2ra-2776/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă – S. Procopciuc dosarul nr. 2ra-2776/13 instanţa de apel – B. Bîrca, M. Moraru, M. Ciugureanu ÎNCHEIERE 05 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Guţu Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Donţu Mihail împotriva lui Guţu Victor cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Guţu Victor şi menţinută hotărârea Judecătoriei Orhei din 14 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, constată: La 06 iulie 2012 Donţu Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Guţu Victor cu privire la încasarea prejudiciului material în valoare de 5970 lei şi prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei.

În motivarea acţiunii invocat faptul că la 14 septembrie 2011 pe traseul Orhei- Chişinău în localitatea Peresecina r-1 Orhei a avut loc accidentul rutier între automobilul de model VAZ 2106 cu nr./î OR AV 282, ce-i aparţine şi automobilul de model „Camaz” cu nr/î BL AX 104, condus de Guţu Victor. Menţionează că dânsul a fost recunoscut vinovat de producerea accidentului de circulaţie conform procesului-verbal cu privire la contravenţie, fiind sancţionat cu o pedeapsă în formă de amendă în mărime de 40 u.c. şi 5 puncte de penalizare. Susţine că a depus contestaţie asupra procesului verbal în cauză, care a fost anulat prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 10 noiembrie 2011din lipsa existenţei faptul contravenţiei, iar prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2012 a fost casată hotărârea judecătoriei Orhei din 10 noiembrie 2011 şi cauza remisă la rejudecare.

Afirmă că în urma reexaminării cauzei, prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 13 martie 2012 decizia agentului constatator din 14 septembrie 2011 a fost anulată cu încetarea procesului din lipsa făptui contravenţiei, iar prin decizia agentului constatator din 10 mai 2012 vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Guţu Victor. Mai invocă că prin raportul de daune întocmit de SRL „Logaca” valoarea prejudiciul cauzat în urma accidentului rutier a fost estimată la suma de 5970 lei. 1 Solicită încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei de 5970 lei cu titlu de prejudiciu material, a prejudiciului moral în valoare de 10000 lei şi încasarea taxei de stat. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 14 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat din contul lui Guţu Victor în folosul lui Donţu Mihail suma de 5970 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat, 479 lei cu titlu de taxă de stat şi 1000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Guţu Victor şi menţinută hotărârea primei instanţe. În susţinerea temeiniciei concluziei date, instanţele de judecată referindu-se la prevederile art. 1398 alin.(1) Cod civil, care prevede că cel care acţionează faţă de altul ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune, au stabilit că circumstanţele invocate de reclamant cad sub incidenţa prevederilor legale menţionate, reţinînd în acest sens atît procesul-verbal al agentului constatator de producerea accidentului, prin care Guţu Victor a fost recunoscut vinovat, cît şi raportul de evaluare din 31 octombrie 2011 efectuat de către SRL „Logocar” prin sa constat că valoarea prejudiciului cauzat automobilului de model „VAZ-2106” cu n/î 282 în urma accidentului rutier constituie suma de 5970 lei.

La 03 iunie 2013 Guţu Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului invocă dezacordul cu hotărîrile judecătoreşti, considerîndu-le ilegale şi neîntemeiate, la emiterea cărora au fost încălcate normele dreptului material şi procedural , nefiind constatate şi elucidate circumstanţele esenţiale ale pricinii. Menţionează că instanţa de apel şi-a depăşit împuternicirile, dispunând încasarea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei, pe când instanţa de fond a dispus încasarea prejudiciului doar în mărime de 1000 lei, deşi soluţia primei instanţe a fost menţinută de către instanţa de apel.

Susţine că instanţa de apel a ignorat faptul că există două hotărâri similare prin care se contestă procesul verbal cu privire la contravenţie, care fiind atacate cu apel, nu au fost soluţionate printr-o decizie definitivă şi irevocabilă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

2 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Guţu Victor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Nu poate fi reţinută afirmaţia recurentului precum că instanţa de apel şi-a depăşit împuternicirile, dispunând încasarea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei, or, din textul deciziei este evident că hotărîrea primei instanţe a fost menţinută integral fără careva modificări.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Guţu Victor asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Guţu Victor ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul lui Guţu Victor se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Tamara Chişca-Doneva 3