2ra-2810/13 — Declararea nulităţii parţiale a certificatului de moştenitor legal, anularea înregistrării dreptului de proprietate, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

prima instanţă – N. Ocerednîi dosarul nr. 2ra-2810/13 instanţa de apel – T. Duca, S. Procopciuc, A. Albu ÎNCHEIERE 04 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Anna Grebnev în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Annei Grebneva împotriva Olgăi Senes (Puclici) cu privire la declararea nulităţii parţiale a certificatului de moştenitor legal, anularea înregistrării dreptului de proprietate, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi la cererea reconvenţională a Olgăi Puclici (Senes) împotriva Annei Grebneva cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil şi terenului aferent împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 aprilie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Olga Puclici, casată hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 iunie 2012 şi pronunţată o nouă hotărâre, prin care acţiunea iniţială şi acţiunea reconvenţională au fost respinse şi a fost încetat procesul la cererea reconvenţională în partea acţiunii cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil ne dat în exploatare constată: La 11 februarie 2008, Anna Grebnev a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Senes cu privire la declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal,

declararea nulităţii certificatului de proprietate şi partajarea patrimoniului succesoral. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că ea este fiica Tatianei Ceban, născută din căsătoria Tatianei Ceban şi Ilia Ceban, fapt ce se confirmă prin certificatul de naştere seria VIII-BM nr. 331908. Menţionează că după căsătoria cu Vladimir Grebnev, ea a ales numele de familie al soţului, ceea ce se confirmă prin certificatul de căsătorie seria CS-V 0427052. Afirmă că la 22 noiembrie 2003 a decedat mama ei Tatiana Ceban, şi după decesul ultimei a rămas bunul imobil şi ½ din lotul de teren aferent imobilului din str. Kiev 38, mun. Bălţi, precum şi casă de locuit cu anexele auxiliare din sat. Sofia, r-nul Drochia.

Susţine că din motiv că la momentul decesului mamei ei era la muncă peste hotarele RM şi nu a avut posibilitate să accepte personal moştenirea i-a încredinţat surorii sale Olga Senes să se ocupe de toate formalităţile legate de acceptarea succesiunii după decesul mamei lor. Afirmă că revenind în ţară a aflat întâmplător că sora sa, Olga Senes, a perfectat pe numele ei actele de moştenire după decesul mamei lor. Astfel, prin intermediul interpelării a obţinut Certificatul de la OCT Bălţi nr. 1/51 din 18 ianuarie 2008, prin care a aflat că în baza Certificatului de moştenitor legal din 25 iunie 2004, sora sa Olga Senes a înregistrat dreptul de proprietate după sine, devenind astfel unica proprietară a casei de locuit cu suprafaţa de 76,5 m2 şi a ½ din lotul de teren aferent casei cu suprafaţa de 0,0728 ha, amplasate pe str. Kiev, 38, mun.

Bălţi, precum şi a imobilului din sat. Sofia, r-nul Drochia. Solicită declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal nr. 3246 din 25 iunie 2004 eliberat pe numele Olgăi Senes, după decesului Tatianei Ceban, decedată la 22 noiembrie 2003, declararea nulităţii certificatului de proprietate eliberat pe numele Olgăi Senes asupra imobilului şi ½ din lotul de teren aferent din str. Kiev, 38, mun. Bălţi şi recunoaşterea după ea a dreptului la ½ cotă-parte din bunurile rămase după decesul Tatianei Ceban, şi anume: casa de locuit şi ½ din lotul de teren aferent casei din str. Kiev, 38, mun. Bălţi, precum şi imobilul din sat. Sofia, r-nul Drochia. Ulterior, Olga Puclici (Senes) a depus cerere reconvenţională împotriva Annei Grebnev, solicitând recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului din str. Kiev, 38, mun.

