2r-298/13 — Repunerea în termenul de acceptare a succesiunii

prima instanţă D. Şuşchevici dosarul nr.2r-298/13 instanţa de apel B. Bîrca M. Moraru I. Secrieru DECIZIE 02 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela şi Mihail Pşibela, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela şi Mihail Pşibela împotriva lui Mircea Grecu, Dana Legoşina cu privire la repunerea în termenul de acceptare a succesiunii, partajarea averii succesorale, recunoaşterea dreptului de proprietate şi anularea certificatelor de moştenitor legal, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013, prin care cererea de apel depusă de către Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela şi Mihail Pşibela a fost restituită ca fiind depusă cu omiterea termenului, c o n s t a t ă: La 19 noiembrie 2010, Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela şi Mihail Pşibela au depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Mircea Grecu şi Dana Legoşina cu privire la repunerea în termenul de acceptare a succesiunii, partajarea averii succesorale, recunoaşterea dreptului de proprietate şi anularea certificatelor de moştenitor legal.

În motivarea acţiunii reclamanţii Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela şi Mihail Pşibela au indicat că la 05 februarie 2010 a decedat bunica lor - Grecu Elena (Legoşina), ultimul domiciliul al decedatei fiind în mun. Chişinău, str. I. Vasilenco, 12, apartamentul nr. 1. După decesul bunicii a fost deschisă succesiunea asupra patrimoniului succesoral, bunul imobil- apartamentul nr. 1, str. I. Vasilenco, 12, mun. Chişinău, care a aparţinut bunicii lor cu drept de proprietate. Dat fiind faptul că mama lor a decedat anterior decesului bunicii, consideră că au calitate de succesori şi au dreptul la moştenire în ordinea art. 1504 Codul civil, dacă moştenitorul moare înaintea celui ce a lăsat moştenirea, succesorii culeg, prin intermediul instituţiei reprezentării, partea din moştenire care i s-ar fi cuvenit moştenitorului decedat.

Indică că pînă la moment nu au dobândit averea succesorală sus menţionată, deoarece pârâţii au tăinuit la notar, faptul existenţei moştenitorilor legali, care în conformitate cu art. 1504 Codul civil, au dreptul la dobândirea averii succesorale prin intermediul instituţiei reprezentării. Actele necesare pentru a legaliza moştenirea au fost reţinute de pârâţi în mod intenţionat. Pârâţii intenţionat au eronat circumstanţele faptice în ceea ce priveşte 2 moştenirea, astfel au invocat că bunul imobil, apartamentul nr. 1, din str. I. Vasilenco, 12, mun. Chişinău, nu a aparţinut bunicii lor cu drept de proprietate şi că la acel moment se aflau peste hotarele Republicii Moldova cînd pârâţii folosindu-se de situaţia creată, au preluat averea succesorală.

După decesul bunicii, în luna februarie 2010, Smirnova Zhanna, a înaintat demers către Oficiul Stării Civile, pentru a primi certificatul de naştere, mamei acesteia. La un moment certificatul nominalizat nu a putut fi prezentat, din cauza că mama a fost născută în România. Ulterior, din cauza că Oficiul Stării Civile nu eliberează „persoanelor terţe” documente necesare conform demersului înaintat, documentele necesare nu au putut fi primite. Mama lor, pe parcursul vieţii de cinci ori a schimbat numele de familie, din cauza căsătoriilor. Bunica, la fel a schimbat numele de familie după înregistrarea căsătoriei, devenind astfel - Legoşina. Toate aceste circumstanţe, au condiţionat imposibilitatea motivată, legal - corespunzătoare a reclamanţilor de a dobândi moştenirea lăsată de bunica lor.

Legătura de familie ar putea fi demonstrată numai prin prezentarea unui şir de documente. Pentru a demonstra legătură de familie raporturile de rudenie între reclamanţi şi bunica decedată, reclamanţii s-au adresat în instanţa de judecată şi în urma examinării acţiunii, prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău nr. 2- 4132/10 din 25 ianuarie 2011, instanţa de judecată a constatat faptul că, Grecu (Legoşina) Elena are legătura de rudenie cu reclamanţii. Astfel, reclamanţii, în tot acest răstimp au acţionat legal-corespunzător, în vederea demonstrării faptului rudeniei, demonstrării prezenţei motivelor întemeiate pentru care au fost condiţionaţi de a accepta averea succesorală în modul stabilit de lege.

Totodată, indică că pârâţii avînd legături de rudenie cu reclamanţii, în cadrul circumstanţelor iscate după decesul bunicii, au avut un comportament exprimat prin rea-credinţă, urmărind un scop bine evaluat de a obţine ilegal averea succesorală sus-menţionată. La fel, menţionează că necătînd la încercările reclamanţilor de a soluţiona litigiul într-un mod amiabil, pârâţii arogant şi neadecvat au respins toate aceste încercări. Comportamentul neadecvat a pârâţilor se prezintă şi prin faptul că au dus notarul în eroare, afirmînd faptul lipsei altor moştenitori, mai rău că prin aceasta s- au dezis ruşinos de rudele sale. În acest răstimp, pârâţii adresîndu-se notarului, au primit certificate de moştenitor.

Prin urmare, solicită Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela şi Mihail Pşibela repunerea în termen pentru acceptarea moştenirii după decesul bunicii lor – Grecu (Legoşina) Elena a averii succesorale - bunul imobil, apartamentul nr. 1, din str. I. Vasilenco, 12, mun. Chişinău, cu recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, apartamentul nr. 1, din str. I. Vasilenco, 12, mun. Chişinău, partajarea averii succesorale, între moştenitori în cote-părţi egale şi recunoaşterea ca fiind nule certificatele de moştenitori legali nr. 14272 din 09 august 2010 pe numele Danei Legoşina şi nr. 14273 din 09 august 2010 pe numele lui Mircea Grecu eliberate de Notarul public Elena Mocanu. La 27 mai 2011 Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela şi Mihail Pşibela şi-au concretizat pretenţiile solicitînd repunerea în termen pentru acceptarea moştenirii după decesul Grecu Elena (Legoşina) a averii succesorale bunului imobil, 3 apartamentul nr. 1 din str. I. Vasilenco, 12, mun.

Chişinău, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 1 din str. I. Vasilenco, 12, mun. Chişinău, partajarea averii succesorale între moştenitori în cote părţi egale, între reclamanţi cîte 1/3 cotă –parte din bunul imobil succesoral, precum şi după Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela şi Mihail Pşibela cîte 1/9 cotă-parte pentru fiecare din bunul imobil succesoral şi recunoaşterea ca fiind nule certificatele de moştenitori legali nr. 14272 din 09 august 2010 pe numele Danei Legoşina şi nr. 14273 din 09 august 2010 pe numele lui Mircea Grecu. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 26 octombrie 2012 acţiunea a fost admisă integral. A fost prelungit termenul de acceptare a succesiunii de către Smirnova Zhanna, Pşibela Mihail, Pşibela Gheorghii după decesul bunicii Grecu( Legoşina) Elena asupra bunului imobil nr. 1 situat pe str. I. Vasilenco, 12, mun.

Chişinău şi anume la câte 1/3 cotă - parte ideală din apartamentul nr. 1 situat pe str. I. Vasilenco, 12, mun. Chişinău pentru fiecare. A fost recunoscut dreptul de proprietate a lui Smirnova Zhanna la 1/9 cotă-parte ideală din imobilul succesoral nr. 1 situat pe str. I. Vasilenco, 12, mun. Chişinău. A fost recunoscut dreptul de proprietate a lui Pşibela Gheorghii la 1/9 cotă - parte ideală din imobilul succesoral nr. 1 situat pe str. I. Vasilenco, 12, mun. Chişinău. A fost recunoscut dreptul de proprietate a lui Pşibela Mihail la 1/9 cotă-parte ideală din imobilul succesoral nr. 1 situat pe str. I. Vasilenco, 12, mun. Chişinău. A fost partajată averea succesorală rămasă după decesul lui Grecu,(Legoşina) Elena între moştenitorii legali Smirnova Zhanna, Pşibela Gheorghii, Pşibela Mihail, Legoşina Dana şi Grecu Mircea în cote-părţi egale, şi anume; câte 1/3 cotă - parte ideală din imobilul nr. 1 situat pe str. I. Vasilenco 12 mun.

Chişinău. Au fost recunoscute ca fiind nevalabile certificatele de moştenitori legali nr. 14272 din 09 august 2010 pe numele Danei Legoşina şi nr. 14273 din 09 august 2010 pe numele lui Mircea Grecu eliberate de către Notarul public Elena Mocanu şi înregistrarea efectuată la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău în baza acestor certificate. A fost recunoscut dreptul de proprietate a Danei Legoşina la 1/3 cotă-parte ideală imobilul succesoral nr. 1 situat pe str. I. Vasilenco, 12, mun. Chişinău. A fost recunoscut dreptul de proprietate a Mircea Grecu la 1/3 cotă-parte ideală imobilul succesoral nr. 1 situat pe str. I. Vasilenco, 12, mun. Chişinău. A fost încasat de la Zhanna Smirnova în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 940 lei.

A fost încasat de la Gheorghii Pşibela în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1715 lei. A fost încasat de la Mihail Pşibela în beneficiul statului taxa de stat în sumă 1715 lei. A fost încasat de la Dana Legoşina în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1715 lei. A fost încasat de la Mircea Grecu în beneficiul statului taxa de stat în sumă 1715 lei. La 22 noiembrie 2012, Dana Legoşina, Mircea Grecu au declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. La 11 ianuarie 2013, Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela, Mihail Pşibela au depus o cerere de apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului şi modificarea hotărârii primei instanţe.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013 a fost restituită cererea de apel depusă de către Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela şi Mihail Pşibela ca fiind depusă cu omiterea termenului legal pentru declararea apelului. 4 La 28 februarie 2013, în termenul prevăzut de lege, Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela, Mihail Pşibela a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea încheierii instanţei de apel cu trimiterea pricinii în instanţa de apel pentru judecarea cererii de apel.

Recurenţii Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela şi Mihail Pşibela, în motivarea recursului, au indicat că încheierea instanţei de apel este neîntemeiată şi ilegală, deoarece nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, concluziile instanţei de apel, expuse în încheiere, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept procedural. Menţionează că pricina a fost examinată în lipsa lor şi hotărârea primei instanţe, la fel, a fost pronunţată în lipsa lor. Prima instanţă era obligată, în conformitate cu art. 259 CPC, să-i aducă hotărârea la cunoştinţă. Reprezentantul lor nu i-a informat despre hotărârea emisă cu toate că a primit-o la 05 noiembrie 2012, abia prin cererea din 17 decembrie 2012 au solicitat să le fie eliberată partea motivată a hotărîrii primei instanţe din 26 octombrie 2012, iar la 11 ianuarie 2013 au depus cererea de apel.

Consideră că prin restituirea cererii de apel, instanţa de apel i-a încălcat dreptul la un recurs efectiv şi dreptul la un proces echitabil. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea încheierii instanţei de apel şi restituirea pricinii spre judecarea apelului din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. În speţă se constată că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013 a fost restituită lui Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela şi Mihail Pşibela cererea de apel ca fiind depusă în afara termenului legal. Instanţa de recurs conchide, însă, că încheierea instanţei de apel este una ilegală şi emisă cu interpretarea eronată a normelor de drept procedural şi respectiv nu poate fi menţinută. Astfel, în conformitate cu art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă (în vigoare la data declarării apelului), termenul de declarare a apelului este de 20 de zile de la data comunicării hotărârii motivate, dacă legea organică nu dispune altfel.

Iar, art. 369 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, indică că instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. 5 Instanţa de recurs remarcă că concluzia instanţei de apel în sensul formulat contravine în mod direct dispoziţiilor art. 362 Codul de procedură civilă (în redacţia la data declarării apelului), care instituie că termenul de declarare a apelului curge de la data comunicării hotărârii motivate. De altfel, contrar concluziilor expuse în încheierea instanţei de apel, instanţa de recurs, analizând materialele dosarului în cumul cu probele anexate la cererea de recurs, constată că probele prezentate nu confirmă faptul că recurenţii au făcut cunoştinţă cu hotărârea motivată în termen.

În acest sens, instanţa de recurs reţine că instanţa de apel greşit s-a referit la faptul că la 05 noiembrie 2012 avocatul recurenţilor-apelanţi, Liliana Crîşmari, a primit copia hotărârii primei instanţe pentru cunoştinţă şi din acel moment a început să curgă termenul legal de declarare a apelului. Or, recurenţii contestă faptul că au primit hotărârea judecătorească, iar la materialele dosarului lipsesc probe care ar confirma expedierea copiei hotărârii primei instanţe din 26 octombrie 2012 în adresa acestora. Din materialele pricinii rezultă că Zhanna Smirnova la 17 decembrie 2012 a depus la Curtea de Apel Chişinău a cerere pin care a solicitat eliberarea hotărîrii primei instanţe din 16 octombrie 2012. La 26 decembrie 2012 reprezentantul acesteia Galina Balaban a primit copia hotărîrii primei instanţe, iar la 11 ianuarie 2013, în termenul prevăzut de lege a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe (f.d.

169, 167A, 171). În asemenea situaţie, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că încheierea contestată este în contradicţie cu prevederile art. 362 alin. (1) şi art. 27 CPC. În această ordine de idei, faptele relatate generează casarea încheierii recurate, or menţinerea acesteia, în condiţiile enunţate, ar constitui o încălcare a drepturilor Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela şi Mihail Pşibela de a dispune de drepturile sale procedurale în condiţiile normelor în vigoare, care sunt garantate şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi îngrădirea accesului la justiţie.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că concluziile instanţei de apel expuse în încheierea contestată sunt în contradicţie cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa încheierea instanţei de apel din 14 februarie 2013 şi de a restitui pricina în instanţa de apel pentru judecarea apelului în fond. În conformitate cu art. 427 lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela şi Mihail Pşibela.

Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Zhanna Smirnova, Gheorghii Pşibela şi Mihail Pşibela împotriva lui Mircea Grecu, Dana Legoşina cu privire la repunerea în termenul de acceptare a succesiunii, partajarea averii succesorale, 6 recunoaşterea dreptului de proprietate şi anularea certificatelor de moştenitor legal, cu restituirea pricinii la Curtea de Apel Chişinău pentru judecarea apelului în fond. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi