3ra-1166/13 — Contestarea actului administrativ

Curtea de Apel Cahul dosarul nr. 3ra-1166/13 Judecător: T. Dimitriadi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 28 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Biroul Vamal Cahul, în pricina de contencios administrativ la cererea depusă de ÎS „Calea Ferată din Moldova” către Serviciul Vamal al RM şi Biroul Vamal Cahul, intervenient accesoriu SC „Brokeruniversal” SRL, cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Cahul din 25 februarie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, CONSTATĂ: La 19 octombrie 2011, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a depus cererea de chemare în judecată către Serviciul Vamal al RM, solicitînd anularea procesului- verbal cu privire la contravenţie vamală nr. 217/11 din 26 august 2011, întocmit de către Biroul Vamal Cahul în privinţa ÎS „Calea Ferată din Moldova”, pentru săvîrşirea contravenţiei vamale, prevăzută de art. 231 pct. 23) din Codul vamal şi a deciziei Biroului Vamal Cahul din 26 august 2011 pe dosarul contravenţional vamal nr. 217/11, prin care ÎS „Calea Ferată din Moldova” a fost supusă unei sancţiuni materiale în baza art. 232 lit. i) din Codul vamal sub formă de amendă în mărime de 3% din valoarea mărfii care a constituit obiectul contravenţiei vamale, în sumă de 81 537,32 lei,

anularea hotărîrii Serviciului Vamal al RM pe marginea plăngerii împotriva procesului-verbal nr. 217/11 din 26 august 2011 şi deciziei din 26 august 2011. În susţinerea acţiunii reclamanta ÎS „Calea Ferată din Moldova” a indicat că la 26 august 2011 de către Biroul Vamal Cahul în privinţa ÎS „Calea Ferată din Moldova”a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie vamală prevăzută de art. 231 pct. 23) din Codul vamal pentru faptul că, în perioada 07 septembrie 2010 – 15 septembrie 2010, la postul vamal Floreşti intern, de către compania de brokeri SC „Brokeruniversal” SRL, filiala Floreşti, au fost depuse declaraţiile vamale de transit privind tranzitarea mărfii (orz furajer şi grîu furajer), în valoare de 2717910,78 lei de la postul vamal Floreşti intern, la postul vamal Etulia-Fricăţei în termen de pînă la 14 septembrie 2010şi respectiv 21 septembrie 2010, marfa a ajuns la destinaţie cu întîrziere (16 septembrie 2010, respectiv 24 septembrie 2010), nefiind astfel, respectată procedura de tranzit, care nu a dus la pierderea mărfurilor tranzitate, detransportatorul mărfurilor, ÎS „Calea Ferată din Moldova”.

1 În baza acestui proces-verbal cu privire la contravenţie vamală de către şeful Biroului Vamal Cahul, la 26 august 2011, a fost emisă decizia prin care ÎS „Calea Ferată din Moldova”, a fost supusă unei sancţiuni materiale în baza art. 232 lit. i) din Codul vamal sub formă de amendă în mărime de 3% din valoarea mărfii care a constuituit obiectul contravenţiei vamale, în sumă de 81537,32 lei. Conform Convenţiei privind traficul internaţional feroviar a mărfii pe cale ferată, responsabili de transportarea mărfurilor pe cale ferată între R.Moldova şi alte state este ÎS „Calea Ferată din Moldova”, care de fapt nu a respectat partea ce ţine termenul transportării mărfii. Consideră reclamantul că aceste acte administrative urmează a fi anulate ca fiind ilegale deoarece în cazul dat ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu este subiect al contravenţiei vamale prevăzute de art. 231 pct. 23) din Codul vamal, deoarece nu este persoana responsabilă pentru operaţiunea de tranzit.

În decizia adoptată agentul constatator face trimitere la pct. 9 al Ordinului Serviciului Vamal nr. 288-o din 20 decembrie 2005, conform căruia persoana responsabilă cu operaţiunea de tranzit este titularul regimului vamal de tranzit şi este principal obligat, introdus în rubrica 50 a declaraţiei vamale. Pe cînd ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu este principal obligat şi nu este introdusă în rubrica 50 a declaraţiilor vamale respective. În opinia reclamantului, agentul constatator a interpretat eronat prevederile art. 8 pct. 5), art. 23 pct. 1) din Convenţia privind traficul internaţional feroviara mărfii pe calea ferată, deoarece nici una din normele relatate nu reglementează răspunderea şi respectarea de către transportator a reimului vamal de trabyit cum este relatat în decizia care se contestă.

