2ra-1612/15 — Repararea prejudiciului material și moral

Prima instanţă, Jud. Rîșcani mun. Chișinău dosarul nr. 2ra-1612/15 Judecător: Gh. Gorun Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: M. Guzun, A. Doga, A. Nogai DECIZIE 26 august 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Galina Stratulat Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, cererea de recurs declarată de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Agachi Viorel împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău, Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Agachi Viorel și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 06 aprilie 2012, c o n s t a t ă La 07 octombrie 2011, Agachi Viorel a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Comisariatului General de Poliţiei mun. Chişinău şi Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii, reclamantul Agachi Viorel a indicat că, la 20 iulie 2005, orele 1500, ofiţerii Comisariatului General de Poliţie mun. Chişinău, Valeriu Caşcaval, Ion Palii, Gheorghe Alexei, Anatol Ivanov şi alţii l-au reţinut la domiciliul său de pe str. Bogdan Voevod, 2/1, ap. 32, mun. Chişinău şi l-au escortat în incinta Comisariatului General de Poliţie. Menţionează reclamantul că, de la orele 1530 până la orele 2310, a fost torturat, în biroul de lucru a ofiţerului Valeriu Caşcaval, cu o deosebită cruzime pentru a recunoaşte infracţiunile care nu le-a comis şi a depune declaraţii mincinoase în privinţa lui Gheorghe Străisteanu. 1 Afirmă, reclamantul Agachi Viorel că, la 20 iulie 2005, orele 2310, ofiţerul Anatol Ivanov a întocmit un proces-verbal de reţinere şi l-a escortat în Izolatorul de Detenţie Provizorie a Comisariatului General de Poliţiei mun.

Chişinău, iar, la 22 iulie 2005, judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Centru mun. Chişinău a emis o încheiere şi un mandat de arest pe numele lui pe un termen de 10 zile. La 25 iulie 2005, Serviciul de presă al Comisariatului General de Poliţie mun. Chişinău a publicat un comunicat de presă în care a indicat: „în urma investigaţiilor operative, efectuate de către angajaţii poliţiei criminale a Comisariatului General de Poliţie, la 20 iulie, în flagrant, a fost reţinută o grupare criminală, care practica furturile din automobile prin „metoda moscovită”. Reţinuţii: locuitorul satului Ţigăneşti, raionul Străşeni pe nume Gheorghe Străisteanu în vârstă de 51 ani şi băştinaşul orăşelului Călăraşi Viorel Agachi, anterior judecat, în vârstă de 31 ani, au fost documentaţi pe parcursul mai multor luni…

După cum a relatat unul din reţinuţi, gentuţele şi documentaţia furată erau aruncate, iar banii şi alte bunuri materiale „dobândite” erau împărţite egal între complici”. La comunicatul de presă menționat au fost ataşate două poze cu Gheorghe Străisteanu şi Viorel Agachi. Mass-media din Moldova a reiterat acest comunicat în aceeaşi zi. Mai indică reclamantul că, la 27 iulie 2005, judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Centru mun. Chişinău a emis o încheiere şi un mandat de arest prin care a prelungit termenul de arest cu 20 de zile. La 18 august 2005, judecătorul de instrucţie a prelungit termenul de arest în privinţa lui Agachi Viorel încă cu 30 de zile. Iar, la 29 august 2005, dosarul penal a fost expediat pentru examinare în fond în Judecătoria Buiucani mun.

Chişinău. Susține reclamantul că, în perioada 20 iulie - 29 august 2005, a fost scos din Izolatorul de Detenţie Provizorie şi escortat în birourile de lucru a colaboratorilor Comisariatului General de Poliţie, unde a fost supus torturii de 27 de ori. De la 29 august 2005 până la 20 noiembrie 2006 (1 an şi 3 luni) a fost deţinut în stare de arest în Penitenciarul 13 mun. Chişinău fără vreun mandat de arest sau încheiere judecătorească. Doar la data de 21 noiembrie 2006, Judecătoria Buiucani mun. Chişinău a emis o încheiere prin care a dispus eliberarea unui mandat de arest pe numele lui, pe un termen de 90 de zile. La 01 februarie 2007, Judecătoria Buiucani mun.