Bălti, înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu nr. Cadastral 030010415701 din 28 iunie 2006, cu suprafaţa totală de 60 m2, suprafaţa locativă de 37,7 m2, cu teren aferent, înregistrat cu drept de proprietate asupra ½ cote- părţi, cu suprafaţa de 0,0728 ha, precum şi asupra imobilului din str. Kiev, 38, mun. Bălti (care n-a fost dat în exploatare) pe plan lit. 02 cu volumul de 222 m3 cu suprafaţa totală de 58,2 m2, locativă de 16,9 m2, sarai lit. 03, cu volumul de 194 m3 pe terenul aferent cu suprafaţa de 0,0728 ha şi încasarea cheltuielilor pentru asistenţa juridică în sumă de 10000 lei. În susţinerea cerinţelor sale Puclici (Senes) Olga a indicat că din momentul naşterii ea şi sora ei Anna Grebnev au locuit cu părinţii în mun.

Bălti, str. Miţchevici, 16. În anul 1998 părinţii au fost nevoiţi să vândă casa lor şi să achite datoriile formate, iar apoi ei au locuit în apartamente închiriate. Susţine că în anul 2000 ea a plecat la muncă în Italia pentru a câştiga bani şi a-şi procura locuinţă proprie, unde a lucrat din ianuarie 2000 până în mai 2006. Afirmă că prin sistema „Western Union” ea a transferat mamei sale Tatiana Ceban pentru procurarea casei de locuit mai mult de 30000 dolari SUA şi fiind în concediu în Moldova a ales casa nr. 38 din str. Kiev, mun. Bălţi, iar din cauză că trebuia să se întoarcă la muncă în Italia i-a încredinţat mamei sale să încheie contractul de vânzare-cumpărare pe numele său. La fel, i-a încredinţat mamei sale să-i cumpere pentru ea şi pe banii ei şi a doua jumătate de casa situată în mun.

Bălţi, str. Kiev, 38. Menţionează că casa de locuit din mun. Bălţi, str. Kiev, 38, a fost cumpărată pentru ea şi pe banii ei. În prezent casa de locuit care este înregistrată în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral 0300104157 din 28 iunie 2004 nu există, pe acest teren fiind construită de către ea şi pe banii ei, o altă casă. Mai indică că Anna Grebnev a cunoscut că casa din str. Kiev, 38 îi aparţine cu drept de proprietate ei şi nu constituie averea succesorală după decesul mamei lor Tatiana Ceban. Anna Grebnev a depus cerere de concretizare a cerinţelor, prin care a solicitat a declara parţial nul certificatul de moştenitor legal nr. 3246 din 25 iunie 2004 eliberat pe numele Olgăi Senes, după decesul Tatianei Ceban, a declara nul certificatul de proprietate eliberat pe numele Olgăi Senes asupra imobilului şi ½ din lotul de teren aferent din str. Kiev, 38, mun.

Bălţi şi a recunoaşte după ea dreptul la ½ cotă-parte din casa de locuit şi ½ din lotul de teren aferent casei din str. Kiev, 38, mun. Bălţi, rămase după decesul Tatianei Ceban. În susţinerea pretenţiilor sale a menţionat că în baza contactului de donaţie din 22 octombrie 2007 ea a primit o sumă de bani ce a parvenit din contul vânzării imobilului din sat. Sofia, r-nul Drochia, rămas după decesul mamei lor Tatiana Ceban, astfel considerând necesar a declara nul certificatul de moştenitor legal nr. 3246 din 25 iunie 2004 eliberat pe numele Olgăi Senes, după decesul Tatianei Ceban doar în partea ce ţine de imobilul şi ½ din lotul de teren din str. Kiev, 38, mun. Bălţi. Prin încheierea Judecătoriei Bălţi din 19 ianuarie 2009 a fost încetat procesul în partea acţiunii cu privire la recunoaşterea dreptului la ½ cotă-parte din imobilul din sat.

Sofia, r-nul Drochia din motivul renunţării reclamantei Anna Grebnev la acest capăt de cerere. Ulterior, Anna Grebnev a mai depus o cerere suplimentară de concretizare a cerinţelor, solicitând anularea parţială a certificatului de moştenitor legal nr. 3246 din 25 iunie 2004 eliberat pe numele Olgăi Puclici (Senes) de notarul Ana Robu privind moştenirea averii succesorale după decesul Tatianei Ceban în partea ce ţine de bunul succesoral din str. Kiev, 38, mun. Bălţi, anularea înregistrării dreptului de proprietate a Olgăi Senes (Puclici) asupra bunului imobil şi ½ din lotul de teren aferent din str. Kiev, 38, mun. Bălţi, efectuat în registrul bunurilor imobile în baza certificatului de moştenitor legal nr. 3246 din 25 iunie 2003 şi prelungirea termenului de acceptare a succesiunii rămase după decesul Tatianei Ceban.

În susţinerea cererii suplimentare a invocat că despre existenţa certificatului de moştenitor legal nr. 3246 din 25 iunie 2004 a aflat în anul 2008 prin intermediul interpelării avocaţiale, motiv pentru care termenul de prescripţie de 3 ani începe să curgă anume din acel moment. Afirmă că Olga Senes a acţionat cu rea-credinţă, a dezinformat notarul, indicând despre faptul că nu cunoaşte locul de aflare al ei. Susţine că, din motiv că în perioada mai 2003 - iulie 2005 s-a aflat peste hotarele Republicii Moldova, la muncă în Italia, nu a avut posibilitate să accepte succesiunea, omiţând termenul din motive întemeiate. Astfel, cu referire la art. 1519 Cod civil, consideră că termenul de acceptare a succesiunii urmează a se prelungi cu 6 luni.

Indică că voinţa de acceptare a succesiunii rămase după decesul mamei Tatiana Ceban a manifestat-o prin faptul că a primit şi a acceptat sub formă de donaţie de la soră ½ din preţul de vânzare a casei de locuit din sat. Sofia, r-nul Drochia. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 iunie 2012 a fost admisă acţiunea, prelungit pentru Anna Grebnev termenul de acceptare a succesiunii după decesul Tatianei Ceban, decedată la 22 noiembrie 2003, în partea ce ţine de bunul succesoral din str. Kiev, 38, mun. Bălţi, anulat parţial certificatul de moştenitor legal nr. 3246 din 25 iunie 2004 eliberat pe numele Olgăi Senes de notarul Ana Robu, privind moştenirea averii succesorale după decesul Tatianei Ceban în partea ce ţine de bunul succesoral din str. Kiev, 38, mun.

Bălţi, anulată înregistrarea dreptului de proprietate a Olgăi Puclici (Senes) asupra bunului imobil şi ½ din terenul aferent din str. Kiev, 38, mun. Bălţi, efectuat în Registrul bunurilor imobile în baza certificatul de moştenitor legal nr. 3246 din 25 iunie 2003, recunoscut Annei Grebnev şi Olgăi Puclici (Senes) dreptul la câte ½ cotă-parte din bunurile succesorale, rămase după decesul Tatianei Ceban şi anume asupra casei de locuit şi ½ din lotul de teren aferent casei din str. Kiev, 38, mun. Bălţi şi respinsă acţiunea reconvenţională. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 aprilie 2013 a fost admis apelul declarat de Olga Puclici, casată hotărârea primei instanţe şi pronunţată o nouă hotărâre, prin care a prin care acţiunea iniţială şi acţiunea reconvenţională au fost respinse, şi încetat procesul în partea acţiunii reconvenţionale cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil din str. Kiev 38, mun.

Bălti, care n-a fost dat în exploatare cu suprafaţa totală de 58,2 m2, locativă de 16,9 m2, sarai lit. 03, cu volumul de 194 m3 situate pe terenul aferent cu suprafaţa de 0,0728 ha. La 30 mai 2013 Anna Grebnev a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerii hotărârii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat că instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea. Consideră că instanţa de apel nejustificat a respins pretenţia cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, motivând prin faptul că ea nu a prezentat temeiuri obiective care ar justifica omiterea termenului de adresare la notar în vederea acceptării succesiunii.

