2ra-3953/13 — Apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă – R. Costru dosarul nr. 2ra-3953/13 instanţa de apel – A. Panov, I. Secrieru, Iu. Cotruţă DECIZIE 18 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişcă-Doneva Ion Vîlcov Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Petru Cobzaru, Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Serghei Rafiev, Liubovi Rafiev, Valentina Ibrian în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ilie Bogdan, Leonid Bogdan şi Simion Ibrian împotriva lui Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Petru Cobzaru, Serghei Rafiev, Liubovi Rafiev, Valentina Ibrian cu privire la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral în urma lezării onoarei şi demnităţii împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 septembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de către Petru Cobzaru, Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Serghei Rafiev, Liubovi Rafiev, Valentina Ibrian şi menţinută hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 08 aprilie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial constată: La 27 iulie 2011 Ilie Bogdan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Petru Cobzaru, Ion Ibrian, Valentina Ibrian, Serghei Rafiev şi Liubovi Rafiev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral în urma lezării onoarei şi demnităţii.

În motivarea acţiunii a indicat că se află în conflict cu pârâții, deoarece anterior a participat în calitate de parte vătămată pe cauza penală nr. 2004990270, unde au fost condamnaţi Iurie Muhametov la 17 ani privaţiune de libertate, Vasile Mavroian la 17 ani privaţiune de libertate, Ştefan Pisari la 14 ani privaţiune de libertate şi Ion Ibrian la 10 ani privaţiune de libertate, iar pârâții sunt în legătură de rudenie cu aceste persoane. Menţionează că în perioada anilor 2005-2006 pârâții au organizat mai multe acţiuni, prin care au încercat să-l discrediteze în faţa organelor de drept şi a consătenilor. Afirmă că Ion Ibrian a depus plângeri împotriva lui la Președinția RM la 15 februarie 2005 şi la Procuratura or.

Nisporeni, iar împreună toţi pârâții au 1 înaintat plângeri neîntemeiate la Consiliul Primăriei sat. Cioreşti, r-nul Nisporeni la 24 septembrie 2008, în adresa MAI al RM la 27 octombrie 2009, în adresa Preşedintelui RM la 03 august 2006. Susţine că în urma declaraţiilor mincinoase ale pârâților a fost nevoit să depună explicaţii la organele care le examinau, în privinţa lui fiind pornită urmărirea penală, în cadrul căreia s-a aflat 3 zile în stare de arest pentru toate faptele fiind declarat nevinovat, iar urmărirea penală în privinţa sa a fost încetată. Mai indică că a suportat cheltuieli de deplasare în sumă de 10000 lei, precum şi a suportat suferinţe fizice şi psihice, fiind defăimat i-a fost lezată onoarea şi demnitatea.

Solicită obligarea pârâților să dezmintă faptele mincinoase afirmate în privinţa lui, încasarea din contul pârâților în beneficiul lui a pagubei materiale în sumă de 10000 lei şi a pagubei morale în sumă de 100000 lei de la fiecare pârât, precum şi a cheltuielilor de judecată. La 27 iulie 2011 Leonid Bogdan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Petru Cobzaru, Ion Ibrian, Valentina Ibrian, Serghei Rafiev şi Liubovi Rafiev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral în urma lezării onoarei şi demnităţii.

În motivarea acţiunii a indicat că se află în conflict cu pârâții, deoarece anterior el şi tatăl său au participat în calitate de parte vătămată pe cauza penală nr. 2004990270, unde au fost condamnaţi Iurie Muhametov la 17 ani privaţiune de libertate, Vasile Mavroian la 17 ani privaţiune de libertate, Ştefan Pisari la 14 ani privaţiune de libertate şi Ion Ibrian la 10 ani privaţiune de libertate, iar pârâții sunt în legătură de rudenie cu aceste persoane. Menţionează că în perioada anilor 2005-2006 pârâții au organizat mai multe acţiuni prin care au încercat să-l discrediteze în faţa organelor de drept şi a consătenilor. Susţine că Ion Ibrian a depus plângeri împotriva lui şi a tatălui său Ilie Bogdan la Președinția RM la 15 februarie 2005 şi la Procuratura or.

Nisporeni, iar împreună toţi pârâții au înaintat plângeri neîntemeiate la Consiliul Primăriei sat. Cioreşti, r-nul Nisporeni la 24 septembrie 2008, în adresa MAI al RM la 27 octombrie 2009, în adresa Preşedintelui RM la 03 august 2006. Afirmă că în urma declaraţiilor mincinoase ale pârâților în privinţa lui a fost intentată urmărirea penală, fiind nevoit să depună explicaţii la organele care le examinau, însă pentru toate faptele a fost declarat nevinovat. Menţionează că a suportat cheltuieli de deplasare şi de prezentare a martorilor în sumă de 10000 lei, precum şi a suportat suferinţe fizice şi psihice, fiind defăimat i-a fost lezată onoarea şi demnitatea. Solicită obligarea pârâților să dezmintă faptele mincinoase afirmate în privinţa lui, încasarea din contul pârâților în beneficiul lui a pagubei materiale în sumă de 10000 lei şi a pagubei morale în sumă de 100000 lei de la fiecare pârât, precum şi a cheltuielilor de judecată.

La 27 iulie 2011 Simion Ibrian a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Petru Cobzaru, Ion Ibrian, Valentina 2 Ibrian, Serghei Rafiev şi Liubovi Rafiev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral în urma lezării onoarei şi demnităţii. În motivarea acţiunii a indicat că se află în stare de conflict, deoarece a participat în calitate de rudă a părţii vătămate pe cauza penală nr. 2004990270, unde au fost condamnaţi Iurie Muhametov la 17 ani privaţiune de libertate, Vasile Mavroian la 17 ani privaţiune de libertate, Ştefan Pisari la 14 ani privaţiune de libertate şi Ion Ibrian la 10 ani privaţiune de libertate, iar pârâții sunt în legătură de rudenie cu persoanele nominalizate.

Menţionează că în perioada anilor 2005-2006 pârâții au organizat mai multe acţiuni prin care au încercat să-l discrediteze în faţa organelor de drept şi a consătenilor. Afirmă că Ion Ibrian a depus plângeri împotriva lui şi a Ilie Bogdan la Președinția RM la 15 februarie 2005 şi la Procuratura or. Nisporeni, iar împreună toţi pârâții au înaintat plângeri neîntemeiate la Consiliul Primăriei sat. Cioreşti, r- nul Nisporeni la 24 septembrie 2008, în adresa MAI al RM la 27 octombrie 2009, în adresa Preşedintelui RM la 03 august 2006. Susţine că în urma declaraţiilor mincinoase ale pârâților a fost nevoit să depună explicaţii la organele care le examinau, însă pentru toate faptele a fost declarat nevinovat.

Indică că a suportat cheltuieli de deplasare şi de prezentare a martorilor în sumă de 10000 lei, precum şi a suportat suferinţe fizice şi psihice, fiind defăimat i- a fost lezată onoarea şi demnitatea. Solicită obligarea pârâților să dezmintă faptele mincinoase afirmate în privinţa lui, încasarea din contul pârâților în beneficiul lui a pagubei materiale în sumă de 10000 lei şi a pagubei morale în sumă de 100000 lei de la fiecare pârât, precum şi a cheltuielilor de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Nisporeni din 22 septembrie 2011 s-a dispus conexarea dosarelor nr. 2-493/2011 şi 2-494/2011 la dosarul nr. 2-492/2011, pentru examinare într-un singur proces, cu oferirea dosarului a numărului unic - nr. 2- 492/2011.

Ulterior, Ilie Bogdan, Leonid Bogdan şi Simion Ibrian au depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitând admiterea cererii, încasarea de la fiecare pârât în contul fiecărui reclamant prejudiciul moral cauzat în sumă de 100000 lei, a încasa de la pârâți în mod solidar cheltuieli de judecată. În motivarea cererii respective au indicat că Ilie Bogdan a fost recunoscut parte vătămată în cauza penală nr. 2004990270, iar ca urmare cetăţenii Iurie Muhametov, Vasile Mavroian, Ştefan Pisari şi Ion Ibrian au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea de la 10 la 17 ani. La moment reclamanţii fiind în conflict cu rudele celor condamnaţi, care au iniţiat împotriva lor un şir de ameninţări.

Menţionează că la 19 iulie 2010, Ilie Stoica s-a adresat cu o plângere la Procurorul r-lui Nisporeni, prezentând informaţii false despre Ilie Bogdan şi Simion Ibrian care nu s-au confirmat, iar ca dovadă aduc ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale din 01 octombrie 2005 din Federaţia Rusă. Tot Ilie Stoica printr-o scrisoare adresată Preşedintelui RM a informat că Ilie Bogdan a comis 3 trafic de fiinţe umane, fiind începută urmărirea penală, însă la 28 august 2006 de către Procuratura r-lui Nisporeni s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

La 19 iulie 2010, Gheorghe Stoica de asemenea s-a adresat cu plângere către Procurorul r-lui Nisporeni, învinuindu-l pe Ilie Bogdan de darea declaraţiilor false în cauza penală nr. 2004990270. Prin scrisoarea adresată Procurorului r-lui Nisporeni pârâtul Ilie Stoica a declarat că Ilie Bogdan este conducătorul clanului criminal în care întră Simion Ibrian, Leonid Bogdan şi alte persoane care în anul 1993 au comis două omoruri, au sustras sume enorme de bani, iar Leonid Bogdan a tăiat la o fată ambele picioare înscenând un accident de tren în or. Moscova şi ulterior a folosit-o la cerşit. Tot Gheorghe Stoica a scris scrisori către Şeful Direcţiei Generale Învățământ Tineret şi Sport din r-l Nisporeni, precum şi la Curtea de Apel Chişinău prin care a scris despre Ilie Bogdan că s-ar ocupa cu trafic de persoane.

Afirmă că Petru Cobzaru la 19 iulie 2010, 09 noiembrie şi 11 noiembrie 2010 s-a adresat cu plângere către Procurorul r-lui Nisporeni prezentând informaţii false în privinţa lui Ilie Bogdan şi Simion Ibrian, iar la 05 mai 2010 s-a adresat cu plângere către Şeful Direcţiei Generale Învățământ Tineret şi Sport din r-l. Nisporeni declarând că Simion Ibrian şi nepotul său Leonid Bogdan se ocupă cu trafic de fiinţe umane. De asemenea susţin că şi Ion Ibrian, Serghei Rafiev, Liubovi Rafiev şi Ibrian Valentina s-au adresat cu plângeri similare în aceleaşi instanţe prezentând aceleaşi informaţii false ca şi alţi pârâți. Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 01 martie 2012 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Ilie Bogdan, Leonid Bogdan şi Simion Ibrian.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2012 a fost admisă cererea de apel depusă de către Ilie Bogdan, Leonid Bogdan şi Simion Ibrian, casată hotărârea primei instanţe, cu restituirea pricinii spre rejudecare în aceeaşi instanţă în alt complet de judecată. În cadrul judecării cauzei avocatul recurenţilor, Alexandru Bodnariuc a concretizat cerinţele, solicitând admiterea cererii, încasarea de la fiecare pârât în contul fiecărui reclamant prejudiciul moral cauzat în sumă de 100000 lei, încasarea de la pârâți în mod solidar cheltuieli de judecată în suma de 19800 lei şi de a aduce la cunoştinţa pârâților prevederile art. art. 311, 312 Cod penal ca pe viitor ei să cunoască consecinţele scrisorilor, adresărilor, plângerilor în privinţa oricărei persoane, dacă datele prezentate arată la comiterea unei infracţiuni.

Prin încheierea Judecătoriei Nisporeni din 08 aprilie 2013 s-a dispus încetarea procesului intentat la cererea lui Ilie Bogdan, Leonid Bogdan, şi Simion Ibrian împotriva lui Ion Ibrian Hariton cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral în urma lezării onoarei şi demnităţii.

Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 08 aprilie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat prejudiciu moral de la Stoica Ilie Ilie în beneficiul lui Bogdan Ilie Panfil, Bogdan Leonid Ilie şi Ibrian Simion câte 5000 lei pentru fiecare, de la Stoica Gheorghe Marcu în beneficiul lui Bogdan Ilie Panfil, Bogdan Leonid Ilie şi Ibrian Simion câte 5000 lei pentru fiecare, de la Cobzaru Petru 4 Dumitru în beneficiul lui Bogdan Ilie Panfil, Bogdan Leonid Ilie şi Ibrian Simion câte 5000 lei pentru fiecare, de la Rafiev Serghei Ilie în beneficiul lui Bogdan Ilie Panfil, Bogdan Leonid Ilie şi Ibrian Simion câte 5000 lei pentru fiecare, de la Rafiev Liubovi în beneficiul lui Bogdan Leonid Ilie - 2000 lei, de la Ibrian Valentina în beneficiul lui Bogdan Ilie Panfil, Bogdan Leonid Ilie şi Ibrian Simion câte 5000 lei pentru fiecare.

S-a mai încasat în mod solidar în beneficiul lui Bogdan Ilie Panfil, Bogdan Leonid Ilie şi Ibrian Simion, ca cheltuieli de judecată - 19 800 lei, de la: Stoica Ilie Ilie, Stoica Gheorghe Marcu , Cobzaru Petru Dumitru , Rafiev Serghei Ilie, Rafiev Liubovi şi Ibrian Valentina. S-a încasat în mod solidar, în beneficiul statului, plata taxei de stat-2904 lei, de la Stoica Ilie Ilie, Stoica Gheorghe Marcu, Cobzaru Petru Dumitru, Rafiev Serghei Ilie, Rafiev Liubovi şi Ibrian Valentina.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 septembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Petru Cobzaru, Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Serghei Rafiev, Liubovi Rafiev, Valentina Ibrian şi menţinută hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 08 aprilie 2013. La 17 octombrie 2013, Petru Cobzaru, Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Serghei Rafiev, Liubovi Rafiev, Valentina Ibrian au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti ale instanţelor inferioare şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral acţiunea înaintată de către Bogdan Ilie Panfil, Bogdan Leonid Ilie şi Ibrian Simion. În motivarea recursului au invocat dezacordul cu hotărârile instanţelor judecătoreşti inferioare, considerând că sunt neîntemeiate şi urmează a fi casate cu pronunţarea unei noi hotărâri de respingere a cerinţelor.

Afirmă că persoana fizică este în drept să depună cerere în instanţa de judecată referitor la repararea prejudiciului moral numai în cazurile expres prevăzute de lege, în care ea se consideră lezată prin afirmaţiile neadevărate făcute în presă sau vătămată în drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat de a i se rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege. Consideră că instanţa de apel a interpretat în mod eronat prevederile art. art. 16 Cod civil şi art. 236 CPC, art.10 CEDO.

Menţionează că instanțele inferioare nu au stipulat ce normă de drept a fost încălcată în cazul adresărilor pârâților în organele de drept şi instituţiile statale cu solicitarea de a fi verificată poziţia lor privind acţiunile reclamanţilor, limitându-se la descrierea dreptului persoanei la apărarea onoarei şi demnităţii sale, iar informaţia în plângerile adresate organelor de drept conțin informaţii ponegritoare care lezează onoarea şi demnitatea reclamanţilor. Susţin că reclamanţii nu au prezentat instanţei şi nu a demonstrat prin ce şi cum s-a manifestat lezarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, iar instanțele inferioare nu au constatat cum şi în ce mod a fost răspândită informaţia ponegritoare.

Indică la faptul că instanţa de fond la adoptarea hotărârii a aplicat prevederile legii (Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010) care a întrat în vigoare după depunerea scrisorilor şi plângerilor 5 la autorităţile de stat, iar instanţa de apel a ignorat pretenţia apelanţilor în acest sens. Prin urmare, instanţa de apel nu a aplicat legea care urma a fi aplicată art. 12 CPC, alin. (1) art. 6 CC şi contrar prevederilor alin. (5) art. 373 CPC a emis o decizie neîntemeiată, totodată a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Consideră că instanţele judecătoreşti au interpretat în mod eronat prevederile alin. (8) art. 16 Cod Civil şi nu a constatat: caracterul informaţiilor răspândite, sfera de răspândire a informaţiilor, impactul social asupra persoanei, gravitatea şi întinderea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, proporţionalitatea între acordarea despăgubirilor şi gradul în care reputaţia a fost lezată, stabilind cuantumul despăgubirii la o apreciere neargumentată. Mai relatează că instanțele inferioare au ignorat îndrumările prevăzute în pct. 19 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie RM nr. 8 din 09 octombrie 2006 precum şi că nu au argumentat respingerea apelului în sensul art. 373 alin. (5) CPC.

Remarcă şi faptul că actele adresate organelor statale şi autorităţii publice locale sunt din numele unui grup de cetăţeni din s. Vulcăneşti, a Primăriei Vulcăneşti, sau a Asociaţiei „Corona Romani” şi Organizaţiei teritoriale a MSPR RM, şi nu din numele pârâților, actele fiind semnate nu doar de pârâții pe dosar, dar şi de un număr impunător de persoane din acelaşi sat, iar reclamanţii selectiv invocând pretenţii doar către pârâți, au declarat în şedinţă că ultimii ar fi fost iniţiatorii, însă probe, în conformitate cu prevederile art. 118 Cod de procedură civilă n-au prezentat, or obligaţiunea de a dovedi corespunderea informaţiilor răspândite realităţii cade pe seama pârâtului, iar reclamantul este obligat să dovedească faptul răspândirii informaţiilor şi modul în care au fost răspândite informaţiile de către persoana în privinţa căreia este înaintată acţiunea.

Prin urmare, neprobată a rămas afirmaţia reclamanţilor că pârâții răspândesc informaţii ce nu corespund realităţii din sat, or instanţei au fost prezentate petiţii şi plângeri semnate de mai mulţi săteni, iar alte dovezi lipsesc. La 01 noiembrie 2013, Petru Cobzaru, Ilie Stoica şi Gheorghe Stoica au depus un recurs suplimentar prin care au menţionat că apărătorul Ion Cerga nu a avut posibilitatea de a se prezenta în şedinţa de judecată din 11 septembrie 2013, pe motiv că a fost implicat într-un accident rutier. Totodată mai relatează că instanţele inferioare nu au luat în consideraţie faptul că nimeni din recurenţi nu au semnat scrisorile şi plângerile la care fac trimitere reclamanţii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 23 septembrie 2013, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 190). Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 17 octombrie 2013 este în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 6 La 06 decembrie 2013, în adresa Curţii Supreme de Justiţie a parvenit referinţa din numele intimaţilor Ilie Bogdan şi Leonid Bogdan, prin care au solicitat declararea inadmisibilităţii recursului declarat de către Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Petru Cobzaru, Valentina Ibrian, Serghei Rafiev şi Liubovi Rafiev.

De asemenea şi intimatul Simion Ibrian prin referinţa expediată în adresa Curţii Supreme de Justiţie la 09 decembrie 2013, a solicitat declararea inadmisibilităţii recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. d) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol, dacă există temeiurile prevăzute la art. art. 265 şi 267. După cum rezultă din actele cauzei Ilie Bogdan, Leonid Bogdan şi Simion Ibrian înaintând acţiune împotriva lui Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Petru Cobzaru, Serghei Rafiev, Liubovi Rafiev, Valentina Ibrian, cu ulterioara concretizare a cerinţelor, au solicitat admiterea cererii, încasarea de la fiecare pârât în contul fiecărui reclamant prejudiciul moral cauzat în sumă de 100000 lei, încasarea de la pârâți în mod solidar cheltuielile de judecată în suma de 19800 lei şi de a aduce la cunoştinţa pârâților prevederile art. art. 311, 312 Cod penal ca pe viitor ei să cunoască consecinţele scrisorilor, adresărilor, plângerilor în privinţa oricărei persoane, dacă datele prezentate arată la comiterea unei infracţiuni.

În susţinerea pretenţiilor sale reclamanţii au invocat că în perioada anilor 2005-2006, dar şi în 2010 pârâţii au înaintat numeroase scrisori în adresa Preşedinţiei RM, Procuraturii r-lui Nisporeni, Consiliului şi Primăriei satului Cioreşti, r-l Nisporeni, Ministerului Afacerilor Interne prin care au încercat să-i discrediteze, dar toate plângerile au fost respinse pe motivul netemeiniciei. Judecând pricina în cauză prima instanţă, cu referire la prevederile art. 16 Cod civil şi Legii cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010 (în vigoare din 09 octombrie 2010) a admis parţial acţiunea, soluţie menţinută de instanţa de apel. Instanţa de recurs constată însă, că concluzia instanţelor de judecată ierarhic inferioare este una greşită, rezultată din aplicarea incorectă a prevederilor legale ce guvernează raportul juridic apărut în speţă.

Or, după cum se constată la caz, Ilie Bogdan, Leonid Bogdan şi Simion Ibrian pretind, prin acţiunea formulată, la încălcarea drepturilor sale prin lezarea onoarei şi demnităţii, ca urmare a răspândirii informaţiilor defăimătoare de către Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Petru Cobzaru, Serghei Rafiev, Liubovi Rafiev, Valentina Ibrian, cu compensarea prejudiciului moral. Astfel, pretenţiile înaintate îşi găsesc reflectarea directă în dispoziţiile Legii cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, scopul cărei este de a garanta exercitarea dreptului la libera exprimare, precum şi un echilibru între 7 asigurarea dreptului la libera exprimare şi apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi vieţii private şi de familie ale persoanei.

Ca urmare, se distinge că art. 16 Cod civil, care reglementează apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale şi încasarea prejudiciului moral urmează a fi aplicat în coroborare cu prevederile dispoziţiilor Legii cu privire la libertatea de exprimare, care este o lege organică şi cuprinde norme juridice speciale pentru o astfel de categorie de litigii. Conform art. 15 alin. (1) şi (2) al Legii cu privire la libertatea de exprimare, persoana care se consideră defăimată poate solicita, prin cerere prealabilă, autorului informaţiei şi/sau persoanei juridice care a răspândit-o rectificarea sau dezminţirea informaţiei defăimătoare, acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor şi compensarea prejudiciului cauzat.

În caz de deces al persoanei defăimate, cererea prealabilă se depune de către persoana interesată. Cererea prealabilă se depune în termen de 20 de zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre informaţia defăimătoare. Acesta este un termen de prescripţie. La împlinirea unui an din ziua defăimării, persoana nu poate solicita repunerea sa în termenul de depunere a cererii prealabile. În interpretarea corectă a dispoziţiilor menţionate este de înţeles că legea, în acţiunile cu privire la defăimare, impune respectarea anumitor condiţii şi anume a fazei prealabile care este una obligatorie. În susţinerea concluziei date vin şi dispoziţiile art. 17 alin. (1) al legii menţionate direct indică că cererea de chemare în judecată cu privire la defăimare poate fi depusă în termen de 30 de zile.

Acest termen curge de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului pentru examinarea cererii prealabile. Prin urmare, instanţa de recurs reţine că, întru respectarea normelor de rigoare, la caz era necesară respectarea, de către reclamanţi, a procedurii prealabile, ca fază obligatorie a procedurii de examinare a litigiilor de defăimare. La actele dosarului, însă, lipseşte dovada îndeplinirii de către Ilie Bogdan, Leonid Bogdan şi Simion Ibrian a acestei proceduri prealabile, fiind cert că ultimii, contrar prevederilor enunţate, au depus, la 27 iulie 2011, acţiunea cu privire la încasarea prejudiciului în legătură cu defăimarea, direct în instanţa de judecată.

Sub aspectul celor relatate, instanţa de recurs conchide că în speţă se impune aplicarea prevederilor statuate la art. 267 lit. a) CPC, care direct indică că instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care reclamantul nu a respectat procedura prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.

În această ordine de idei şi reieşind din faptul că atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel la judecarea pricinii, au ignorat prevederile legale citate mai sus, Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia, de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi a pronunţa o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care a dispune scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată a lui Ilie Bogdan, Leonid Bogdan şi Simion Ibrian împotriva lui Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Petru Cobzaru, Serghei Rafiev, Liubovi Rafiev, Valentina Ibrian cu privire 8 la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral în urma lezării onoarei şi demnităţii.

Colegiul consideră necesar de a explica reclamanţilor Ilie Bogdan, Leonid Bogdan şi Simion Ibrian că după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii de pe rol, pot adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale. În conformitate cu art. 267 lit. a), 445 alin. (1) lit. d), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de către Petru Cobzaru, Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Serghei Rafiev, Liubovi Rafiev, Valentina Ibrian.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 septembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 08 aprilie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ilie Bogdan, Leonid Bogdan şi Simion Ibrian împotriva lui Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Petru Cobzaru, Serghei Rafiev, Liubovi Rafiev, Valentina Ibrian cu privire la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral în urma lezării onoarei şi demnităţii şi se emite o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care: Se dispune scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată a lui Ilie Bogdan, Leonid Bogdan şi Simion Ibrian împotriva lui Ilie Stoica, Gheorghe Stoica, Petru Cobzaru, Serghei Rafiev, Liubovi Rafiev, Valentina Ibrian cu privire la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral în urma lezării onoarei şi demnităţii.

Se explică reclamanţilor Ilie Bogdan, Leonid Bogdan şi Simion Ibrian că după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii de pe rol, pot adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul semnătura Iulia Sîrcu Judecătorii semnătura Valentina Clevadî semnătura Tamara Chişca-Doneva semnătura Ion Vîlcov semnătura Ala Cobăneanu Copia identică originalului Ala Cobăneanu 9