2ra-1174/14 — Repararea prejudiciului material în regres

prima instanţă – N. Costin dosarul nr. 2ra-1174/14 instanţa de apel – M. Anton, Iu. Cotruță, I. Secrieru DECIZIE 14 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Guzun Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Compania Internațională de Asigurări „Transelit” Societatea pe Acțiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Compania de Asigurări „Euroasig Grup” Societatea pe Acțiuni împotriva Companiei Internaționale de Asigurări „Transelit” Societatea pe Acțiuni, intervenient accesoriu Curinoi Victor cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Compania Internațională de Asigurări „Transelit” Societate pe Acțiuni şi menținută hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 16 aprilie 2013, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă : La 04 septembrie 2012, CA „Euroasig Grup” SA a depus cererea de chemare în judecată împotriva CIA „Transelit” SA, intervenient accesoriu Curinoi Victor cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 21 octombrie 2011, în mun. Chișinău pe str. Ismail a avut loc un accident rutier în urma căruia a fost deteriorat autovehiculul de model „Volkswagen Passat” condus de către Davidov Nicolae cu n/î K DN 222, autovehiculul fiind asigurat prin contractul de asigurare facultativă „Casco” nr. AC 195/11 din 11 februarie 2011 eliberat de CA „ Euroasig Grup” SA Susține că vinovat de producerea accidentului rutier, conform procesului-verbal din 21 octombrie 2011, a fost recunoscut șoferul mijlocului de transport de model ”MAN 26 262” cu n/î C KV 017 condus de către Curinoi Victor, care poseda certificatul de asigurare obligatorie de răspundere civilă a deținătorilor de autovehicule cu seria AK nr.0068068 din 02 martie 2011, eliberat de ÎM CIA „Transelit” SA.

Menționează că potrivit facturii fiscale FV 5804010 din 11 noiembrie 2011, suma prejudiciului cauzat asiguratorului, constituie 5 500 lei, sumă ce a fost achitată integral prin ordinul de plată nr. 1339 din 11 noiembrie 2011. 1 Invocă că în cadrul procesului de regularizare a dosarului de daună, a fost stabilit că procesul contravențional intentat împotriva lui Curinoi Sergiu persoana recunoscută vinovată de producerea accidentului, a fost încetat în legătură cu împăcarea părților. Indică că la 12 iunie 2012, a înaintat către ÎM CIA ”Transelit” SA pretenția nr.459 prin care a solicitat în temeiul prevederilor art.22 alin.(12), (13) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie civilă pentru pagubele produse de autovehicule, achitarea benevolă a prejudiciului material în mărime de 5550lei.

Însă, prin scrisoarea nr.506-CH din 25 iunie 2012, pârâtul a refuzat achitarea, motivând decizia prin faptul împăcării părților în procesul contravențional, iar subrogarea fiind imposibilă deoarece dânsul a renunțat la drepturile sale față de vinovat. Consideră refuzul ÎM CIA „Transelit” SA de a achita prejudiciul în mărime de 5500 lei neîntemeiat deoarece, după încetarea procesului contravențional la cererea lui Davidov Nicolae din 24 octombrie 2011, prejudiciul cauzat autovehiculului de model „Volkswagen Passat” cu n/î K DN 222 asigurat prin temeiul contractului de asigurare facultativă „Casco” nr. AC 195/11 din 11 februarie 2011, a fost reparat, ceea ce are ca efect subrogarea în dreptul la acțiune împotriva persoanei vinovate sau asiguratorului de răspundere civilă al acesteia.

Solicită încasarea din contul ÎM CIA ”Transelit” SA în beneficiul CA „Euroasig Grup” SA a prejudiciului moral în mărime de 5550 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 270 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 16 aprilie 2013, acțiunea a fost admisă integral, fiind încasat de la CIA „Transelit” SA în beneficiul CA „Euroasig Grup” SA prejudiciul material în mărime de 5 550 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 270 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către CIA „Transelit” SA și menținută hotărârea primei instanțe. La 11 februarie 2014, ÎM CIA „Transelit” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului recurentul a invocat dezacordul cu hotărârile judecătorești, considerându-le neîntemeiate și emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Menționează recurentul că în urma accidentului rutier din 21 octombrie 2011, în privința lui Curinoi Victor a fost intentat un dosar contravențional, însă cauza a fost încetată, pe motiv că părțile s-au împăcat și nu au pretenții materiale unul față de celălalt. Susține că potrivit prevederilor art. 26 lit. (c) al Codului contravențional, înlăturarea răspunderii contravenționale pentru fapta ce conține elementele constitutive ale contravenției are loc în cazul împăcării victimei cu făptuitorul. Prin urmare, fiind încetat procesul contravențional în temeiul art. 29 Cod contravențional, urmează a fi aplicate și efectele juridice ale înlăturării răspunderii contravenționale prevăzute de art. 26 Cod contravențional.

2 Mai indică recurentul că în procesul-verbal din 21 octombrie 2011, cu privire la contravenție, Davidov Nicolae a menționat că nu are pretenții materiale față de Curinoi Victor, iar conform acțiunii în subrogare conform art. 1329 al. (2) Cod civil, dacă asiguratorul renunță la pretențiile sale față de terț sau la drepturile sale care constituie temeiul acestor pretenții, asiguratorul este scutit de plata acestei părți din despăgubire pe care ar fi putut-o pretinde în măsura existenței temeiurilor de la terț.

Concomitent în susținerea poziției invocă recurentul că potrivit pct. 28 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.11 din 16 decembrie 2013 cu privire la aplicarea de către instanțe judecătorești în domeniul asigurărilor obligatorii și facultative a transportului auto, nu v-a fi considerat dovadă a vinovăției asiguratului/utilizatorului în comiterea accidentului rutier, cazul în care a fost încetat în temeiul art. 441 alin.( 1) lit. a), art.19-31 Cod Contravențional. Consideră că instanțele judecătorești în cadrul examinării cauzei au examinat superficial circumstanțele cauzei și au dat apreciere doar probelor prezentate de intimat, și au aplicat eronat normele de drept material, fapt ce a dus la încălcarea principiului contradictorialităţii și egalității părților în drepturile procedurale, și emiterea unei hotărîri ilegale și neîntemeiate de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 21 noiembrie 2013, a fost expediată părților în proces, inclusiv ÎM CIA „Transelit” SA la data de 12 decembrie 2013, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire nr. 5061 anexată la materialele cauzei (f.d. 101). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul ÎM CIA „Transelit” SA s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la data de 11 februarie 2014, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel și hotărîrii primei instanțe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, CA „Euroasig Grup” SA a solicitat încasarea de la ÎM CIA „Transelit” SA repararea în regres a prejudiciului material în mărime de 5 500 lei și a cheltuielilor de judecată. Prima instanţă, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, a ajuns la concluzia temeiniciei integrale a acţiunii.

Judecând apelul declarat de către ÎM CIA „Transelit” SA, instanţa de apel reieşind din temeiurile şi obiectul acţiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi având la bază cumulul de probe prezentate de părţi, corect a ajuns la concluzia legalităţii hotărârii primei instanţe. În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs constată că din materialele dosarului rezultă cu certitudine faptul că la data de 21 octombrie 2011 la intersecția 3 străzilor Ismail cu Varnița din mun.

Chișinău a avut loc un accident rutier cu implicarea automobilul de model „Wolksfagen Passat” cu numerele de înmatriculare K DN 222 condus de Davîdov Nicolae şi mijlocului de transport „MAN 26 262” cu numerele de înmatriculare C KV 017 condus de Curinoi Victor, în urma căruia a fost deteriorat automobilul de model „Wolksfagen Passat”, care era asigurat prin Contractul de asigurare facultativă „Casco” nr. AC 195/11 din 11 februarie 2011 încheiat cu CA „Euroasig Grup” SRL (f.d.

18). La fel, este constatat că lucrările de reparație a automobilului de model „Wolksfagen Passat” cu numerele de înmatriculare K DN 222, constituie 5 550 lei, ceea ce se confirmă prin factura nr.343 din 09 noiembrie 2011, eliberată de SRL „Mobilis-Com”, factura fiscală nr. FV5804010 din 11 noiembrie 2011 și Dosarul de daună Casco nr. 1932/10-2011 din 11 noiembrie 2011 (f.d.10, 14-15), iar în temeiul Contractului de asigurarea, facultativă „Casco” nr. AC 195/11 din 11 februarie 2011 asigurătorul CA „Euroasig Grup” SA, prin ordinului de plată nr.1339 din 11 noiembrie 2011 a achitat în contul SRL „Mobilis-Com” plata pentru reparaţia automobilului deteriorat.

Tot materialul probator atestă că vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut conducătorului mijlocului de transport „MAN 26 262”- Curinoi Victor care poseda Certificat de asigurare obligatorie de răspundere civilă a deținătorului de autovehicule seria AK nr. 0068068 din 02 martie 2011 eliberat de CIA „Transelit” SA (f.d. 24). Conform art. 1301 Cod civil, prin contract de asigurare, asiguratul se obligă să clătească asigurătorului prima de asigurare, iar acesta se obligă să plătească, la producerea riscului asigurat, asiguratului sau unui terţ (beneficiarului asigurării) suma asigurată ori despăgubirea, în limitele şi în termenele convenite. În conformitate cu art. 1315 alin. (l) lit. b) Cod civil asigurătorul este obligat să efectueze plata, la apariţia dreptului asiguratului sau al beneficiarului asigurării de a încasa suma asigurată sau despăgubirea de asigurare, în termenul stabilit în condiţiile de asigurare.