Nu reglementează răspunderea a ÎS „Calea Ferată din Moldova” pentru încălcarea regimului vamal de tranzit şi nici regulamentulprivind interacţiunea Departamentului vamal şi ÎS „Calea Ferată din Moldova” la perfectarea actelor vamale la mărfurile transportate pe calea ferată, la care face referire agentul constatator în decizia adoptată. La 13 septembrie 2011, ÎS „Calea Ferată din Moldova” s-a adresat Serviciului Vamal cu cerere prealabilă, solicitînd anularea procesului-verbal nr. 217/11 din 26 august 2011 şi a deciziei de aplicare a sancţiunilor materiale din 26 august 2011, care prin răspunsul din 11 octombrie 2011 a fost respinsă. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2012, a fost declinată competenţa Curţii de Apel Cahul pentru judecarea speţei.

Pe parcursul examinării cauzei, în proces au fost atraşi Biroul Vamal Cahul în calitate de copîrît şi SC „Brokeruniversal” SRL în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărîrea Curţii de Apel Cahul din 25 februarie 2013, acţiunea a fost admisă parţial, fiind anulat procesul-verbal cu privire la contravenţie vamală nr. 217/11 din 26 august 2011, întocmit de Biroul Vamal Cahul în privinţa ÎS „Calea Ferată din Moldova”, pentru săvîrşirea contravenţiei vamale, prevăzută de art. 231 pct. 23) din Codul vamal şi decizia Biroului Vamal Cahul din 26 august 2011 pe dosarul contravenţional vamal nr. 217/11, prin care ÎS „Calea Ferată din Moldova” a fost supusă unei sancţiuni materiale în baza art. 232 lit. i) din Codul vamal sub formă de amendă în mărime de 3% din valoarea mărfii care a constituit obiectul contravenţiei vamale, în sumă de 81537,32 lei.

În rest, acţiunea a fost respinsă. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a indicat prevederile art. 34, 42, 48 din Codul vamal, menţionînd că, între organul vamal şi ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu există nici un fel de relaţii, atît de subordonare cît şi de control, 2 acestea la rîndul său fiind stabilite cu titularul regimului vamal de tranzit, adică persoana care a prezentat declaraţiile vamale pentru tranzitarea mărfurilor – brokerul vamal. Astfel, ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu poartă nici o răspundere faţă de organul vamal, aceasta fiind purtată doar faţă de clientul comanditar în virtutea obligaţiilor sale de cărăuş. ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu este subiect al contravenţiei vamale, prevăzute de art. 231 pct. 23) din Codul vamal, deoarece după cum rezultă din declaraţiile vamale de tranzit în rubrica 50 în calitate de principal obligat este indicat SC „Brokeruniversal” SRL.

Prin urmare, concluziile agentului constatator privind vinovăţia ÎS „Calea Ferată din Moldova” în săvîrşirea contravenţiei vamale imputate este lipsită de temei legal. Referitor la capătul de cerere respins, a fost indicat că acesta este neîntemeiat, or, răspunsul unei autorităţi publice care cuprinde punctul de vedere cu privire la interpretarea unei legi sau a unui act administrativ normativ nu poate fi considerat drept un act administrativ, deoarece răspunsul în cauză nu produce nici un efect juridic faţă de persoana care l-a solicitat. Considerînd ilegală hotărîrea instanţei de fond, la 17 aprilie 2013, Biroul Vamal Cahul a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Cahul din 25 februarie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă.

În susţinerea cererii de recurs recurentul a invocat că hotărîrea contestată este ilegală şi nefondată, bazată pe o apreciere incompletă, subiectivă şi unilaterală.

În speţă, recurentul a indicat că, brokerii vamali, care potrivit prevederilor art. 48 alin.(1) din Codul vamal, pct. 96 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al RM, aprobat prin HG nr. 1140 din 02.11.2005, pct. 9 din Normele metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul RM, aprobate prin Ordinului Serviciului Vamal nr. 288-o din 20.12.2005, sunt titularii operaţiunii de tranzit, în sarcina acestuia apare obligaţia de a depune la biroul vamal de plecare declaraţia de tranzit, obligaţie care a fost îndeplinită de către brokerii vamali, iar obligaţia de transportare şi respectiv de prezentare a mărfii la postul vamal îi revine persoanei juridice, care transportă nemijlocit marfa, adică ÎS „Calea Ferată a Moldovei”, care în conformitate cu art. 23, pct. 1 al Convenţiei privind traficul internaţional feroviar de mărfuri pe calea ferată (SMGS), este responsabilă de întîrzierea la livrarea încărcăturii şi de prejudiciile aduse în urma pierderii integrale sau parţiale în timpul începînd cu momentul primirii încărcăturii pentru transportare pînă la livrarea ei la staţia de sosire, iar în conformitate cu prevederile pct. 4 al „Regulamentului privind interacţiunea Departamentului Vamal şi Căii Ferate din Republica Moldova la perfectarea actelor vamale la mărfurile transportate pe calea ferată”,

aceasta din urmă poartă răspundere pentru integritatea şi transportarea mărfurilor aflate sub supraveghere vamală şi este obligată să le aducă la staţia de destinaţie în adresa destinatarului indicat în scrisoarea de trăsură. Mai indică recurentul că activitatea transportului feroviar, este organizată şi în conformitate cu Codul civil, invovînd la acest aspect responsabilitatea cărăuşului pentru depăşirea termenului de livrare. ÎS „Calea Ferată a Moldovei” a depus referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea lui ca neîntemeiat. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 3 Judecînd recursul declarat împotriva hotărîrii date în instanţa de fond şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat, legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul conchide că recursul declarat de Biroul Vamal Cahul este neîntemeiat şi urmează a fi respins, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Hotărîrea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit este considerată legală şi întemeiată.

Potrivit materialelor cauzei, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a înaintat în instanţa de contencios administrativ cerere către Biroul Vamal Cahul şi Serviciul Vamal privind anularea procesului-verbal cu privire la contravenţie vamală nr. 217/11 din 26 august 2011, întocmit de către Biroul Vamal Cahul în privinţa ÎS „Calea Ferată din Moldova”, pentru săvîrşirea contravenţiei vamale, prevăzută de art. 231 pct. 23) din Codul vamal şi a deciziei Biroului Vamal Cahul din 26 august 2011 pe dosarul contravenţional vamal nr. 217/11, prin care ÎS „Calea Ferată din Moldova” a fost supusă unei sancţiuni materiale în baza art. 232 lit. i) din Codul vamal sub formă de amendă în mărime de 3% din valoarea mărfii care a constituit obiectul contravenţiei vamale, în sumă de 81 537,32 lei, anularea hotărîrii Serviciului Vamal al RM pe marginea plăngerii împotriva procesului-verbal nr. 217/11 din 26 august 2011 şi deciziei din 26 august 2011. Instanţa de fond a admis parţial cererea ÎS „Calea Ferată din Moldova” şi a anulat, ca fiind ilegal, procesul-verbal cu privire la contravenţia vamală nr. 217/11 din 26 august 2011, întocmit de Biroul vamal Cahul în privinţa ÎS „Calea Ferată din Moldova” pentru săvîrşirea contravenţiei vamale,

prevăzute de art. 231 pct. 23) Cod vamal şi art. 232 lit. i) din Codul vamal şi decizia Biroului Vamal Cahul din 26 august 2011 pe dosarul contravenţional vamal nr. 217/11, prin care ÎS „Calea Ferată din Moldova” a fost supusă unei sancţiuni materiale în baza art. 232 lit. i) din Codul vamal sub formă de amendă în mărime de 3% din valoarea mărfii care a constituit obiectul contravenţiei vamale, în sumă de 81 537,32 lei. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie susţine această soluţie, pornind de la următoarele.

După cum s-a constatat cu certitudine, în perioada 07.09.2010 – 15.09.2010 la postul vamal intern Floreşti au fost depuse de către compania de broker „Brokeruniversal” declaraţiile vamale privind tranzitarea mărfii (orz furajer şi grîu furajer), în valoarea totală de 2 717 910,78 lei, de la postul vamal Floreşti la postul vamal Etulia-Fricăţei în termen de pînă la 14 septembrie 2010 şi respectiv 21 septembrie 2010. Astfel, la rubrica 50 a acestor declaraţii vamale, ca principal obligat a fost indicată SC „Brokeruniversal” SRL (f.d. 62-78). Potrivit art. 1 pct. 34 Cod vamal, titular al operaţiunii este persoana în numele căreia s-a făcut declaraţia vamală (declarantul) sau persoana căreia i-au fost transferate, în privinţa destinaţiei vamale, drepturile şi obligaţiile persoanei menţionate anterior (declarantului).

4 La caz, titular al operaţiunii de tranzit este brokerul vamal SC „Brokeruniversal” SRL care a şi depus declaraţiile vamale în vederea tranzitării mărfii. Potrivit art. 42 alin. (1) Cod vamal, tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel. (2) Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile de la data trecerii frontierei vamale. (3) Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc operaţiunea de tranzit.

El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală de tranzit. Pornind de la prevederile normelor de drept evocate, Colegiul constată că titularul regimului vamal de tranzit este persoana care a depus la organul vamal de plecare declaraţiile vamală de tranzit, adică brokerul vamal SC „Brokeruniversal” SRL. În conformitate cu prevederile art. 48 alin. (1) Cod vamal, titularul operaţiunii de tranzit este responsabil de tranzitul mărfurilor. El este obligat să prezinte, în termenul stabilit, organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare.

Astfel, analizînd circumstanţele pricinii prin prisma normelor de drept menţionate, instanţa de recurs conchide că corect a fost constatat de către instanţa de fond că titular al operaţiunii de tranzit în cazul din speţă este compania de broker SC „Brokeruniversal” SRL, care este responsabilă de tranzitul mărfurilor şi este obligată să prezinte, în termenul stabilit, organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de identificare intacte, aplicate de organul vamal la plecare. În acest sens, afirmaţia recurentului precum că obligaţia de transportare şi respectiv de prezentare a mărfii la postul vamal Etulia-Fricăţei îi revine persoanei juridice, care transportă nemijlocit marfa, adică ÎS „Calea Ferată a Moldovei”, este apreciată critic de către Colegiu.

Or, ÎS „Calea Ferată din Moldova” într-adevăr are obligaţia de transportare şi respectiv de prezentare a mărfii la postul vamal Etulia- Fricăţei, însă nicidecum nu este titularul operaţiunii de tranzit şi, prin urmare, nu poate fi subiect al răspunderii vamale pentru întîrzierea mărfurilor la punctul vamal de ieşire de pe teritoriul tranzitat. Mai mult ca atît, între organul vamal şi ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu există nici un fel de relaţii, atît de subordonare, cît şi de control, acestea la rîndul său fiind stabilite cu titularul regimului vamal de tranzit, adică persoana care a prezentat declaraţiile vamale pentru tranzitarea mărfurilor – brokerul vamal. Or, faţă de organul vamal ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu poartă nici o răspundere, aceasta putînd fi instituită doar faţă de clientul comanditar în virtutea obligaţiilor sale de cărăuş.

În context, trimiterile recurentului la art. 23, pct. 1 al Convenţiei privind traficul internaţional feroviar de mărfuri pe calea ferată (SMGS), se referă anume la răspunderea cărăuşului (transportatorului) faţă de client, iar pct. 4 al „Regulamentului privind interacţiunea Departamentului Vamal şi Căii Ferate din Republica Moldova la perfectarea actelor vamale la mărfurile transportate pe calea ferată”, nu are aplicabilitate în speţă, deoarece în procesul-verbal contestat nu s-a invocat încălcarea integrităţii şi transportării mărfurilor aflate sub supraveghere vamală, ci încălcarea preioadei de tranzit.

5 Totodată, Colegiul menţionează că recurentul, deşi corect a invocat pct. 96 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al RM, aprobat prin HG nr. 1140 din 02.11.2005, pct. 9 din Normele metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul RM, aprobate prin Ordinului Serviciului Vamal nr. 288-o din 20.12.2005, eronat le-a interpretat. Astfel, pe de o parte, recunoaşte că titularul tranzitului este principalul obligat şi este indicat în rubrica 50 a decalraţiei vamale, iar pe de altă parte, neagă responsabilităţile acestuia vis-a-vis de operaţiunea de tranzit. Or, în sarcina principalului obligat nu intră doar obligaţia de a depune la biroul vamal de plecare declaraţia de tranzit, aşa cum a afirmat organul vamal, dar şi respectarea întregii operaţiuni de tranzitare.

În altă ordine de idei, instanţa de recurs apreciază critic şi afirmaţia Biroului Vamal Cahul cum că în calitate de subiect al încălcării prevăzute de norma respectivă, poate apărea doar declarantul vamal sau persoana juridică, persoana fizică ce desfăşoară activitatea de întreprinzător care transportă nemijlocit mărfurile în cadrul regimului vamal de transit, iar SC „Brokeruniversal” SRL nu poate influenţa asupra termenelor şi modului de tranzitare a mărfurilor transportate de ÎS „Calea Ferată a Moldovei”, regulile de cuplaj a vagoanelor, formare a garniturilor de vagoane, trenurilor, cît şi graficul mişcării lor se stabilesc în exclusivitate de către aceasta. După cum s-a menţionat supra, relaţiile dintre client şi transportator sunt reglamentate de alte norme de drept şi nu pot fi puse la baza contravenţiei vamale din litigiu.

Astfel, instanţa de recurs concluzionează că argumentele recurentului nu şi-au găsit confirmarea în cadrul judecării cererii de recurs. În această ordine de idei şi, avînd în vedere că hotărîrea Curţii de Apel Cahul din 25 februarie 2013 este legală şi întemeiată, iar recursul declarat de Biroul Vamal Cahul este nefondat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a-l respinge, cu menţinerea hotărîrii contestate. Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarate de Biroul Vamal Cahul.

Se menţine hotărîrea Curţii de Apel cahul din 25 februarie 2013, în pricina de contencios administrativ la cererea depusă de ÎS „Calea Ferată din Moldova” către Serviciul Vamal al RM şi Biroul Vamal Cahul, intervenient accesoriu SC „Brokeruniversal” SRL, cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî Ion Corolevschi Iuliana Oprea 6