2ra-2612/13 — Apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă – T. Troianovschi dosarul nr. 2ra-2612/13 instanţa de apel – N. Budăi, A. Nogai, I. Muruianu ÎNCHEIERE 28 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Vieru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Alexandru Procop, Nadejda Procop şi Dumitru Procop în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Procop Alexandru, Nadejdei Procop şi Dumitru Procop împotriva lui Iurie Rotari, Macrinei Rotari, Ştefan Morozan, Igor Morozan, Feodor Morari, Sofiei Morari, Anastasiei Morari-Tcacenco, Vladimir Bunescu, Irinei Melnic, Ghenadie Morozan, Silviei Ilieva, Nataliei Burlacu, Elenei Crijanovschi, Veaceslav Alexandru, Serghei Stamati, Serghei Loghin şi Paulinei Cucu cu privire la apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Alexandru Procop, Nadejda Procop şi Dumitru Procop şi menţinută hotărârea Judecătoriei Orhei din 10 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 13 august 2010, Alexandru Procop, Nadejda Procop, Dumitru Procop au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurie Rotari, Macrinei Rotari, Veaceslav Alexandru, Silviei Ilieva, Ghenadie Morozan, Ştefan Morozan, Nataliei Burlacu, Vladimir Bunescu,

Igor Morozan, Efroseniei Gonciar, Elenei Ciburciu, Vasile Alexa, Rodica Alexa, Valentina Trocin, Elenei Crijanovschi, Petru Tcacenco, Irina Melnic, Mihail Onofrei, Irina Morari, Sofia Morari, Feodor Morari, Anastasiei Morari-Tcacenco, Ariadnei Pîslari, Alexandru Şchelniuc, Eudochiei Şchelniuc, Serghei Şchelniuc, Ion Căpăţînă, Valentinei Borş, V. Cristopovici, Igor Cruc, Ion Oprea, Mihail Trocin şi Nicolae Bodrug cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că pârâţii având intenţia de a le înjosi onoarea şi demnitatea, cât şi reputaţia profesională au întocmit un şir de petiţii cu un conţinut denigrator şi ofensator adresate în mai multe organe statale, aceste petţii au fost comasate şi expediate în adresa Ministerului Afacerilor Interne unde au fost formate două grupuri de anchetă din colaboratorii DSO MAI, care pe parcursul a câtorva luni i-au intimidat cu controale nefondate, ridicându-i şi verificându-le toată activitatea, mai mult ca atât aceste petiţii au şi stat la baza fabricării mai multor dosare civile şi penale în privinţa lor, care au avut o durată de peste 10 ani, în urma cărora ei toţi au avut de suferit moral considerabil.

Astfel, Alexandru Procop a devenit hipertonic şi suferă şi acum de boli cardiace, Nadejda Procop în urma acestor învinuiri nefondate a devenit bolnavă de psoriazis, iar feciorul Dumitru Procop are ulcer stomacal. Menţionează că învinuirile calomnioase aduse lor în scrisoare sunt precum că Alexandru Procop ar fi un individ care a acaparat o mare avere prin muncă necinstită, ar fi traficant de ţigări, deţine diplomă de studii superioare falsă datorită căreia a fost ridicat până la gradul de maior. Se indică că Alexandru Procop a fost concediat în gradul de căpitan în urma fabricării la comandă a mai multor dosare penale, de aceea nu a avut posibilitate să ajung la gradul de maior. Afirmă că aberaţiile precum că Alexandru Procop în anii 1986-1990 oprea maşini la traseul Soroca-Orhei este o informaţie ca şi celelalte răspândită cu scopul înjosirii onoarei şi demnităţii aducându-i suferinţe morale considerabile.

Cu acelaşi scop este răspândită şi informaţia precum că tot Alexandru Procop se ocupă şi de vânzarea paşapoartelor.

Solicită obligarea pârâţilor să dezmintă informaţia ce lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională, fiind semnată de aceleaşi persoane şi expedierea lor în aceleaşi organe de stat în care a fost expediate petiţiile cu conţinut denigrator, încasarea cu titlu de prejudiciu moral în sumă de 30000 lei în beneficiul fiecăruia dintre ei Alexandru Procop, Nadejda Procop şi Dumitru Procop de la Macrina Rotari, Iurie Rotari, Ştefan Morozan, Veaceslav Alexandru, Silvia Ilieva, Ghenadie Morozan, Vladimir Bunescu, Natalia Burlacu, Igor Morozan şi încasarea cu titlu de prejudiciu moral în sumă de 10000 lei în beneficiul fiecăruia dintre ei Alexandru Procop, Nadejda Procop şi Dumitru Procop de la Elena Crijanovschi, Elena Ciburciu, Efrosinia Goncear, Vasile Alexa, Rodica Alexa, Valentina Trocin, Mihail Trocin, Nicolae Bodrug, Serghei Şchelniuc, Evdochia Şchelniuc, Alexandru Şchelniuc, Ion Căpăţînă, Valentina Borş, V.Cristopovici, Igor Cruc, Petru Tcacenco, Irina Melnic, Ion Oprea, Mihail Onofrei, Irina Morari, Sofia Morari, Feodor Morari, Anastasia Morari- Tcacenco, Ariadna Pîslari.

Ulterior, Alexandru Procop, Nadejda Procop şi Dumitru Procop au depus cerere suplimentară, solicitând obligarea pârâţilor să dezmintă informaţia adresată organelor de drept prin asemenea scrisoare adresată aceloraşi instituţii şi încasarea de la pârâţii Serghei Stamati, Ion Godoroja, Paulina Cucu, Paulina Railean, Serghei Loghin, Claudia Luchian şi Vitalie Botnari suma de câte 30000 lei cu titlu de recompensă morală. În susţinerea cererii suplimentare au indicat că au apărut semnatari ai petiţiilor adresate organelor de stat, şi care au devenit cunoscute recent, petiţii care au un conţinut înjositor şi calomnios, semnate de către 40 de persoane care urmăreau scopul defăimării lor cauzându-le prejudicii morale considerabile, fiind supuşi de mai multe ori controalelor nefondate şi persecuţiilor din partea procuraturii şi poliţiei.

Afirmă că în perioada anilor 2002-2007 în privinţa lui Alexandru Procop au fost fabricate 17 cauze penale şi abia în anul 2010 a fost achitat pe ultimele patru, la baza pornirii tuturor dosarelor penale au stat petiţiile pârâţilor. Reclamanţii susţin că Nadejdei Procop, la obiectul Moara din s. Susleni în urma acestor petiţii i-au fost efectuate opt controale de către organele de interne şi fiscale de fiecare dată nedepistându-se nereguli, numai compania „Union Fenosa” de două ori a întocmit procese-verbale, aplicându-i amenzi enorme, mai mult de 130000 lei, fiind deconectată de la energia electrică şi câte trei luni umblând prin instanţe dovedind nevinovăţia de fiecare dată instanţele constatând abuzuri din partea Companiei.

Indică că Procuratura Orhei a pornit fabricarea unui dosar penal privind furtul energiei electrice, care a fost clasat din lipsa faptei. Referitor la Dumitru Procop, menţionează că conţinutul înjositor şi defăimător al petiţiilor au fost de mai multe ori temă discuţiilor conducerii MAI şi subdiviziunilor acestuia în care activa în perioada anilor 2002- 2008, fiind supus mai multor atestări şi controale nefondate, ca urmare fiindu-i reţinută creşterea în grad de două ori cu un an şi cu opt luni.

Afirmă că în colectiv se formase o atmosferă insuportabilă şi de mai multe ori era înlăturat de la exercitarea funcţiei, propunându-i să plece din organe pentru a evita controalele neîntemeiate organizate de către conducerea MAI şi DSO MAI . Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 14 iulie 2011 a fost admis renunţul reclamanţilor la acţiune şi încetat procesul civil în partea cerinţei cu privire la încasarea prejudiciului moral de la Efrosenia Goncear, Elena Ciburciu, Vasilii Alexa, Rodica Alexa, Valentina Trocin, Petru Tcacenco, Mihail Onofrei, Irina Morari, Ariadna Pîslari, Alexandru Şchelniuc, Eudochia Şchelniuc, Serghei Şchelniuc, Ion Căpăţînă, Valentina Borş, Veaceslav Cristapovici, Igor Cruc, Ion Oprea, Mihail Trocin, Nicolai Bodrug, din motivul renunţării la acest capăt de cerere.

Prin aceeaşi încheiere a fost menţionat reclamanţilor că nu se admite o nouă adresare în judecată cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.

La 30 noiembrie 2012, Alexandru Procop, Nadejda Procop, Dumitru Procop au depus cerere cu privire la concretizarea cerinţelor, prin care au solicitat dezminţirea informaţiilor din petiţiile adresate MAI şi altor organe statale prin care li-au fost aduse învinuiri nefondate şi încasarea a câte 30000 lei cu titlu de recompensă morală de la Macrina Rotari, Iurie Rotari, Ştefan Morozan, Igor Morozan, Feodor Morari, Sofia Morari, Anastasia Morari-Tcacenco, Vladimir Bunescu, Irina Melnic, Ghehadie Morozan, Silvia Ilieva, Natalia Burlacu, Elena Crijanovschi, Veaceslav Alexandru, Serghei Stamati, Serghei Loghin şi Paulina Cucu În motivarea cererii a menţionat că informaţia care nu corespunde adevărului şi pe care o solicită să fie dezminţită este propoziţia din scrisoarea adresată organelor statale „Alexandru Procop s-a ocupat de trafic de ţigări”, informaţie care urmează să fie demonstrată, şi în cazul în care nu se dovedeşte să fie dezminţită printr-o scrisoare adresată aceloraşi organe în care au fost expediate scrisorile cu conţinut înjositor, informaţia indicată în plângere precum că „Alexandru Procop cu o diplomă falsă a fost ridicat până la gradul de maior”, informaţie care a stat la baza fabricării unui dosar penal pe care la 27 ianuarie 2011 a fost achitat, informaţia – „acapararea diferitor mijloace de transport CAMAZ, tractor, GAZ 53, Autobus, Mercedes, Jeep,

Opel Vectra au mai fost dar le-a vândut”, A. Procop se mai ocupă de recepţionarea paşapoartelor şi vânzarea lor cetăţenilor străini aflaţi ilegal pe teritoriu RM, ocupându- se cu contrabanda cazul lui Pavel Prozorov, informaţie care a stat la baza condamnării ilegale a lui în dosarul în care a fost achitat la 27 ianuarie 2011, „În privinţa lui Alexandru Procop au fost deschise multe dosare penale asupra nelegiuirilor sale însă se află în posturi onorabile aşa cum ar fi la organizaţia „ADJUTA CIVES”, fraza „îl ştim că prin anii 1986-90 lucrând în poliţie rutieră trăia într-o stare materială grea ca exemplu o locuitoare din sat Rotari Macrina a fost martor când Procop A. oprea nelegitim şoferii de pe ruta Soroca Chişinău pentru a-i amenda ca să-şi procure pantofi măcar la preţul de 19 ruble că era 22 mai căldură afară dar el în cizme de iarnă”.

Susţine că informaţia în privinţa Nadejdei Procop care urmează a fi dezminţită este propoziţia „Moara din satul Susleni a fost amendată cu 190000 lei pentru furt de energie electrică”, „Ferma de bovine şi porcine unde lucrătorii lucrează în condiţii mizerabile neplătindu-i şi ameninţându-i se pune întrebarea unde şi cu ce se ocupă staţia epidemiologică”, „Are procurate două case de locuit în oraşul Orhei şi Chişinău”, „stăm şi ne gândim pe a cui bani a procurat moara din satul Susleni raionul Orhei care costă mai bine de 120000 lei”. Indică că informaţia care urmează a fi dezminţită în privinţa lui Dumitru Procop este fraza: „Procop Nadejda a fost judecată pe trei ani cu toate acestea nu a încurcat să fie angajat în organele MAI”, „Aceleaş capacităţi intelectuale le posedă şi feciorul lui A. Procop în clasa 9 avea 7 note negative şi a absolvit nouă clase cu nota medie „5””.

Afirmă că toate insinuările şi aberaţiile menţionate nu corespund adevărului, iar din cauza acestora le-a fost ştirbită imaginea în faţa consătenilor şi a colegilor de lucru, toţi trei suferind moral considerabil. Alexandru Procop, Nadejda Procop şi Dumitru Procop au depus cerere de concretizare, modificându-şi cerinţele şi solicitând încasarea a câte 3000 lei de la fiecare din cei 17 pârâţi, renunţând la pretenţia cu privire la încasarea cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 30000 lei de la fiecare pârât. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 10 decembrie 2012 a fost respinsă acţiunea, fiind încasat de la Alexandru Procop, Nadejda Procop, Dumitru Procop taxa de stat în sumă de 1530 lei în beneficiul statului în mod solidar.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Alexandru Procop, Nadejda Procop şi Dumitru Procop şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 06 iunie 2013, Alexandru Procop, Nadejda Procop şi Dumitru Procop au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi decizii, prin care să fie admisă acţiunea şi încasate sumele solicitate de la pârâţi cu titlu de recompensă morală pentru daunele cauzate cu rea-credinţă.

În motivarea recursului au invocat ilegalitatea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, menţionând că intimaţii în şedinţa de judecată au declarat că ei au semnat petiţiile adresate în toate organele statale şi au recunoscut fapta, au mai declarat că în unele cazuri cunoşteau că informaţia răspândită nu corespunde realităţii, însă erau convinşi că recurenţii nu îi vom ataca în judecată din motive că sunt supuşi fabricărilor de dosare penale. Afirmă că toţi pârâţii în instanţa de judecată au recunoscut că petiţiile adresate tuturor organelor statale au fost scrise şi expediate pentru a-i defăima pe ei prin răspândirea unor informaţii denigratoare, astfel şi ziarul „Novoe Vremea” a publicat un articol care este anexat la dosar şi la care prima instanţă, cât şi instanţa de apel au trecut cu vederea şi practic nu s-au expus.

Consideră că articolul menţionat, cu un conţinut murdar la adresa întregii familii dovedeşte faptul că toate petiţiile adresate pretutindeni aveau scopul relei-credinţe urmărind intenţiile umilirii şi înjosirii, cauzând daune morale şi materiale considerabile. Menţionează că prima instanţă examinând pretenţiile le solicita de mai multe ori să înainteze recuzare pentru că nu va putea lua o decizie din motive că principalul autor a petiţiilor cu un conţinut înjositor era cumătrul ei, astfel au fost înaintate mai multe cereri de recuzare, însă a rămas la poziţia de examinare iniţială. Susţine că prima instanţă, cât şi instanţa de apel au motivat hotărârea eronat.

Consideră că, a fost evident faptul că toţi intimaţii urmăreau scopul defăimării lor neîntemeiat, drept rezultat al petiţiilor ei au avut de suferit considerabil: în privinţa lui Alexandru Procop au fost intentate trei dosare penale cu şaisprezece capete de acuzare, peste zece ani de plimbări prin judecăţi şi tocmai la 27 ianuarie 2011 a fost achitat pe toate capetele de acuzare, rezultat-hipertensiune acută, Nadejda Procop - controale nefondate, deconectarea obiectelor care aparţin ei de la energia electrică amenzi de sute de mii de lei care sau soldat cu anulări a facturilor şi proceselor- verbale, în consecinţă îmbolnăvindu-se de psoriazis şi dereglări psihice, Dumitru Procop a fost destituit din funcţii, în privinţa lui au fost fabricate dosare penale soldate cu achitări, în rezultat fiind bolnav de ulcer stomacal.

Indică că deşi au prezentat probe instanţei de judecată, acţiunea a fost respinsă pe motiv că ei au prezentat probe prin care au demonstrat că sunt vinovaţi de ceva. La pronunţarea sentinţei de condamnare în privinţa lui Alexandru Procop a stat de asemenea alte petiţii semnate de aceeaşi autori care au fost răspândite până la condamnare adică până la 26 iunie 2003. Ţinând cont de faptul că toate persoanele care au semnat petiţiile şi au răspândit cu rea-credinţă informaţiile defăimătoare care nu corespund realităţii, fapt care a fost demonstrat de către ei la examinarea cauzei civile, despre care şi pârâţii au recunoscut, consideră că atât prima instanţă, cât şi cea de apel eronat au aplicat normele de drept procesual şi ilegal a respins acţiunea, astfel instanţele inferioare au încălcat prevederile art. 6 CEDO.

Invocă că prima instanţă ilegal a încasat de la ei suma de 1530 lei cu titlu de taxă de stat, pe când pe asemenea gen de dosare taxa de stat nu se încasează. Cu referire la art. 121 şi art. 122 CPC, afirmă că ei au prezentat probe incontestabile cu privire la implicarea pârâţilor atât la expedierea petiţiilor cât şi la atitudinea lor la publicaţia ziarului Novoe Vremea în care a fost publicat articolul „Na borta s corupţiei vozbujdeno 12 ugolovnîh del”, articol care a fost anexat la dosar, însă nici prima instanţă şi nici cea de apel nu au acordat atenţie acestuia, fapt care este esenţial la emiterea unei decizii. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Alexandru Procop, Nadejda Procop şi Dumitru Procop nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Alexandru Procop, Nadejda Procop şi Dumitru Procop, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Alexandru Procop, Nadejda Procop şi Dumitru Procop ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul lui Alexandru Procop, Nadejda Procop şi Dumitru Procop se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Vieru