2ra-2906/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă S. Bleşceaga dosarul nr.2ra-2906/13 instanţa de apel M. Anton Iu. Cotruţa I. Secrieru ÎNCHEIERE 04 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vasile Lulescu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Lulescu împotriva lui Anatolie Juravliov cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Vasile Lulescu şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani, municipiul Chişinău din 18 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 08 februarie 2012, Vasile Lulescu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Anatolie Juravliov cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul Vasile Lulescu a indicat că la 15 septembrie 2011 pârâtul Anatolie Juravliov i-a propus serviciile sale cu privire la instalarea sistemei de încălzire electrică, cazanul de model „Galan 6”. Astfel pârâtul acţionând din numele producătorului s-a obligat să realizeze instalarea cazanului, să-l predea în exploatare, deservire tehnică şi garanţie. În conformitate cu parametrii tehnici indicaţi în paşaportul tehnic al instalaţiei, puterea sistemei de încălzire permite de a fi încălzită o suprafaţă totală de 200m.p., consumând 2kw pe oră. Activitatea instalaţiei se reglementează de sezonul temperaturii şi constituie aproximativ 12 ore pe zi. Pârâtul l-a convins că consumarea energiei electrice constituie a treia parte, adică 4 ore pe zi, reieşind din suprafaţa totală încălzită.

Ajungând la un numitor comun, i-a transmis pârâtului suma de 9000 lei pentru procurarea instalaţiei de încălzire şi celorlalte accesorii. Banii au fost transmişi în prezenţa feciorului. Pârâtul a refuzat perfectarea actelor prin întreprinderea producătore. După finisarea lucrărilor de instalare pârâtului i-a fost achitată suma de 3000 lei. După lansarea sistemei de încălzire s-au depistat neajunsuri considerabile, ca rezultat al îndeplinirii necalitative a lucrărilor de către pârât. Cazanul foloseşte aproximativ 2200 kw pe lună, ceea ce nu corespunde parametrilor tehnici indicaţi în paşaportul 1 tehnic al cazanului. Utilizarea volumului de energie electrică a fost fixată când afară era temperatura zero.

La invitaţiile lui în baza deservirii de garanţie şi regulare a sistemei, pârâtul a reacţionat doar după nenumărate adresări. Cu toate că la indicaţiile pârâtului au fost procurate toate piesele de schimb, activitatea instalaţiei nu s-a îmbunătăţit, iar cantitatea energiei electrice folosite nu s-a redus. La pretenţiile lui privind lucrul efectuat, pârâtul a obiectat că nu este suficientă izolarea termică a încăperii, fapt despre care până la instalarea cazanului pârâtul nu a menţionat. La propunerea lui de demontare a cazanului ca fiind necorespunzător parametrilor tehnici şi restituirea mijloacelor băneşti, pârâtul a refuzat şi ulterior s- a eschivat. Ca rezultat al acţiunilor pârâtului i-au fost cazat stres, ce s-a soldat cu înrăutăţirea stării de sănătate, fapt confirmat prin vizitele la medic.

Cere Vasile Lulescu încasarea de la Anatolie Juravliov suma de 12000 lei cu titlu de datorie şi 1200 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, municipiul Chişinău din 18 decembrie 2012 acţiunea lui Vasile Lulescu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 martie 2013 a fost respins apelul declarat de Vasile Lulescu şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe. La 12 iunie 2013, în termenul prevăzut de lege, Vasile Lulescu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia şi casarea hotărârilor judecătoreşti.

Recurentul Vasile Lulescu, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanţelor de judecată, deoarece instanţele nu au ţinut cont de prevederile art. 668 alin. (1) Codul civil, care prevede că contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanţele sau cu principiile echităţii. Respectiv, din natura contractului încheiat cu intimatul rezultă că ultimul urma să informeze înainte de instalare referitor la faptul că izolarea termică este o condiţie esenţială a funcţionării eficiente a cazanului de model „Galan 6”. Mai consideră că obligarea de informare direct rezultă din prevederile art. 937 Codul civil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. 2 În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Vasile Lulescu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul Vasile Lulescu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul lui Vasile Lulescu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 3