- Dosarul nr.
- 2ra-2502/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 4 septembrie 2013
- Părțile
- Cernenchii Vladimir vs Cet Nord
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2502/13 — Apărarea dreptului de proprietate şi scutirea de la plăţile corespunzătoare
prima instanţă: Sv. Melnic dosarul nr. 2ra-2502/13 instanţa de apel: Al. Gheorghieş, N. Chircu, V. Harmaniuc ÎNCHEIERE 04 septembrie 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Cernenchii Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Cernenchii împotriva Societăţii pe Acţiuni „CET-Nord" cu privire la apărarea dreptului de proprietate şi scutirea de la plăţile corespunzătoare, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 04 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Cernenchii Vladimir şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 05 noiembrie 2012, c o n s t a t ă La data de 12 septembrie 2011 Vladimir Cernenchii a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „CET-Nord" cu privire la apărarea dreptului de proprietate şi scutirea de la plăţile corespunzătoare.
In motivarea acţiunii reclamantul a invocat că în anul 2009 a deconectat de la reţeaua centrală de furnizare a energiei termice apartamentul său, ce-i aparţine cu drept de proprietate privată, însă pârâtul până în prezent îi impune serviciile sale de furnizare a energiei termice prin ţevile tranzitorii din apartament. Menţionează că la data de 18 august 2011 s-a adresat cu o cerere către pârât, prin care a solicitat recunoaşterea dreptului său la stoparea furnizării încălzirii termice în apartamentului său prin izolarea ţevilor tranzitorii.
Temeiul de drept a servit prevederile art. 46 al Constituţiei RM, art.l al Protocolului Adiţional al CEDO şi Hoărîrile Guvernului nr.191 din 19 februarie 2001, nr. 434 din 09 aprilie 1998. Susţine că având în vedere că nu a încheiat nici un contract cu pârâtul şi nu doreşte să i se acorde aceste servicii, a solicitat stoparea furnizării încălzirii termice în apartamentului său prin izolarea ţevilor tranzitorii şi scutirea de la plăţile corespunzătoare. Pârâtul, prin scrisoarea din 05 septembrie 2011, i-a refuzat în satisfacerea cerinţei. Invocă că pârâtul, în scopul acaparării proprietăţii sale, îi impune un serviciu de care dânsul nu are nevoie, ceea ce contravine tuturor normelor legale şi-i încalcă drepturile ce sunt garantate prin Constituţie la proprietatea privată.
Solicită reclamantul obligarea pârâtului să respecte dreptul reclamantului la apărarea dreptului de proprietate prin recunoaşterea dreptului la stoparea furnizării încălzirii termice în apartamentului său prin izolarea ţevilor tranzitorii şi scutirea de la plăţile corespunzătoare. Prin hotărârea judecătoriei Bălţi din 05 noiembrie 2012 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Cernenchii Vladimir şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Cernenchii Vladimir a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîrîi cu privire la admiterea acţiunii.
În motivarea recursului recurentul a invocat interpretarea eronată de către instanţe a normelor de drept material şi interpretarea eronată a circumstanţelor pricinii. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cernenchii Vladimir este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cernenchii Vladimir nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. 2 Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).
Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Cernenchii Vladimir ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Cernenchii Vladimir se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu 3