2r-575/13 — Încasarea pensiei de întreţinere

prima instanţă: M. Diaconu dosarul nr. 2r-575/13 instanţa de apel: L. Bulgac, M. Ciugureanu, A. Gavriliţa DECIZIE 28 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Moraru Vitalie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Iuliei Moraru împotriva lui Vitalie Moraru cu privire la încasarea pensiei de întreţinere, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2012, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către Moraru Vitalie cu toate documentele anexate, constată: La 02 februarie 2010 Iulia Moraru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vitalie Moraru cu privire la încasarea pensiei pentru întreţinere.

În motivarea acţiunii a invocat că la 06 septembrie 2001 a încheiat căsătoria cu pârâtul. Din căsătorie au un copil minor Vlad Moraru născut la 02 mai 2008 şi la moment este însărcinată în a noua lună, ce se confirmă prin certificatele medicale. Menţionează că în prezent pârâtul nu-şi onorează obligaţiile sale cu privire la întreţinerea copilului minor şi a ei pe perioada concediului de maternitate în care se află de la 12 ianuarie 2010 până la 17 mai 2010. Susţine că pârâtul şi-a executat aceste obligaţii până în luna decembrie 2009, însă din ianuarie nu mai locuiesc împreună, iar ultimul se eschivează de la întreţinerea ei şi copilului, neacordând nici un ajutor material. Afirmă că pârâtul activează la SA „Moldcell” în calitate de director vânzări corporative.

Solicită încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor Vlad Moraru, născut la 02 mai 2008 în mărime de ¼ din toate veniturile din momentul depunerii acţiunii şi până la atingerea majoratului copilului şi încasarea pensiei pentru întreţinerea ei în perioada gravidităţii de la 12 ianuarie 2010 până la 17 mai 2010 în mărime bănească fixă de 5000 lei lunar.

Ulterior, în cadrul dezbaterilor judiciare Iulia Moraru a depus cerere de modificare a cerinţelor, solicitând încasarea pensiei pentru întreţinerea copiilor minori Vlad Moraru, născut la 02 mai 2008 şi fiicei Maia Moraru, născut la 25 februarie 2010 în mărime de 1/3 din toate veniturile din momentul depunerii acţiunii pentru Vlad Moraru, iar pentru Maia Moraru din momentul naşterii şi până la atingerea majoratului a copiilor, încasarea pensiei pentru întreţinerea ei în perioada gravidităţii de la 12 ianuarie 2010 până la 17 mai 2010 în mărime bănească fixă de 5000 lei lunar şi încasarea pensiei pentru întreţinerea ei pe perioada îngrijirii copilului Maia Moraru din momentul depunerii acţiunii până la momentul revenirii ei la serviciu în mărime de 5000 lei lunar.

La rândul său, Vitalie Moraru a depus cerere reconvenţională împotriva Iulie Moraru cu privire la stabilirea modului de educaţie şi întrevedere cu copilul, conform avizului organului tutelar. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 23 iunie 2010 a fost refuzat în primirea cererii reconvenţionale înaintată de Vitalie Moraru. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 02 iulie 2010 acţiunea a fost admisă parţial, încasat de la Vitalie Moraru în beneficiul Iuliei Moraru pensie de întreţinere pentru copiii minori Vlad Moraru şi Maia Moraru în mărime de 1/3 din salariu şi/sau din alte venituri ale pârâtului lunar, începând cu 01 iulie 2010 până la atingerea majoratului de către minori şi încasat de la Vitalie Moraru în beneficiul Iuliei Moraru pensie de întreţinere a mamei în mărime bănească fixă de 500 lei lunar, începând cu data adresării cu acţiune – 02 februarie 2010 şi până la atingerea vârstei de 3 ani de către minora Maia Moraru, născută la 25 februarie 2010. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 decembrie 2010 a fost respins apelul declarat de către Vitalie Moraru şi menţinută hotărârea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 mai 2011, a fost admis recursul declarat de Vitalie Moraru, casată decizia instanţei de apel şi restituită pricina la rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2011 nu s-a dat curs cererii de apel depusă de către Moraru Vitalie, comunicat ultimului despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 90 lei, fiindu-i acordat termen până la 23 februarie 2012 şi explicat că în caz contrar cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate va fi restituită.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2012, a fost restituită apelantului Moraru Vitalie cererea de apel, remisă acestuia cererea de apel cu toate documentele anexate şi explicat că restituirea cererii de apel nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată în termenul şi modul stabilit a aceluiaşi apelant, cu aceeaşi cerere de apel, împotriva aceleaşi hotărâri, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri, dacă apelantul va lichida neajunsurile. La 23 mai 2012, Moraru Vitalie, a declarat recurs nemotivat împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate şi restituirea cauzei spre examinarea cererii de apel în fond.

Menţionează că încheierea instanţei de apel a parvenit în adresa sa la 08 mai 2012. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea instanţei de apel, considerînd-o ilegală şi neîntemeiată, deoarece anulînd decizia instanţei de apel, instanţa de recurs a remis pricina la rejudecarea fondului cauzei şi nu la etapa de primire a cererii de apel. Insistă că procedura de pregătire a pricinii spre examinare în ordine de apel nu mai putea fi reluată, întrucît a fost depăşită din momentul cînd apelul a fost examinat în fond la data de 09 decembrie 2010. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele cauzei rezultă că încheierea instanţei de apel din 23 februarie 2012, a fost expediată în adresa lui Moraru Vitalie la 07 mai 2012, iar ultimul insistă că aceasta a fost recepţionată la 08 mai 2012. Alte date care ar atesta contrariul la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 23 mai 2012. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea încheierii instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare din considerentele ce urmează. În speţă se constată că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2012 a fost restituită lui Vitalie Moraru cererea de apel cu toate înscrisurile anexate, drept motiv fiind invocat faptul neprezentării dovezii de plată a taxei de stat, în termenul stabilit prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2011. Instanţa de recurs conchide, însă, că încheierea instanţei de apel este una ilegală şi emisă cu interpretarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu poate fi menţinută.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Astfel, conţinutul art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, indică că instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). Instanţa de recurs remarcă că în interpretarea corectă a prevederile art. 369 CPC, acestea îşi au puterea legală şi necesită a fi aplicate la faza de primire a cererii de apel, respectiv până la pregătirea pricinii către dezbaterile judiciare.

La caz, însă, se constată că prin emiterea deciziei instanţei de apel din 09 decembrie 2010, pricina în cauză a primită spre examinare în instanţa de apel cu respectarea prevederilor art. 370 CPC, ca urmare a declarării apelului de către Moraru Vitalie, respectiv fiind incontestabil faptul că apelului i-a fost dat curs şi acesta a fost examinat în condiţiile admise de către instanţă. Mai mult, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 mai 2011, a fost casată decizia instanţei de apel şi restituită pricina la rejudecare în instanţa de apel, fără a fi specificat că caza se remite la rejudecare la faza de primire a cererii de apel.

Prin urmare, instanţa de recurs constată că deşi, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie, cauza a fost remisă pentru judecarea apelului a fond, instanţa de apel, într-un mod neînţeles, prin încheierea sa din 23 februarie 2012 dispune restituirea apelului, drept temei reţinând faptul că apelantul nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat. Instanţa de recurs remarcă că concluzia instanţei de apel în sensul formulat contravine în mod direct dispoziţiilor art. 368 alin. (1) CPC, care expres indică că dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor, prevederile care se aplică la etapa de primire a cererii de apel.

De altfel, concluziile instanţei de apel redate în încheierea supusă recursului, nu sunt altceva decât rediscutarea unor aspecte asupra căror s-a pronunţat Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 18 mai 2011, dispoziţia cărei, însă, a fost ignorată de instanţa de apel. Or, dispunînd examinarea apelului fără achitarea taxei de stat, instanţele şi-au asumat obligaţia de a încasa taxa de stat după examinarea cauzei în fond. În această ordine de idei, faptele relatate generează casarea încheierii recurate, or menţinerea acesteia, în condiţiile enunţate, ar constitui o încălcare a dreptului lui Moraru Vitalie de a dispune de drepturile sale procedurale în condiţiile normelor în vigoare, care sunt garantate şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi îngrădirea accesului la justiţie.

Distinct de cele enunţate, Colegiul civil, comercial şi contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral încheierea instanţei de apel şi a restitui pricina spre judecare a apelului în fond. În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Moraru Vitalie. Se casează integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Iuliei Moraru împotriva lui Vitalie Moraru cu privire la încasarea pensiei de întreţinere, cu restituirea pricinii spre judecarea apelului în fond la Curtea de Apel Chişinău.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva