2ra-2652/13 — Modificarea actului administrativ şi a contractului de vînzare-cumpărare

dosarul nr. 2ra-2652/13 prima instanţă: V. Gâscă instanţa de apel: N. Craiu, L. Bulgac şi A. Minciuna ÎNCHEIERE 28 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii: Sveatoslav Moldovan şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Ecaterina Malenţa, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Malenţa împotriva Agenţiei de Privatizare pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului, Marcu Chistruga, intervenient accesoriu Eugenia Ciornîi, cu privire la modificarea hotărîrii şi a contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 ianuarie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Ecaterina Malenţa, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 02 mai 2012, c o n s t a t ă: La 26 decembrie 2006, Ecaterina Malenţa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei de Privatizare pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului, Marcu Chistruga cu privire la anularea hotărîrii nr. 536 din 25 martie 2004 şi a contractului de vînzare-cumpărare din 28 septembrie 2005. În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că prin hotărârea Judecătoriei raionului Octombrie din 23 aprilie 1986, a fost stabilit modul de folosire a spaţiului locativ din apartamentul nr.90 din str. Dimo, 29/3,

municipiul Chişinău: Eugeniei Chistruga şi fiicei acesteia i-a fost atribuită în folosinţă camera de locuit cu suprafaţa de 17,2 m.p., iar lui Marcu Chistruga - camera de locuit cu suprafaţa de 14,5 m. p., fiind lăsată în folosinţă comună bucătăria şi coridorul. Indică reclamanta, că prin hotărârea Judecătoriei raionului Octombrie din 19 august 1988, a fost recunoscut dreptul de proprietate al Eugeniei Ciornîi şi fiicei acesteia asupra camerei cu suprafaţa de 17,2 m.p., din acelaşi apartament, iar lui Marcu Chistruga fiindu-i recunoscut dreptul asupra camerei cu suprafaţa de 14,2 m.p., iar bucătăria şi coridorul au fost recunoscute ca spaţiu comun. Ulterior, prin hotărârea Comisiei Republicane pentru Privatizarea Fondului de Locuinţe nr.536 din 25 martie 2004, lui Marcu Chistruga i-a fost transmis în 1 proprietate privată ½ cotă-parte din spaţiul locativ din apartamentul nr.90 din str. Dimo, 29/3, mun.Chişinău.

La 28 septembrie 2005 a fost perfectat contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a cotei-părţi cu suprafaţa de 19,10 m.p. din acest apartament. Consideră reclamanta, că atât hotărârea Comisiei Republicane pentru Privatizarea Fondului de Locuinţe, cât şi contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată sunt ilegale şi urmează a fi anulate, deoarece la emiterea acestora nu s-a ţinut cont de hotărârile judecătoreşti, prin care lui Marcu Chistruga i-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra camerei cu suprafaţa de 14,5 m. p. Solicită, Ecaterina Malenţa, anularea hotărârii Comisiei Republicane pentru privatizarea fondului de locuinţe nr. 536 din 25 martie 2004 şi a contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 28 septembrie 2005. La 17 octombrie 2007, reclamanta a depus cerere privind concretizarea şi suplinirea cerinţelor (f.d.66).

În motivarea cererii, Ecaterina Malenţa a indicat că anterior emiterii hotărîrii nr.536 din 25 martie 2004 şi încheierii contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 28 septembrie 2005, Comisia de Privatizare a Fondului de Locuinţe trebuia să stabilească partea efectivă a fiecărei familii ce locuia la moment în apartamenul litigios, cu acordul scris al tuturor membrilor adulţi. Astfel, ilegal a fost admis de către organul privatizării faptul că Marcu Chistruga să privatizeze 1/2 din apartament, deoarece în locuinţa dată erau înregistrate alte două persoane. A mai menţionat că organul privatizării prin răspunsul la cererea prealabilă din 14 mai 2007 nr. 02-09/440 a indicat că potrivit hotărîrii Judecătoriei raionului Octombrie din 23 aprilie 1986 a fost stabilit doar modul de folosinţă a apartamentului litigios.

De asemenea, în răspunsul său, Agenţia de Privatizare a indicat că în cazul privatizării locuinţelor comunale, suprafaţa comună se divizează în cote părţi egale pentru fiecare persoană care participă la privatizare. Eronat a fost indicat faptul că suprafaţa totală echivalentă a apartamentului litigios constituie 19,10 m.p., pe cînd în realitate aceasta constituia 46,60 m.p. A solicitat reclamanta anularea hotărîrii emise de către Agenţia de Privatizare nr.536 din 25 martie 2004, anularea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 28 septembrie 2005 a 1/2 cotă parte din apartamentul situat pe str. Dimo, 29/3, ap. 90, municipiul Chişinău, precum şi obligarea Agenţiei de a emite o nouă hotărîre prin care lui Marcu Chistruga să-i fie atribuit în proprietate privată 1/3 cotă parte din apartamentul litigios.

La 02 decembrie 2008, Ecaterina Malenţa a depus o altă cerere prin care şi-a modificat cerinţele din acţiune. Suplimentar la cele expuse anterior, a indicat că potrivit hotărîrii de privatizare şi contractului de vînzare-cumpărare, lui Marcu Chistruga i-a fost acordat 1/3 cotă parte, deşi în documente este indicat că a fost transmisă 1/2 cotă 2 parte din apartamentul nr. 90, situat pe str. Dimo, 29/3, municipiul Chişinău. Din suprafaţa locativă, lui Marcu Chistruga îi revenea tot 1/3, ceea ce constituie 10.56 m.p., şi nicidecum 14.60 m.p. cum este stabilit în documente (f.d.99).

Cere reclamanta modificarea hotărârii Comisiei Republicane pentru privatizarea fondului de Locuinţe nr.536 din 25 martie 2004, în partea ce ţine de mărimea cotei-părţi transmise lui Marcu Chistruga în proprietate din apartamentul nr.90 din str.Dimo, 29/3, mun.Chişinău din 1/2 cotă-parte în 1/3 cotă-parte şi modificarea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 28 septembrie 2005 în partea ce ţine de mărimea cotei-părţi transmise lui Marcu Chistruga în proprietate din apartamentul nr.90 din str.Dimo, 29/3, mun.Chişinău din 1/2 cotă-parte în 1/3 cotă-parte. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 02 februarie 2009, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2009, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, acestea fiind casate prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 februarie 2010, cu remiterea pricinii spre rejudecare pe motivul neatragerii persoanei interesate în proces.

Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani muncipiul Chişinău din 19 aprilie 2010, Eugenia Ciornîi a fost atrasă în procesul pornit în calitate de intervenient accesoriu (f.d. 173). Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 02 mai 2012, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 ianuarie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de Ecaterina Malenţa cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 02 mai 2012. La 07 mai 2013, Ecaterina Malenţa a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de fond.

În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, deoarece potrivit materialelor pricinii nu există dovada recepţionării de către recurenta a deciziei Curţii de Apel expediată conform scrisorii de însoţire din 04 februarie 2013 (f.d. 233). Recurenta, Ecaterina Malenţa, în motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept procedural şi material, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea 3 despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 02 iulie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Agenţiei de Privatizare şi a lui Marcu Chistruga cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei.

Până la examinarea pricinii, nicio parte nu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat. În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Ecaterina Malenţa, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de 4 şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ecaterina Malenţa, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Ecaterina Malenţa se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Valentina Clevadî Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Vieru 5