Chişinău a emis o sentinţă vădit ilegală prin care dânsul a fost condamnat la 12 ani de închisoare, iar, la 04 iulie 2011, peste 6 ani de la reţinere şi arestare, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a emis o decizie irevocabilă prin care a fost achitat pe motiv că faptele nu au fost comise de dânsul. Astfel, susține reclamantul că, în urma acţiunilor vădit ilicite ale procurorilor şi instanţelor judecătoreşti, a fost condamnat şi deţinut intenționat, contrar legii în stare de arest, în condiţii inumane şi degradante, în Izolatorul de Detenţie Provizorie al Comisariatului General de Poliţie şi în izolatorul de Urmărire Penală al Penitenciarului 13 mun. Chişinău - 5 ani, 11 luni şi 16 zile.

Explică, că până la fabricarea dosarului penal, arestarea şi condamnarea sa, dânsul era o persoană sănătoasă, iar în perioada de detenţie ilegală a suferit psihic şi 2 fizic, fapt ce i-a pus în pericol viaţa şi sănătatea, deoarece în permanenţă erau executate indicaţiile procurorilor şi, ca rezultat, s-a îmbolnăvit grav. În temeiul acestor circumstanţe şi a normelor de drept sus enunţate, estimează prejudiciul moral cauzat în sumă de 3 520 000 lei sau 200 000 Euro, sumă care reiese din detenţia ilegală pe parcursul perioadei de 5 ani, 11 luni şi 16 zile, condițiile inumane și degradante ale izolatorului de detenție. Mai indică, că Serviciul de presă al Comisariatului General de Poliţie mun.

Chişinău şi a Procuraturii Generale, la comandă, au răspândit informaţie defăimătoare despre Agachi Viorel prin toate mijloacele de informare în masă, fiind învinuit ilegal în comiterea unei infracţiuni deosebit de grave prevăzută de art. 195 alin. (2) Cod penal, care prevede o pedeapsă maximă cu închisoarea de până la 25 ani, în urma căreia a suferit psihic şi fizic enorm, îmbolnăvindu-se grav. Referitor la prejudiciul material, menţionează că, salariul mediu lunar ratat pe perioada de 5 ani, 11 luni şi 16 zile, conform certificatului Biroului Naţional de Statistică, a câte 3 054 lei lunar x la 72 de luni, în baza art. 8 lit. c) al Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 = 219 888 lei, plus 15,5 % din 219 888 lei, în baza art. 585, art. 619 Cod civil şi conform datelor Băncii Naţionale privind rata de refinanţare = 34 082 lei, constituie în total suma de 253 970 lei.

Solicită încasarea din contul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul lui Viorel Agachi cu titlu de prejudiciu material suma de 253 970 lei şi cu titlu de prejudiciu moral suma de 3 250 000 lei sau 200 000 Euro, cauzat prin acţiunile ilicite ale procurorilor şi instanţelor judecătoreşti, obligarea Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Comisariatului General de Poliţie mun.

Chişinău să emită un comunicat de presă analogic celui din data de 25 iulie 2005 şi 04 iulie 2007 prin care să dezmintă informaţia defăimătoare răspândită în privinţa lui Viorel Agachi, să prezinte scuzele oficiale, în formă scrisă, să difuzeze scuzele oficiale prin aceleaşi mijloace de informare în masă prin care a fost difuzată informaţia despre învinuirea şi condamnarea lui şi încasarea în beneficiul reclamantului din contul Ministerului Afacerilor Interne – 500 000 lei, Comisariatului General de Poliţie – 500 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin răspândirea informaţiei defăimătoare în urma cărora a suferit psihic şi fizic enorm. Prin încheierea protocolară din 30 ianuarie 2012 a fost atras în calitate de copârât Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În cadrul susţinerilor orale, reprezentantul lui Viorel Agachi, avocatul Petru Drăguţan, a solicitat admiterea parţială a cererii, încasarea salariului pentru anul 2005 – 9 445 lei, 2006 – 26 640 lei, 2007 – 32 353 lei, 2008 – 39 150 lei, 2009 – 41 940 lei, 2010 – 43 836 lei, 2011 – 18 263 lei, în total suma de 211 267 lei şi încasarea prin intermediul Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu titlu de prejudiciu moral suma de 500 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 06 aprilie 2012, a fost admisă parțial acțiunea și încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova în beneficiul lui Agachi Viorel suma de 72 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 211 267 lei cu titlu de salariu ratat, în total suma de 283 267 lei.

În rest acțiunea a fost respinsă. 3 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Agachi Viorel și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 06 aprilie 2012. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2013 a fost restituită ca tardivă cererea de apel declarată de Ministerul Finanțelor. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 septembrie 2013, a fost admis recursul declarat de Ministerul Finanțelor, casată încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2013 și restituită pricina spre judecarea apelului în fond în Curtea de Apel Chișinău. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2013 a fost respinsă cererea de apel a Ministerului Finanțelor și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 06 aprilie 2012. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 iunie 2014 a fost admis recursul declarat de către Ministerul Finanțelor, casate integral deciziile Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2012 și 10 decembrie 2013 și restituită pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecători. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2015 au fost respinse cererile de apel depuse de Agachi Viorel și Ministerul Finanțelor și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 06 aprilie 2012. La 11 mai 2015, Ministerul Finanțelor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015 și hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 06 aprilie 2012 cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Recurentul a invocat că instanţele de judecată eronat au aplicat şi au interpretat legea materială. În susţinerea cererii de recurs, Ministerul Finanțelor a indicat că, instanța de apel, la emiterea deciziei din 17 februarie 2015, nu numai că a omis recomandările din decizia Curții Supreme de Justiție din 25 iunie 2014, dar a judecat cauza fără a da o apreciere legală și fără a se expune asupra motivelor invocate în apel. Menționează recurentul că, în speță, nu este o sentință de achitare integrală, Agachi Viorel fiind achitat doar de învinuirea adusă în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (5) CP, în privința art.195 alin. (2) CP sentința fiind în vigoare.

Totodată, susține că, faptul încetării procesului penal în baza art. 290 alin. (1) CP nu constituie temei de reabilitare care ar oferi intimatului dreptul la repararea a careva prejudicii, afirmând că, potrivit prevederilor art.65 alin. (3) pct. 2) CPP, persoana se consideră achitată, dacă sentința este integral de achitare. Astfel, consideră că Agachi Viorel nu poate pretinde la repararea prejudiciului cauzat în condiția în care acesta nu a fost achitat pe toate capetele de acuzare. Referitor la salariul ratat solicitat de intimatul Agachi Viorel, consideră că instanțele ierarhic inferioare eronat au dispus încasarea salariului mediu al unui lucrător pe mun.Chișinău, în condițiile în care, din materialele cauzei rezultă că acesta, la momentul reținerii, avea calitatea de salariat.

În asemenea situație, urma să fie prezentate probe privind cuantumul salariului avut până la reținere în vederea determinării prejudiciului cauzat. 4 În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La materialele dosarului lipsesc date privind expedierea copiei deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015 în adresa Ministerului Finanțelor, însă reprezentantul recurentului insistă că a făcut cunoștință cu decizia dată la 22 aprilie 2015. În circumstanţele relevate, recursul declarat de către Ministerul Finanțelor la 11 mai 2015 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 01 iunie 2015, în adresa intimaților Agachi Viorel, Procuratura Generală și Ministerul Afacerilor Interne a fost expediată copia recursului declarat de către Ministerul Finanțelor cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei.

La 10 iunie 2015, intimata Procuratura Generală a depus referință, solicitând admiterea recursului declarat de către Ministerul Finanțelor și casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2015 pe care o consideră neîntemeiată. Alte referințe la recursul declarat de către Ministerul Finanțelor nu au fost depuse. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 12 august 2015 recursul Ministerului Finanțelor a fost declarat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursului declarat și a referinței depuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat, care urmează a fi admis cu casarea deciziei Curții de Apel Chișinău şi remiterea pricinii la rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Potrivit art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. În conformitate cu art. 241 alin. (5) CPC, în motivarea hotărârii se indică circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.

Iar, potrivit art. 373 alin. (1) și (5) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În speță, instanţa de recurs constată că, contrar normelor de drept enunțate, decizia instanţei de apel conţine o motivare insuficientă, ultima neexpunându-se în privința principalelor motive ale apelului, și anume, modul de calculare a salariului 5 de care a fost privat intimatul-reclamant Agachi Viorel în urma acțiunilor ilicite și faptul dacă acesta întrunește condițiile de reabilitare, care i-ar fi oferit dreptul, în condițiile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, la repararea prejudiciului material și moral.

Or, unul din argumentele de bază invocate de către Ministerul Finanţelor, atât în cadrul examinării cauzei în fond, cât şi în cererea de apel, argument în privinţa căruia instanţa de apel, de altfel, nici nu s-a expus, este faptul că nu există o sentinţă de achitare integrală a lui Viorel Agachi, ultimul fiind achitat doar pe art. 186 alin. (5) Codul penal, pe când pe art. 290 alin. (1) CP procesul a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripţie de tragere la răspundere penală. Instanţa de recurs consideră că aceste circumstanţe urmau a fi supuse unei analize şi verificări minuţioase, întru stabilirea existenţei temeiului de reabilitare a lui Viorel Agachi, care ar acorda dreptul la despăgubire, în sensul în care se pretinde.

Afară de aceasta, atât instanța de fond, cât și instanța de apel urmau a solicita decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iulie 2010, pentru a verifica pe care capete de învinuire a rămas în vigoare sentința primei instanțe, având în vedere că art. 195 alin. (2) CP a fost exclus prin Legea nr. 277 din 18 decembrie 2008, în vigoare din 24 mai 2009. Mai mult ca atât, instanța de recurs reține că a rămas fără examinare de către instanţa de apel argumentul recurentului Ministerul Finanţelor ce ţine de aplicarea incorectă de către prima instanţă a legii la calcularea prejudiciului material ca salariu ratat.

Astfel, art.8 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, stabilește expres că pentru cuantificarea prejudiciului reparabil, câștigul mediu lunar se calculează persoanelor angajate prin contract de muncă - prin aplicarea modului de calculare a salariului mediu în conformitate cu legislaţia. Potrivit materialelor dosarului intimatul Agachi Viorel, la momentul reținerii și intentării dosarului penal, era angajat în câmpul muncii (f.d. 65). În același timp, atât prima instanță, cât și instanța de apel și-au motivat soluția privind calcularea câștigului mediu lunar în baza art. 8 alin. (3) lit. c) din Legea menționată – persoanelor care nu au lucrat din motive întemeiate, luând ca bază de calcul salariul mediu pe țară.

Se reține că date despre salariul mediu lunar al intimatului-reclamant Agachi Viorel la locul de muncă – SRL ”Catalan”, nu se regăsesc în materialele dosarului. Prin prisma prevederilor art.442 CPC, instanța de recurs este în imposibilitate de a administra probe în acest sens. Astfel, în situaţia prezentei omisiuni, când instanţa de recurs este în imposibilitate să o corecteze la examinarea pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează asupra remiterii pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. 6 La caz, se atenționează că, la 25 iunie 2014, Curtea Supremă de Justiție, judecând recursul Ministerului Finanțelor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2013, a remis pricina la rejudecare anume din motivele menționate, indicând că instanța de apel nu s-a expus asupra acestora.

Prin urmare, cauza dată este restituită repetat la rejudecare pe aceleași temeiuri. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că s-a constatat într-o manieră certă că, în cadrul dezbaterilor judiciare nu s-a înlăturat neclaritatea privind cuantificarea prejudiciului reparabil - salariul mediu al intimatului-reclamant Agachi Viorel de la momentul începerii urmăririi penale, eroare judiciară care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs în cadrul examinării pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, a casa integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi, reexaminând pricina, să emită o hotărâre legală şi întemeiată, respectând dreptul garantat al părţilor la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Agachi Viorel împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău, Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă 7