2ra-2946/13 — Compensarea prejudiciului în ordine de regres

dosarul nr. 2ra-2946/13 prima instanţă: A. Danilov instanţa de apel: I. Cimpoi, A. Nogai şi M. Guzun ÎNCHEIERE 04 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Chişca-Doneva Tamara şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Compania de Asigurări „Auto-Siguranţa” Societate pe Acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Compania de Asigurări „Euroasig Grup” împotriva Companiei de Asigurări „Auto-Siguranţa” Societate pe Acţiuni, intervenient accesoriu Andrei Formusati, cu privire la compensarea prejudiciului în ordine de regres, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Compania de Asigurări „Auto-Siguranţa” Societate pe Acţiuni cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 20 decembrie 2012, c o n s t a t ă: La 20 martie 2012, Compania de Asigurări „Euroasig Grup” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Companiei de Asigurări „Auto-Siguranţa” Societate pe Acţiuni, intervenient accesoriu Andrei Formusati, cu privire la compensarea prejudiciului în ordine de regres.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 20 iulie 2009, a fost încheiat contract de asigurare facultativă a mijloacelor de transport CASCO, seria AC nr. 179/09 pentru autovehiculul BYD F3 cu numărul de înmatriculare C OJ 320, între Compania de Asigurări „Euroasig Grup” şi Sergiu Suceveanu. La 16 ianuarie 2010, s-a produs accidentul rutier cu participarea autovehiculelor BMW 520, cu numărul de înmatriculare FR AK 414, condus de Andrei Formusati şi automobilul de marcă BYD F3 cu numărul de înmatriculare C OJ 320, condus de Leonid Taran.

Potrivit procesului verbal cu privire la contravenţie din 09 februarie 2010, vinovat de producerea accidentului a fost recunoscut conducătorul autovehiculului BMW 520, Andrei Formusati, care poseda certificatul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto seria AS nr. 0015167 eliberat de către Compania de 1 Asigurări „Auto-Siguranţa” Societate pe Acţiuni, cu perioada de valabilitate 09 octombrie 2009-08 octombrie 2010. La 12 februarie 2010, Compania de Asigurări „Euroasig Grup” a deschis dosarul de daună nr. 103/02-2010. Conform concluziei expertului Companiei de Asigurări „Euroasig Grup”, costul reparaţiei depăşea costul real al automobilului, luîndu-se decizia de a achita suma de 77239,50 lei.

La 21 aprilie 2010, prin dispoziţia de plată nr. 609, lui Sergiu Suceveanu i-a fost achitată despăgubirea de asigurare în mărime de 13705,55 lei. La 22 aprilie 2010, prin ordinul de plată nr. 229, Companiei „Credit Rapid” Societate cu Răspundere Limitată i-a fost achitată despăgubirea de asigurare în mărime de 63533,95 lei. La 22 iunie 2010, pîrîtului i-a fost expediată reclamaţia privind achitarea benevolă a sumei de 77239,50 lei. La 04 ianuarie 2011, prin ordinul de plată nr. 12, pîrîtul a restituit doar 67840,18 lei, diferenţa rămasa fiind de 9399,32 lei. Solicită, Compania de Asigurări „Euroasig Grup”, compensarea din contul pîrîtului în beneficiul său a prejudiciului material cauzat în mărime de 9399,32 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 281,98 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 20 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă. A fost încasat din contul Companiei de Asigurări „Auto-Siguranţa” Societate pe Acţiuni în beneficiul Companiei de Asigurări „Euroasig Grup” în ordine de regres suma prejudiciului material în mărime de 9399,32 lei şi taxa de stat în sumă de 281,98 lei, iar în total suma de 9681,30 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de Compania de Asigurări „Auto-Siguranţa” Societate pe Acţiuni, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 20 decembrie 2012. La 01 iulie 2013, Compania de Asigurări „Auto-Siguranţa” Societate pe Acţiuni a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.

În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 10 aprilie 2013, la 26 aprilie 2013 (f. d. 109). La dosar nu sunt probe care ar confirma cînd a fost recepţionată decizia menţionată de către recurent. Astfel, recursul declarat la 01 iulie 2013 se consideră depus în termen. Recurentul, Compania de Asigurări „Auto-Siguranţa” Societate pe Acţiuni, în motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept procedural şi material, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil. 2 În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 24 iulie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Companiei de Asigurări „Euroasig Grup” şi în adresa lui Andrei Formusati cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei.

La 28 august 2013, Compania de Asigurări „Euroasig Grup” a depus referinţă la cererea de recurs, solicitînd a declara inadmisibil recursul înaintat de către Compania de Asigurări „Auto-Siguranţa” Societate pe Acţiuni. În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul menţionează că, Compania de Asigurări „Auto-Siguranţa” Societate pe Acţiuni, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. 3 În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Compania de Asigurări „Auto- Siguranţa” Societate pe Acţiuni, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Compania de Asigurări „Auto-Siguranţa” Societate pe Acţiuni se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Nicolae Clima Judecătorii Chişca-Doneva Tamara Tatiana Vieru 4