Susţine că necesitatea şi temeinicia prelungirii termenului de acceptare a succesiunii au fost examinate minuţios de către prima instanţă cu aprecierea obiectivă a tuturor probelor şi argumentelor părţilor şi cu adoptarea unei soluţii legale. Prima instanţă a stabilit cert şi just faptul că termenul de adresare la notar pentru acceptarea succesiunii a fost depăşit din motive întemeiate, deoarece ea a plecat în Italia în luna mai 2003, adică înainte de a deceda mama ei Tatiana Ceban, şi a revenit în ţară în vara anului 2005. Astfel, ea nu a fost în ţară nici la momentul decesului şi înmormântării mamei ei şi nici în termenul de 6 luni după decesul acesteia. Indică că, faptul că a fost peste hotarele ţării a fost stabilit de către prima instanţă în baza actelor prezentate, cât şi prin declaraţiile tatălui ei Ilie Ceban, a actualei lui soţii Tatiana Ceban şi a surorii Olga Puclici (Senes).

Ceea ce ţine de termenul adresării în instanţa de judecată după revenirea ei în ţară, menţionează că a adus argumente în faţa instanţei că după revenirea în ţară a avut parte de o sarcină grea cu ulteriorul deces al copilului nou-născut. Iar în tot acest timp, până în anul 2008 a fost încredinţată de către sora ei că actele nu sunt perfectate şi mai este nevoie de ceva timp, fapt prin care a fost dusă în eroare de faptul că moştenirea a fost deschisă, iar actele perfectate. Susţine că prima instanţă a stabilit cert necesitatea prelungirii termenului de acceptare a succesiunii, deoarece acesta a fost depăşit din motive justificate, pe când instanţa de apel a concluzionat eronat şi a respins acţiunea în partea dată.

Referitor la argumentul instanţei de apel precum că ea a fost în drept să depună cerere la notar prin intermediul poştei sau a unui reprezentat, menţionează că pentru a expedia cererea notarului prin poştă sau eliberarea unei procuri notariale de reprezentare, sunt necesare acte de identitate, pe care nu le deţinea la acel moment. La fel, afirmă că prima instanţă a stabilit că ea a avut probleme cu actele de identitate pe teritoriul Italiei din care motiv la data decesului mamei ei nu a avut posibilitatea reală să iasă din ţară ca să revină în Moldova. Această posibilitate apărând doar după perfectarea actelor în anul 2006. Lipsa de acte de identitate şi imposibilitatea reală de a reveni în ţară a fost dovedită şi prin declaraţiile tatălui ei Ilie Ceban, precum şi a surorii Olga Puclici (Senes).

Invocă că instanţa de apel neîntemeiat a concluzionat precum că, pretenţia cu privire la nulitatea certificatului de moştenitor este tardivă în temeiul art. 228 Cod civil şi neîntemeiată în temeiul art. 220 Cod civil. Consideră că concluzia instanţei de apel este una eronată, pe când prima instanţă a stabilit cert faptul că ea a aflat despre dreptul ei încălcat la 18 ianuarie 2008, iar acţiunea a depus-o la 11 februarie 2008, astfel termenul de prescripţie începe a curge din 18 ianuarie 2008. Afirmă că la acel moment era cu sora şi tatăl în nişte relaţii foarte bune şi argumentele acestora precum că la acel moment actele de moştenire se află în lucru şi nu au fost perfectate deplin, nu i-au trezit nici un dubiu.

Fiind încrezută în sinceritatea surorii ei astfel, nu a apărut nici o bănuială pentru a se adresa la alte organe şi a solicita informaţia privind existenţa unor acte pentru averea succesorală rămasă. Mai mult ca atât, faptul că a primit o sumă bănească în mărime de ½ din o parte a averii succesorale, şi anume din bunul imobil din sat. Sofia, r-nul Drochia. Consideră că decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 aprilie 2013 în partea ce ţine de tardivitatea acţiunii iniţiale, este neîntemeiată şi nemotivată fiind emisă cu interpretarea eronată a legii şi probelor acumulate de către prima instanţă, care urmează a fi casată, cu menţinerea hotărârii primei instanţe. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Anna Grebnev nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Anna Grebnev, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Anna Grebnev ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Annei Grebnev se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan