2ra-2465/13 — Încasarea cheltuielilor de judecată legate de acordarea asistenţei juridice şi încasarea prejudiciului moral

prima instanţă: L.Andriaş dosarul nr. 2ra-2465/13 instanţa de apel: N.Craiu, L.Bulgac, A.Minciuna ÎNCHEIERE 04 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Drobot Zinaida, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Drobot Zinaida către Casa Naţională de Asigurări Sociale privind încasarea cheltuielilor de judecată legate de acordarea asistenţei juridice şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2013 prin care s-a admis apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi s-a casat în parte hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 12 octombrie 2012, c o n s t a t ă La 07 februarie 2012 Drobot Zinaida s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind încasarea cheltuielilor de judecată legate de acordarea asistenţei juridice şi încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, în perioada 02.02.1994 - 13.07.2009 a activat în calitate de inspector, specialist şi specialist principal, secţia calcul drepturi sociale plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat, Direcţia calcul sociale Casa Teritorială Asigurări Sociale Ungheni. Prin ordinul nr.1733-p din 09.07.2009 raporturile de serviciu au încetat în legătură cu demisia din funcţie conform art. 65 din Legea nr. 158-XV din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Menţionează reclamanta că, la eliberarea din funcţie, administraţia pîrîtului era obligată să-i achite o indemnizaţie unică pentru fiecare an complet de activitate în serviciu public în mărime de 50% din salariu lunar şi să facă înscrierile în carnetul de muncă în conformitate cu prevederile Codului Muncii. 1 La adresările sale, Casa Naţională de Asigurări Sociale a refuzat achitarea indemnizaţiei şi efectuarea înscrierii necesare în carnetul de muncă. Susţine reclamanta că din cauza neglijării din partea Casei Naţionale de Asigurări Sociale a fost nevoită să angajeze un avocat pentru a se adresa în instanţa de judecată.

Astfel, menţionează că, prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 27.01.2011 cererea de chemare în judecată a fost admisă integral, fiind dispusă încasarea indemnizaţiei unice şi obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a efectua modificările în ordinul de concediere şi carnetul de muncă prin indicarea încetării raporturilor de muncă în baza art. 85 alin. (1) Codul muncii. Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 25.05.2011 recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a fost respins cu menţinerea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 27.01.2011. În acest sens, reclamanta indică că pentru serviciile de asistenţă juridică a suportat cheltuieli în mărime de 7000 lei.

La fel, susţine că în legătură cu refuzul administraţiei Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a-i achita indemnizaţia cuvenită şi efectuarea înscrisurilor prevăzute de legislaţie în carnetul de muncă, i-a fost cauzat şi un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 25 000 lei. Cere reclamanta, încasarea cheltuielilor de judecată legate de acordarea asistenţei juridice în mărime de 7000 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău cererea de chemare în judecată a fost admisă integral, fiind dispusă încasarea de la Casa Naţională de Asigurări Sociale în beneficiul Zinaidei Drobot a cheltuielilor de acordare a asistenţei juridice în mărime de 7000 lei, prejudiciul moral în sumă de 25 000 lei şi taxa de stat în sumă de 100 lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Casa Naţională de Asigurări Sociale a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2013 s-a admis apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 12 octombrie 2012 în partea încasării prejudiciului moral şi în această parte a fost emisă o nouă hotărîre de repingere a acestei cerinţe. La 24 mai 2013 Drobot Zinaida a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel în partea prejudiciului moral, cu menţinerea în această parte a hotărîrii primei instanţe.

În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărîrea contestată prin faptul că instanţa a interpretat în mod eronat normele de drept material şi anume prevederile art. 1404 alin. (1) şi (2) din Codul civil, care prevăd că, prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluţionarea în termen legal a unei cereri de către o 2 autoritate publică sau de către o persoană cu funcţie de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică. Persoana cu funcţie de răspundere va răspunde solidar în cazul intenţiei sau culpei grave.

Persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile indicate la alin.(1). Consideră recurenta că dreptul la repararea prejudiciului moral în cazul său este prevăzut şi de art. 1422 alin. (1) Cod civil, conform căruia în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Menţionează recurenta că instanţa de apel nu a ţinut cont de aceste prevederi legale, motiv din care soluţia dată nu poate fi menţinută ca întemeiată.

De asemenea consideră, că referirea instanţei de apel la practica CEDO în cauza Gheorghe Amihalachioae versus Republica Moldova nu poate fi aplicabilă în speţa dată. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Drobot Zinaida urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Consecvent art. 432 prevede exhaustiv temeiurile de declarare a cererii de recurs. Respectiv, invocarea altor încălcări ale normelor procedurale, a altor norme de drept material, aprecierea incorectă a circumstanţelor de fapt în susţinerea recursului, pornind de la specificul acestei faze a procesului, nu poate avea loc. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Drobot Zinaida este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu 3 respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, a pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Argumentele recursului declarat nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia ei în fapt. Instanţa de recurs menţionează şi faptul că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, deasemenea recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi apreciat corect probele prezentate, a aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Drobot Zinaida ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Drobot Zinaida se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 4