Iar, reieșind din prevederile art. 1329 Cod civil, asigurătorul care a plătit despăgubirea de asigurare preia, în limitele acestei sume, dreptul la creanţă pe care asiguratul sau o altă persoană care a încasat despăgubirea de asigurare îl deţine în raport cu terţul responsabil de producerea pagubei dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Dacă asiguratul renunţă la pretenţiile sale faţă de terţ sau la drepturile care constituie temeiul acestor pretenţii, asigurătorul este scutit de plata acelei părţi din despăgubire pe care ar fi putut-o pretinde, în măsura existenţei temeiurilor, de la terţ. Prin prisma normelor enunţate, la caz, este incontestabil că CA „Euroasig Grup” SRL, la intervenirea riscului asigurat a executat obligaţia de plată a despăgubirii de asigurare, pe cînd CA „Transelit” SRL refuză plata acesteia.

În contextul dat se reţine că conform art. 1415 alin. (1) din Codul civil, persoana care a reparat prejudiciul cauzat de o altă persoană are dreptul la o acţiune de regres împotriva acesteia în mărimea despăgubirii plătite persoanei vătămate dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Totodată, conform art. 15 alin.(1) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22 4 decembrie asigurătorul acordă despăgubiri dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a utilizatorului de autovehicul.

Iar, în conformitate cu art. 22 alin. (12) şi (13) al Legii menționate, în cazul când persoana păgubită se adresează asigurătorului cu care are încheiat contract de asigurare de bunuri pentru recuperarea prejudiciului, constatarea avariilor, soluţiile tehnologice adoptate, evaluarea şi stabilirea despăgubirilor vor fi opozabile asigurătorului de răspundere civilă auto al persoanei vinovate, în limita prevederilor prezentei legi pentru unul şi acelaşi accident.

Prin urmare, raportând la caz prevederile enunţate și avînd în vedere faptul că Curinoi Victor care este vinovat în producerea accidentului rutier din 21 octombrie 2011, la momentul produceri accidentului rutier deținea certificatul de asigurare obligatorie de răspundere civilă a deținătorului de autovehicule seria AK nr. 0068068 din 02 martie 2011 eliberat de CIA „Transelit” SA, Colegiul consideră că instanțele ierarhic inferioare corect au concluzionat că recuperarea prejudiciului cauzat automobilul de model „Wolksfagen Passat” cu numerele de înmatriculare K DN 222 este opozabil asigurătorului de răspundere civilă auto al persoanei vinovate, în limita prevederilor prezentei legi.

Or, CA „Euroasig Grup” SRL achitînd despăgubirea de asigurare a preluat, în limitele acestei sume, dreptul la creanţă pe care CIA „Transelit” SRL îl deţine în raport cu Curinoi Victor, vinovat de producerea accidentului rutier şi cauzarea prejudiciului, din care considerente completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acţiunea CA „Euroasig Grup” SA este întemeiată şi justificat a fost admisă integral de către instanțele judecătorești.

Sunt lipsite de sens şi apreciate critic de instanţa de recurs susţinerile recurentului precum că faptul împăcării și indicării în procesul-verbal că Davîdov Nicolae nu are pretenții față de Curinoi Victor atrag dispozițiile alin. (2) art. 1329 Cod civil, care indică că dacă asiguratul renunţă la pretenţiile sale faţă de terţ sau la drepturile care constituie temeiul acestor pretenţii, asigurătorul este scutit de plata acelei părţi din despăgubire pe care ar fi putut-o pretinde, în măsura existenţei temeiurilor, de la terţ, deoarece Davîdov Nicolae a declarant că nu are pretenții față de șoferul vinovat în producerea accidentului rutier - Curinoi Victor, însă confirmă existent pretențiilor cu caracter pecuniar prin solicitarea reparării prejudiciului material cauzat în urma accidentului din 21 octombrie 2011, indicînd că mărimea prejudiciului căruia este considerabilă (f.d.

28). Nu pot fi reţinute la caz nici argumentele recurentului cu referire la faptul că odată cu încetarea procesului contravențional în baza art. 29 al Codului contravențional urmează să fie aplicate și prevederile art. 26 al Codului contravențional care statuează înlăturarea răspunderii contravenționale, or, în sensul art. 26 al Codului contravențional are lor înlăturarea răspunderii administrative și nu are efecte asupra răspunderii civile ce rezultă din asigurarea auto și repararea prejudiciului material (despăgubirii de asigurare), cu atît mai mult că s-a stabilit cu certitudine că prejudiciul cauzat de Curinoi Victor în urma accidentului rutier din 21 octombrie 2011, urmează să fie restituit de CIA „Transelit” SA, iar reieșind din prevederile art. 603 al.

(2) Cod civil este nulă orice stipulație care îl eliberează anticipat pe debitor de răspundere în caz de dol sau culpă gravă. 5 În această ordine de idei, se constată că şi alte argumente invocate în recurs nu pot fi reţinute, deoarece acestea se combat cu cele descrise şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către instanţa de apel, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea normelor de drept procedural şi susţinute de normele de drept material.

În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs. Mai mult că aceste argumente nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Compania Internațională de Asigurări „Transelit” Societatea pe Acțiuni. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 noiembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 16 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Compania de Asigurări „Euroasig Grup” Societatea pe Acțiuni împotriva Companiei Internaționale de Asigurări „Transelit” Societatea pe Acțiuni, intervenient accesoriu Curinoi Victor cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Guzun Tamara Chişca-Doneva 6