegal de comiterea unei infracţiuni deosebit de grave prevăzută de art. 195 alin. (2) din Codul penal.

Consideră că prin acţiunile ilegale ale procurorilor şi ale instanţelor judecătoreşti, i-a fost cauzat prejudiciu material şi moral. Prin urmare, solicită încasarea din contul Ministerului Finanţelor a sumei de 253970 lei, în vederea reparării prejudiciului material şi a sumei de 3250000 lei sau 200000 Euro, în vederea reparării prejudiciului moral, obligarea procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne şi Comisariatului general de poliţie al mun. Chişinău de a emite un comunicat de presă analogic celor din 25 iulie 2005 şi 04 iulie 2007, prin care să dezmintă informaţia defăimătoare răspândită în privinţa sa, de a prezenta scuze oficiale, în formă scrisă şi de a difuza scuzele oficiale prin aceleaşi mijloace de informare în masă, prin care a difuzat informaţia despre învinuirea şi condamnarea sa şi încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne a sumei de 500000 lei şi de la Comisariatul general de poliţie al mun.

Chişinău suma de 500000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral cauzat prin răspândirea informaţiei defăimătoare. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 06 aprilie 2012 acţiunea a fost admisă parţial şi a fost încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Viorel Agachi suma de 72000 lei, cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 211267 lei, cu titlu de salariu ratat, iar în total suma de 283267 lei. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 31 mai 2012, Viorel Agachi a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Viorel Agachi şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 12 aprilie 2013, Ministerul Finanţelor a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2013 a fost restituită cererea de apel depusă de către Ministerul Finanţelor. La 16 mai 2013, Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea încheierii instanţei de apel şi restituirea pricinii spre judecarea apelului în instanţa de apel.

Recurentul Ministerul Finanţelor, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu încheierea instanţei de apel. Menţionează că Ministerul Finanţelor nu a primit cererea de apel după cum invocă instanţa de apel şi nici hotărârea primei instanţe nu a fost expediată de către Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău. Susţine că Ministerul Finanţelor a luat cunoştinţă cu hotărârea primei instanţe la 24 ianuarie 2013, fapt confirmat prin inscripţia de pe dosar. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a încheierii instanţei de apel şi restituirea pricinii spre judecarea apelului în fond în instanţa de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. Din materialele dosarului rezultă că instanţa de apel, prin încheierea din 30 aprilie 2013, a restituit cererea de apel depusă de către Ministerul Finanţelor, deoarece ultimul a depus apelul în afara termenului legal.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectuieze repunerea în termen. În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC (în redacţia Legii nr. 244-XVI din 21 iulie 2006), termenul de declarare a apelului este de 20 de zile de la data comunicării hotărârii motivate, dacă legea organică nu dispune altfel, chiar dacă apelul a fost depus anterior. Actele pricinii denotă faptul că la 06 aprilie 2012, prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, a fost admisă parţial acţiunea şi a fost încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Viorel Agachi suma de 72000 lei, cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 211267 lei, cu titlu de salariu ratat, iar în total suma de 283267 lei, în rest acţiunea fiind respinsă ca neîntemeiată.

Din procesul-verbal al şedinţei de judecată a primei instanţe din 06 aprilie 2012 rezultă că pricina a fost examinată în lipsa reprezentantului recurentului Ministerul Finanţelor. În conformitate cu art. 259 CPC (în redacţia Legii nr. 225-XV din 30 mai 2003), participanţilor la proces care nu s-au prezentat în şedinţă de judecată li se trimite copia de pe hotărârea judecătorească în cel mult 7 zile de la emiterea hotărârii motivate. La materialele dosarului, însă, lipseşte informaţia de expediere recurentului Ministerul Finanţelor a copiei hotărârii primei instanţe din 06 aprilie 2012, iar recurentul Ministerul Finanţelor a declarat că a luat cunoştinţă cu hotărârea primei instanţe la 24 ianuarie 2013, iar la 05 februarie 2013, a depus cererea de apel.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel neîntemeiat a concluzionat că Ministerul Finanţelor a omis termenul de depunere a apelului. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că concluziile instanţei de apel, expuse în încheiere, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral încheierea instanţei de apel şi de a restitui pricina spre judecarea apelului în fond în instanţa de apel. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Ministerul Finanţelor.

Se casează integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Viorel Agachi împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Comisariatului general de poliţie al municipiului Chişinău şi Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, cu restituirea pricinii spre judecarea apelului în fond la Curtea de Apel Chişinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi