2rac-444/13 — Încasarea datoriei

prima instanţă: E. Cobzac dosarul nr. 2rac-444/13 instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, I. Cotruţă ÎNCHEIERE 04 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea comercială „Anitrans-M” Societate cu răspundere limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Companiei internaţionale de asigurări „ASITO” Societate pe acţiuni împotriva Societăţii comerciale „Anitrans-M” Societate cu răspundere limitată cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea comercială „Anitrans-M” Societate cu răspundere limitată şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 30 noiembrie 2012, c o n s t a t ă La 11 noiembrie 2011 CIA „ASITO” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Anitrans-M” SRL cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii, compania reclamantă a indicat că în perioada 15 iulie 2009 – 29 septembrie 2009 a încheiat cu societatea pârâtă 7 contracte privind asigurarea internaţională de răspundere civilă auto „Carte verde”, în baza cărora a eliberat 14 poliţe de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internaţională „Carte Verde”, şi anume: conform contractului din 15 iulie 2009 – poliţele nr. HA 08198336 (automobilul DAF FT XF 105, nr. de înmatriculare PZ 0737) şi HA 08189337 (auto remorca CHEREAV, nr. de înmatriculare PZ 0737); conform contractului din 25 iulie 2009 – poliţele nr. HA 08189209 (automobilul DAF XF 95, nr. de înmatriculare C JE 474) şi nr. HA 08189210 (auto remorca SMITZ SKO 24, nr. de înmatriculare C SV 018); conform contractului din 10 august 2009 – poliţele de asigurare nr. HA 08189212 (automobilul DAF FT XF 105, nr. de înmatriculare PZ 0737) şi nr. HA08189213 (auto remorca CHEREAV, nr. de înmatriculare PZ 0737); conform contractului din 14 august 2009 – poliţele nr. HA 08189217 (automobilul IVECO STRALIS, nr. de înmatriculare F AD 209) şi nr. HA 08190756 (auto remorca SCHIMITZ nr. de înmatriculare C AV 221), conform contractului din 14 august 2009 – poliţele nr. HA 08189215 (automobilul IVECO STRALIS, nr. de înmatriculare K AD 214) şi nr. 08189216 (auto remorca KOGEL nr. de înmatriculare C AV 230);

conform contractului din 23 septembrie 2009 – poliţele nr. HA 08190759 (automobilul IVECO STRALIS, nr. de înmatriculare PZ 0742) şi nr. HA 08190760 (auto remorca SCHIMITZ nr. de înmatriculare PZ 0200) şi conform contractului din 29 septembrie 2009 – poliţele nr. HA 08190761(automobilul IVECO STRALIS, nr. de înmatriculare PZ 0741) şi nr. HA 08190762 (auto remorca SCHIMITZ nr. de înmatriculare PZ 0199). Menţionează reclamanta că potrivit clauzelor contractuale convenite de comun acord, societatea pârâtă urma să achite primele de asigurare în patru rate consecutive, obligaţiunile respective nefiind finalmente onorate de către SC „Anitrans-M” SRL.

Potrivit clauzelor exprese (pct. 5.3, pct. 5.4) ale contractelor tipizate privind asigurarea internaţională de răspundere civilă auto „Carte verde” menţionate, în cazul survenirii riscului asigurat, asiguratul se obligă să achite imediat tranşele restante, iar în caz de neachitare în termenul stabilit a ratei ulterioare a primei de asigurare, contractul temporar se suspendă, precum şi în cazul survenirii riscului asigurat, societatea asigurată purtând răspunderea materială deplină faţă de asigurator în mărimea daunei cauzate. Invocă reclamanta că s-au produs la 11 noiembrie 2009 şi 19 noiembrie 2009 două cazuri de survenire a riscului asigurat în baza poliţei „Carte Verde” nr. HA 08189209, CIA „ASITO” SA executându-şi pe deplin obligaţiunile asiguratorului şi achitând despăgubiri de asigurare în sumă totală de 66 465,25 lei (echivalent a 3 838, 12 Euro).

Pretinde că în pofida angajamentelor asumate, pârâta SC „Anitrans-M” SRL se eschivează continuu atât de la plata sumelor integrale ale primelor de asigurare de 53 336 lei şi 2 844 Euro, cât şi de la rambursarea despăgubirilor de asigurare achitate în cele două cazuri ale survenirii riscului asigurat. La 16 ianuarie 2010 CIA „ASITO” SA a expediat în adresa SC „Anitrans-M” SRL somaţia în vederea achitării datoriei iscate, recepţionată conform avizuşui poştal de primire la 20 ianuarie 2010, la care însă nu a parvenit nici un răspuns şi care a rămas neexecutată. Solicită reclamanta CIA „ASITO” SA încasarea în beneficiul său din contul SC „Anitrans-M” SRL a datoriei în sumă de 119 795 lei şi 2 844 Euro compusă din mărimea primelor şi despăgubirilor de asigurare şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 noiembrie 2012 acţiunea a fost admisă integral, fiind încasată de la SC „Anitrans-M” SRL în beneficiul CIA „ASITO” SA datoria în mărime de 119 795 lei şi 2 844 Euro, şi 4 972 lei taxa de stat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către SC „Anitrans-M” SRL şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 noiembrie 2012. La 20 iunie 2013 SC „Anitrans-M” SRL a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013, cerînd admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi remiterea pricinii spre rejudecare în primă instanţă. Recurenta în motivarea recursului a indicat că la soluţionarea pricinii instanţele judecătoreşti ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, precum şi au apreciat arbitrar probele prezente la materialele cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. 2 Materialele dosarului atestă faptul că copia redactată de pe decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013 a fost expediată în adresa recurentei la 17 aprilie 2013, însă nu se conţin date despre momentul recepţionării acesteia, iar însăşi recurenta SC „Anitrans-M” SRL indică că a primit-o la 22 aprilie 2013. În circumstanţele relevate, recursul declarat de către SC „Anitrans-M” SRL se consideră a fi depus în termen. La 26 iunie 2013 în adresa intimatei CIA „ASITO” SA a fost expediată copia recursului declarat de către SC „Anitrans-M” SRL cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs.

La 30 august 2013 CIA „ASITO” SA a depus referinţă la recursul declarat de către SC „Anitrans-M” SRL, invocând caracterul neîntemeiat şi abuziv al acestuia şi a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile şi obiecţiile expuse în referinţa intimatului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). 3 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SC „Anitrans-M” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1), (2), (3) şi (4) CPC.

Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii rezultă în mod cert faptul că între recurenta SC „Anitrans-M” SRL şi intimata CIA „ASITO” SA au fost încheiate 7 contracte de asigurare internaţională de răspundere civilă auto „Carte verde”, şi anume din 15 iulie 2009, 25 iulie 2009, 10 august 2009, 14 august 2009, 14 august 2009, 23 septembrie 2009 şi 29 septembrie 2009, în baza cărora au fost eliberate 14 poliţe de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internaţională „Carte Verde”, SC „Anitrans-M” SRL achitând primele de asigurare parţial, şi anume în suma de 6 965 lei, rămânând nestinsă datoria restantă în suma totală de 53 336 lei şi 2 844 Euro.

De asemenea s-a stabilit în mod cert faptul producerii a două cazuri asigurate la 11 noiembrie 2009, şi, respectiv, 19 noiembrie 2009, cu implicarea autoturismului de model DAF cu nr. de înmatriculare CJE 474, posesor al poliţei „Carte Verde” nr. HA 08189209, la volanul căruia s-a aflat şoferul Urîtu Iurie; de către CIA „ASITO” SA fiind achitate la 23 martie 2010 şi 21 ianuarie 2011 despăgubirile de asigurare în mărime de 2 626,51 Euro, şi, respectiv, 1 207,61 Euro. Conform pct. 5.1 şi pct. 5.2 din contractele tipizate menţionate, este posibilă plata cuantumului primei de asigurare în rate, fiind stabilit grafic de achitare a primelor cu referire la fiecare contract separat.

Potrivit pct. 5.3 din contractele tipizate privind asigurarea internaţională de răspundere civilă auto „Carte verde”, în caz de neachitare în termenul stabilit a ratei ulterioare a primei de asigurare, contractul de asigurare temporar se suspendă şi în caz de survenire a riscului asigurat, asiguratul poartă răspundere materială deplină faţă de asigurator în mărimea daunei cauzate pe acest caz de asigurare. Conform art. 514 Cod Civil, obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. Potrivit art. 572 alin. (2) din acelaşi Cod, obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit.

În circumstanţele enunţate şi în contextul normelor de drept citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră justă concluzia instanţelor ierarhic inferioare de admitere integrală a acţiunii, pricina fiind examinată sub toate aspectele şi fiind dată o apreciere corectă probelor administrate în raport cu normele juridice aplicate. Nu poate fi reţinut argumentul recurentei ca temei al admisibilităţii recursului precum că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material deoarece este unul declarativ, invocat în exclusivitate pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului.

Nu poate fi nici reţinut argumentul recurentei precum că instanţele ierarhic inferioare au apreciat arbitrar probele prezente la materialele pricinii, deoarece este abuziv, atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel evaluând corect şi just probele anexate la dosar, oferindu-le calificarea juridică corespunzătoare circumstanţelor de fapt şi de drept ale speţei. Alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept 4 procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4), fără a examina temeinicia acestora.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, hotărârea din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SC „Anitrans-M” SRL ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către SC „Anitrans-M” SRL se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 5