2ra-2869/13 — Încasarea prejudiciului

prima instanţă – V. Ghedreuţan dosarul nr. 2ra-2869/13 instanţa de apel – Al. Gheorghieş, N. Chircu, V. Harmaniuc ÎNCHEIERE 05 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Elena Ceban, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Irinei Mamaderova împotriva Elenei Ceban cu privire la înlăturarea obstacolelor şi acţiunea reconvenţională a Elenei Ceban împotriva Irinei Mamaderova şi Nadejdei Botnari cu privire la încasarea prejudiciului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013, prin care au fost admise apelurile declarate de către Elena Ceban şi Irina Mamaderova, casată hotărârea Judecătoriei Drochia din 21 decembrie 2012 şi emisă o nouă hotărâre prin care au fost respinse acţiunea iniţială şi cererea reconvenţională, constată: La 13 august 2010 Mamaderova Irina a depus cererea de chemare în judecată împotriva Elenei Ceban cu privire la înlăturarea obstacolelor.

În motivarea acţiunii a indicat că, ca este proprietara apartamentului nr.20, situat pe str.31 August 20 or. Drochia, iar cu un etaj mai jos în aceiaşi casa în apartamentul nr.25 domiciliază pârâta Ceban Elena. Susţine că la 29 iulie 2010 Ceban Elena nemotivat a deconectat familia sa de la sistema de alimentare cu apă, fiind nevoită să aducă apă cu mâna. Indică că prin acţiunile sale, Ceban Elena a comis contravenţie administrativă prevăzută de art.173 CC al RM, motiv pentru care s-a adresat la Primăria or. Drochia, pentru a fi atrasă la răspundere. Consideră că prin nealimentarea cu apă a familiei sale i-au fost aduse incomodităţi, fiindu-i cauzat şi prejudiciu moral în mărime de 20000 lei şi prejudiciu material în sumă de 5000 Iei.

Solicită, reclamanta Mamaderova Irina obligarea pârâtei Ceban Elena de a înlătura obstacolele la folosirea sistemei de alimentare cu apă, încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 5000 lei şi prejudiciului moral în sumă de 20000 lei. 1 La 12 noiembrie 2010 Ceban Elena a înaintat acţiune reconvenţională împotriva Irinei Mamaderova şi Nadejdei Botnari cu privire la încasarea prejudiciului. În motivarea cererea reconvenţionale a indicat că Mamaderova Irina având în posesie şi folosinţă apartamentul din proprietatea Nadejdei Botnari situat pe verticală cu un etaj mai sus ca apartamentul său, prin exploatare neglijentă şi iresponsabilă a conductelor de apă, din care permanent curgea apa, i-a cauzat pagube apartamentului său, pentru reparaţia cărora, potrivit evaluării este necesară suma de 39109 lei.

Afirmă că în repetate rânduri a atenţionat posesorii şi proprietarii apartamentului situat mai sus să repare conductele de apă, însă solicitările sale au rămas fără satisfacere. Menţionează că la 04 octombrie 2010 din contul său, cu acordul Irinei Mamderova, în vederea reparaţiei conductelor de apă a apartamentului Nadejdei Botnari a cheltuit suma de 1251 lei pentru procurarea materialelor şi plata muncii meşterilor. Mai indică că din neglijenţa şi culpa posesorului şi proprietarului apartamentului situat mai sus, i-a fost cauzat un prejudiciu material total în sumă de 40360 lei şi suferinţe fizice care pot fi recompensate cu suma de 20000 lei. Solicită încasarea în mod solidar din contul Irinei Mamaderova şi Nadejdei Botnari în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 40360 lei şi prejudiciului moral cauzat în suma de 20000 lei.

La 23 iunie 2011 Ceban Elena a depus cerere suplimentară, prin care a susţinut acţiunea reconvenţională formulată iniţial şi a mai solicitat suplimentar încasarea din contul Irinei Mamaderova şi Nadejdei Botnari suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu material şi suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral, invocând ca temei de majorare a pretenţiilor sale faptul că la 19 iunie 2011, apartamentul său a fost iarăşi inundat, valoarea prejudiciului material fiind estimat de dânsa arbitrar. La 25 iulie 2011 Ceban Elena a mai înaintat o cerere suplimentară la cerere reconvenţională prin care a solicitat încasarea în mod solidar de la Mamaderova Irina şi Botnari Nadejda adăugător prejudiciului material în sumă de 28555,68 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei, invocând că prin inundaţia din 19 iunie 2011, i-a fost cauzat un prejudiciu material estimat la suma de 28555,68 lei.

Prin hotărârea judecătoriei Drochia din 24 octombrie 2011 acţiunea Irinei Mamderova a fost respinsă, iar acţiunea Elenei Ceban a fost admisă parţial, fiind încasat din contul Nadejdei Botnari în beneficiul Elenei Ceban paguba materială în sumă de 1251 lei, paguba morală în sumă de 5000 lei şi cheltuieli de judecată în sumă de 133 lei, iar din contul Nadejdei Botnari în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 350 lei. A fost încasat din contul Elenei Ceban în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2029,94 lei şi din contul Irinei Mamaderova în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 200 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din data de 06 martie 2012 a fost admis apelul declarat de Ceban Elena şi Mamaderova Irina, casată hotărârea judecătorie Drochia din 24 octombrie 2011 şi restituită pricina spre rejudecare în prima instanţă.

La data de 21 decembrie 2012 Ceban Elena a depus o cerere prin care a renunţat la cerinţa privind încasarea prejudiciului material în mărime de 5000 lei înaintată prin cerere suplimentară din 23 iunie 2011 şi la pretenţia privind încasarea prejudiciului 2 material în mărime de 28555,68 lei înaintată prin cerere suplimentară din data de 25 iulie 2011. Pe parcursul dezbaterilor judiciare şi Mamaderova Irina a renunţat la capătul de cerere cu privire la încasarea prejudiciului material în sumă de 5000 lei . Prin încheierea Judecătoriei Drochia din data de 21 decembrie 2012 a fost admisă cererea de renunţare parţială la acţiune depusă de Ceban Elena şi a fost încetat procesul supra cerinţelor de încasare a prejudiciului material în mărime de 5000 lei înaintată prin cerere suplimentară din data de 23 iunie 2011 şi la cerinţa privind încasarea prejudiciului material în mărime de 28555,68 înaintată prin cerere suplimentară din data de 25 iulie 2011. La fel a fost încetată şi pretenţia Irinei Mamaderova în privinţa încasării prejudiciului material de 5000 lei.

Prin hotărârea judecătoriei Drochia din 21 decembrie 2012 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată a Irinei Mamaderova şi admisă parţial cererea reconvenţională a Elenei Ceban, fiind încasat din contul Irinei Mamaderova şi Nadejdei Botnari în beneficiul Elenei Ceban suma de 40360 lei cu titlu de prejudiciu material şi 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral. A fost încasat din contul Irinei Mamaderova şi Nadejdei Botnari în beneficiul Elenei Ceban cheltuielile de judecată în sumă 4457 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013 au fost admis apelurile declarate de către Mamaderova Irina şi Ceban Elena, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea iniţială şi acţiunea reconvenţională au fost respinse.

În susţinerea temeiniciei concluziei date, instanţa de apel s-a referit la faptul că apartamentul nr. 25 de pe str. 31 August 20, or. Drochia în anul 2010 a fost inundat de mai multe ori, iar cauza inundaţiei a fost sistemul de alimentare cu apă care era uzat şi montat în podeaua apartamentului 28 şi tavanul apartamentului 25 din str. 31 August 20, or. Drochia. De asemenea, instanţa de apel cu referire la prevederile art. 5 al Legii condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2013, a reţinut că nu este nici un act întocmit în modul stabilit de organele ce gestionează fondul locativ care ar confirma vinovăţia părţilor în deteriorarea conductelor de apă şi canalizare. La 01 iulie 2013 Elena Ceban a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel în partea respingerii acţiunii reconvenţionale, cu emiterea în partea dată a unei hotărâri noi de admitere a acţiunii reconvenţionale.

În motivarea recursului invocă dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând a fi emisă cu aplicarea şi interpretarea eronată a normelor de drept material. Susţine că ani de-a rândul a fost inundată de intimată, apartamentul căreia este situat cu un etaj mai sus decât apartamentul său, fiind nevoită să efectueze reparaţia ţevilor de apă a apartamentului intimatei din contul său, fapt pentru care a achitat suma de 1251 lei.

Consideră că instanţa de apel eronat a constatat că segmentul de ţeavă reparat din contul său în spaţiul din apartamentul intimatei constituie proprietate comună în condominiu, fapt care nu corespunde realităţii, or din materialele anexate la actele cauzei, precum şi din declaraţiile muncitorilor, insistînd că dânsa a plătit munca şi 3 piesele de reparaţie a reţelelor inginereşti de canalizare pe segmentul de ţeavă din apartamentul intimatei, care pe cale de consecinţă nu poate fi considerat proprietate comună, ci proprietatea privată a intimatelor. Menţionează că omisiunea, ignoranţa, ingratitudinea, condiţiile inumane şi periculoase de trai i-au cauzat prejudiciu moral, echivalentul bănesc al căruia este estimat la suma de 20000 lei.

Afirmă că la 19 iunie 2011 a fost inundată din nou, motiv pentru care în cadrul dezbaterilor judiciare a solicitat suplimentar recompensarea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei şi material în mărime 28555,68 lei, pretenţii la care ulterior a renunţat. Susţine că deşi intimatele şi-au exprimat dezacordul faţă de devizul de cheltuieli necesar reparaţiei apartamentului său în mărime de 39109 lei, dânsele nu au prezentat vre-un raport de expertiză care ar combate temeinicia pretenţiilor sale invocate în acest sens. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Elena Ceban nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea reconvenţională şi în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura 4 admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Elena Ceban asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Elena Ceban ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Elenei Ceban se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Tamara Chişca-Doneva 5