2ra-2716/13 — Încasarea în regres a despăgubirii de asigurare

prima instanţă – A. Rusu dosarul nr. 2ra-2716/13 instanţa de apel – Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 05 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Goraş Grigorii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociaţia Profesională ,,Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule” împotriva lui Goraş Grigorii cu privire la încasarea în regres a despăgubirii de asigurare, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Goraş Grigorii şi menţinută Hotărârea Judecătoriei Edineţ din 06 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, constată: La 25 aprilie 2012 Asociaţia Profesională „Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Goraş Grigorii cu privire la încasarea în ordine de regres a despăgubirii de asigurare în sumă de 21145,71 lei şi cheltuielile de judecată.

În motivarea acţiunii a invocat că la data de 02 august 2011 în or. Chişinău pe str. Calea Orheiului s-a produs accidentul rutier, cu participarea autovehiculului de model MAZ 53371 cu n/î UN AK 660 condus de Goraş Grigorii şi autovehiculul de model Mercedes 210 cu n/î C KG 309, condus de Potica Ion şi care aparţine SRL „Cvinconscom”.

Susţine că vinovat de producerea accidentului a fost recunoscut Goraş Grigorii, fiind sancţionat conform art. 229 alin. (3), 242 alin. (1) Cod contravenţional RM cu amendă în mărime de 55 u. c. Menţionează că în urma accidentului rutier a fost deteriorat autovehiculul de model Mercedes 210 cu n/î CKG 309. Invocă că în lipsa poliţei de asigurare obligatorie RCA la 06 septembrie 2010 SRL „Cviconscom” i s-a adresat cu cerere despre achitarea despăgubirii de asigurare, în baza raportului de evaluare a pagubelor nr. 07/081 IA din 10 august 2010 efectuat de „Salikhov Consulting” SRL, drept urmare în virtutea sa de administrator al Fondului de protecţie a victimelor străzii i-a achitat despăgubirea de asigurare în sumă de 21145 lei 71 bani.

1 Întru susţinerea pretenţiilor sale invocă prevederile art. 33 alin. (8) a Legii nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, potrivit căruia în vederea recuperării sumelor cheltuite din Fondul de protecţia a victimelor străzii, Biroul Naţional poate înainta, în limitele despăgubirii de asigurare achitate, acţiune în regres faţă de persoanele răspunzătoare de prejudiciu. Afirmă că întru soluţionarea litigiului pe cale amiabilă s-a adresat pârâtului cu pretenţie în vederea achitării despăgubirii de asigurare, însă demersul a fost respins, motiv pentru care s-a adresat cu prezenta acţiune. Solicită încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei de 21145,71 lei şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineţ din 06 decembrie 2012 a fost admisă acţiunea, încasat din contul lui Goraş Grigorii în beneficiul Asociaţiei Profesionale „Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule” despăgubirea de asigurare în regres în sumă de 21145,71 lei şi cheltuielile de judecată în sumă totală de 5134,38 lei. Prin decizie Curţii de Apel Bălţi din 28 martie 2013 a fost respins apelul declarat de către Goraş Grigorii şi menţinută hotărârea primei instanţe. În susţinerea temeiniciei concluziei date, instanţele de judecată s-au referit la prevederile art. 33 alin.(8) a Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006, în vederea recuperării sumelor cheltuite din Fondul de protecţie a victimelor străzii, Biroul Naţional poate înainta, în limitele despăgubirii de asigurare achitate, acţiune de regres faţă de persoanele răspunzătoare de prejudiciu.

La 10 iunie 2013 Goraş Grigorii a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului invocă dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând a fi neîntemeiată. Susţine că deşi instanţa de apel în motivarea soluţiei a invocat prevederile art. 118 CPC, potrivit căruia fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor sale, consideră recurentul că aceste prevederi se atribuie intimatului, care urma să prezinte probe în baza cărora îşi întemeiază pretenţiile. Consideră că nu poate fi reţinută concluzia instanţei de apel, precum că dânsul nu a prezentat nici o probă veridică şi pertinentă în favoarea respingerii acţiunii, în condiţiile în care intimatul nu a prezentat probe în vederea admiterii acţiunii.

Apreciază drept exagerată de mare despăgubirea care i se invocă, mai mult că că instanţa de apel urma să se expună asupra tuturor argumentelor invocate în cererea sa de apel. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la 2 alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Goraş Grigorii nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Goraş Grigorii asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Goraş Grigorii ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul lui Goraş Grigorii se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Tamara Chişca-Doneva 3